Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-05-04 / nr. 35
aleși, in care După aceea membrii conferintiei in ordinea s’aru insinua la presidiulu — aru avea curentu a’si face observatiunile sî reflecsiunile sele atâtu la elaborate , câtu sî la observatiunile censoriloru. In fine dandu-se curentu compunatoriului spre a-si motiva inca odaia (déca va) elaboratulu — respective — pedagogiele censurate in desfavarea opiniunei sele, observatiunile primite cu majoritatea conferintiei aru si a se petrece la protocolu, fara elaboratulu a se adude neschimbatu la actele conferintieloru , ca asta la insa supr. scol. sa se póta esamina elaboratulu atâtu in originalu , câtu sî cu observatiunile conferintiei. La casu cându inveltatorii aru concurge intr’unu numeru asta de mare , incâtu acelea sa nu se pota pune tóte la ordinea desbateriloru in conferinti’a actuale , — după parerea mea ■— aru si a se decide prin majoritatea conferintiei, care din acele elaborate sa se ia la pertractare in acea conferintia , fara pertractarea celoralalte sa se amâne pre conferinti’a anului urmatoriu. Incheiu aceste renduri cu salutarea obicinuita la Pasci — „Christosu an inviatu“ — catva toti colegii invetiatori sî cu acea inviatiune franiesca, ca sa nu intardiîe a ne impartasî pre calea publicității sî părerile sele, atâtu in privinti’a celoru atinse de mine, câtu sî in privinti’a altora cestiuni scolare , cu asta sî pre acésta cale conferându , sa conlucraim solidaru, armonicu sî imprumutatu la înaintarea causei celei mai sânte — scolarie. Dimitrie Cuntianu, diaconu sî invetiatoriu. 139 Dieta Ungariei. Siedinti’a din o Maiu , de fatia fiindu pressedintele P. Somsich notarii sî miniștri, se deschide la 10 ore a. m. După cetirea sî verificarea protocolului din