Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-12-08 / nr. 100
Telegrafulu e»e de doue ori pe <eplemana : joi a 'ti Duminec’a. — Premitneratiunea se farce in SaMin la espeditura (dei pe afara la c. r. pastercu bani ) fara prin serisori flancate, adresate catra espeditura. Pretium premumineratiui nei pentru SaMin este pe anii 7. fl. v. a. t ear pe o jumatate de anii 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen,. Sabiiu, in 8/20 Decembre 1808. 1 tin provinciele din .Uonarchia pe unu ana 18 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl.v.a. j Pentru princ. si tieri straino pe anii 12 _ pe Vi .nu. si fl v. a. j Inseratele se platescu pentru inleia ora cu 7. cr. simlu , pentru a doua ora cu y1 cr. si pentru a treia repetire cu 3V. cr. v. a. IVTM 100. XVI. Dreuăminte politice. In vre-o câti-va numeri, numai amu atinsu de unele eveneminte mai însemnătate politice, sî adausera viu sî impregiurarea aceea semnificativa ca burs’a e neliniștita. Acest’a in decursulu septamânei trecute începuse a Se reculege sî resuflu intr’atât’a, ca se scobori cu vre-o trei cruceri la pretiusu aurului. Influiriti’a Franciei, Angliei sî Austriei sî in fine sî a altor puteri, se ducea, ca a avutu acelu resultatu, de încordarea escata intre Pórta otomana sî Greci’a se eră mai muiatu. Scriile cele mai prospete despre situatiunea intre cele doue regime numite in urma ne lipsescu. Vedemu insa burs’a urcându-se din nou, si asia până a afla déca acest’a póte sa-si aiba causa aiurea, trebuie sa credemti ca conflictulu intre turci sî greci inca nu e lelaturatu. O depesta dela 14 Decembre n. din Aten’a spune ca regimulu (grecescu) au respinsa jretensiunile Turciei. Mai departe ca in Aten’a sî districte se facu demonstratiuni entusiastice in favarea resbelului. Unu anume Petropolaki au desbarcatu in Creta cu 1001 de voluntari. Alta scrie ne aduce „Terra“ dela 4 Decembre carea se cuprinde in urmatórele : Aflamu din isvora siguru ca guvernulu grecescu a supusu ultimatulu turcescu la camera si ca acest’a l’a respinsu in unanimitate. Ambasadorii respectivi au parasitu deja posturile lor, si lupt’a este iminenta. Afacerile romanesc! ocupa mereu unulo cu însemnatii in afacerile politice de interes europeanu. Schimbarea ministeriului din Romani’a , dansa la o suma de interpretatiuni a situatiunei dobendile prin schimbare. Favorabile e parerea ce si-o da „la France“ asupr’a persóneloru ce compunu noulu cabinetu. Ca sa amintimu numai de unele, eata ce dîbe despre pressedintele cabinetului , ca e omulu carele împreuna elementulu liberale sî conservativu ; e omu inaintatu in ideile cele nette a generatiunei si simpathicu poporului incatu se póte numi tu bunu nobilitatu. Sî mai favorabile e descrierea ce o face despre ministrulu de interne Gogalniceanu. După ce amintesce de meritele sele literitie, de distingerea sea cu advocatii si oratoru, Iu infatisieza ce pre barbalulu celu mai aptu de a esecuta reforme mari de statu cari suntu împreunate cu greutăți, pre cari densulu le scie învinge. Educatiunea lui si-o incepu in Franci’a si o termină la Berlinu. Totu in sensu favorabilu se pronunția vorbindu sî despre cei’ai lalti afara de dlu Cretiescu , carele a inlocuitu numai mai tarziu pre demissiunanulu Papadopulu. In Ungari ’a câtu putemu cunosce din press’a magiara, in jocu de linisce, cresce neliniscea in urm’a schimbarei ministeriului din Romani’a , cu deosebire dela vorbirea scana a pressedintelui camerei Ioanu Brateanu si a ministrului de interne Cogalniceanu in cace. In „Hazank“ cetimu ca din Bucuresci au sositu o scrie momentósu, carea póte numai mari neliniscea. Fostulu ministru loanu Bratianu a declaratu in ssedinti’a dela 12 Decembre, ca aducerea armeloru desaprobata de Beust s’a intemplatu cu scirea lui Napoleonu. Acest’a sî declarările mai departe a lui Cogalniceanu , ca „deórece Ungari’a se pregatesce de resbelu iu fati’a Rumaniei si acesta e imlreplasita la asemenea pregătire de aparare“, — îndemna pre „H.“ a dice, ca numai o septamâna au traitu in inselatiunea, ca românii si’aru fi amaratu planurile. De aceea cere acum catu mai in graba infiintiarea honvediloru. „Romanulu“ , in acelasi numeru , in care se publica cuventarea memorata a fostului ministru Brateanu (din care estragemu sî noi unele pasagie) amintesce de o noua sperantia la o conttelegere cu magiarii. Acésta sperantia e greu de esplicatu. Déca ea are ceva temeiu, atunci pusedu sa ne asteptâmu , nu preste multu la o noua constelatiune, carea sa tie da seama de situatiunea si interesele popóreloru din orientu. Trecemu acum la urmatoriulu incidentu din camer’a prussiana . In parlamentulu din Prussia sa incinse o desbatere interesanta asupr’a propunerei lui Hoverbeck, ca ambasad’a pussiana din Dresd’a pre viitoriu sa remana afara. Welfel e in contr’a propunerei acesteia. Soli’a prussiana, dîce Wölfer, o de lipsa inca, pana cându dar. de Beust (voci: contele, contele !) , pana cându Dlu conte de Beust si va tiene vina de dalomntia, a trimite unu deputatu austro-ungarescu la curtea din Sacsoni’a. E adeveratu ca contele Beust sta acum’a in fruntea unui minsteriu parlamentaru din Austri’a sî au pasîtu cu ministeriulu acest’a pre calea reformelor« liberali, asi’a incâtu sî au câștigată amici sî dintre liberalii afara de Austria , chiaru sî dintre democrați, pre cari mai înainte i persecută. Dar’ eu credu, ca’tu cunoscu pre contele Beust mai bine in privinti’a positunei , ce o ocupa elu fatia cu Prussi’a sî cu federatiunea nordica germana de o parte sî fati’a cu Sacsoni’a de alta parte ; eu credu, ca suntu pre cari motive politice, cari l’au indatoratu , sa spriginesca soli’a austriaca din Dreod'n. .D'u Ceata de Beust --- Credeti-mi pre pre onere nu au Insatu nimic’a din urasea, cea in adeverut nesanatósa, catra Prussi’a (aplause in stang’a), nici au devenitii liberale , caci acest’a aru fi contra naturam sui generis (ilaritate). De sî sa preface dlu conte de Beust, ca aru avea „inclinatiuni liberali , acést’a e numai unu producții alu urei sele catra Prussi’a sî catra comele Bismark. Elu si aru ajută curendu cu unu ministeriu conservativu din Austri’a, déca aru vré sa constitue contele Bismark in Prussi’a unu ministeriu mai liberalu (ilaritate mare), prin ceea ce in adeveru nu vreau sa esprime nici vreo temere (ilaritate). Insa credu ca norm’a politicei contelui Beust este cugetulu de a-si resbină asupra Prussiei. Trebue sa recunoscemu in adeveru preste tot« positiunea corecta si credinciósa manifestata din partea regimului din Sacsoni’a, fatia cu federatiunea insa nu trebuie sa trecemu cu vederea, ca in Sacsoni’a suntu inca multe elemente, de influintia , a carora nestiintia merge in contr’a referintiei presinte a federatiunei germane fatia cu Sacsoni’a (aprobări in drept’a). Nu ve lasati déja din partea acest’a (aratându in drept’a) sa ve seducă purtarea cea liberale a contelui Betit, nu ve lasati nici cei din partea ceastalalta (aratându in stâng’a) sa ve seducă asecutarile lui de pace. Numai sub egid’a lui in stare fostulu rege din Hanover’a sî fostulu prinecipe electoralu din Hesse sa intârite la resbelu in Parisa. Ca sa avemu in contr’a agitatiuniloru acestor’a o contraponderositate in Dresd’a, me rogŭ sa se respingă propunerea lui Hoverbek sî sa esiste sî de aci înainte soli’a din Dresd’a. Dep. de Hoverbeek: Eu in adeveru nu cunoscu asta intim« intentiunile dlui Beust, precum se vede ca le cunosce dlu antevorbitoriu (ilaritate). Nu voiu sa represente su totu , ce au facutu dlu conte mai înainte cu baronulu de Beust. Insa déca se da indemnitate de o parte, s’aru putea dă sî contelui Beust indemnitate. Eu vorbescu numai din punctu de vedere al budgetului si asta trebuie sa- mi sustiem preste totu propunerile mele. Dep. Virchow: Sî eu nu stau in referintia nici cu curtea din Sassoui’a nici cu democrații de acolo. Petrecendu insa mai multu tempu in Sacsoni’a mi s’au asecuratu din tote părțile, ca Sacsoni’a se afla pre cale forte loiala in relatiunea sea fatia cu federatiunea. In adeveru ca nu s’au facutu fara temeiu alusiune, ca democrații din Sacsoni’a pare ca simpatiseza cu cont. Bismarck pentru purtarea lui cea libera. Pentru aceea aru fi cu multu mai bine, déca s’oru recomendâ regimului nostru , ca sa apuce sî elu pre calea acést’a (risu in drept a). Ceea ce atrage simpathiele catra Austri’a, nu e administrarea liberala, ci legelatiunea liberale (aprobări in stâng a). Din momentulu acel’a, cându va propasî sî regimulu nostru astfeliu, nu mai avemu lipsa de nici unu ambasadoru, (aprobări in stâng’a, contradiceri in drept’a). Sa recomendamu data regimului nostru o administrare liberale sî o lege la liune liberale, sî asta vomu cruită multu. (aplausu in stâng’a). Dep. conf. Bethusy-Nuc. Eu credu, ca nu e de lipsa, a provocă motive asta personale pentru incuviinicarea cererei regimului, deore-ce suntu destule motive reali. Noi nu ne temeau de vre-o putere din Europa, sî putemu asceptă linia sciti, care placea-i-va la vre-o putere sa îngreuneze sau sa rumpa pacea. Nu avemu lipsa din parte nu de o provocare indirecta ; pentru aceea nu pot« lasă sa treca cuvintele antevorbitoriului fara nici o obiectiune. — Dresd’a traditionalminte e unu terenu fruptiferu pentru negotiatiuni diplomatice, chiar si pentru positiunea cea înrudita a casei domnitóre cu multe alte familii domnitóre, dara apoi sî pentru cea eminenta ce o ocupa Sacsoni’a in federatiunea germana nordica. Pentru aceea e de a se recomenda imperiosu, ca sa remana sî de aci înainte soli’a din Dresd a. Ministrulu presiedinte contele Bimarck . Mi este absolutu cu Repulintia, de a me pune in o discussiune despre personalitatea unui colega din tiara străină, nici chiaru aperândulu, pentru ca aperarea acest’a m’aru sili sa observa ore care margini, că sa nu făcu o impressiune falsa , cu care aru fi impreunata o critica a politicei Austriei, spre ceea ce nu me simtu a fi chiamatu in locuia sî in momentulu acest’a. Atât’a insa potu sa constatezu, ca până acum nu s’au facutu cunoscutu nimic’a despre simptomele unei antipathii personale a colegului meu din Austri’a, de-mi este iertata a me esprmă asta. Eu amu traitu mai inainte in relatiune buna personale cu densulu, sî nu amu esperiatu , ca acést’a s’aru fi schimbatu. Cu atât’a mai multu astu fi chiamatu, alu aperă in contr’a unei critice asupr’a politicei lui, cându mi-aru fi cu putintia, déca nu astu vrea sa eschida obiectulu acest’a dela discussiunea de astadi , incâtu participa sî eu la ea. Nu m’asiu simti chiamatu nici baremu a vorbi despre acést’a, déca nu cumva s’aru putea deduce din modulu , in care au alinsu din antevorbitoriu lucmlu, ca eu asiu puté fi chiamatu in loculu acest’a mai multu că aitulu , de a vorbi pentru cei de fatia . Nici eu firesce nu credu , ca sum mai putiemu chiamatu spre acést’a cu altii. — Fiind« ca amu luat« cuventulu , mi iau voia, a face inca o observare la cuvintele dlui dep. Virchow , prin care ’mi recomanda exemplulu Austriei spre imitare. Eu credu, ca den— sulu nu au voitu sa dea recomendarea acest’a in genere, ca adecu sa ceremu si noi o consistintia de resbelu pentru 10 ani.. Eu nu credu , ca au voitu sa ne recomande, sa iihitamu aoi institutiunile administrative ale Austriei, care formeza unu contratenimu in contra libertatiei comuneioru. Me vedu silitu de aceleasi consideration, de cari amu fostu condusu mai inainte, a me restringe pre lânga alusiunile acestea sî nu potu critică institutiunile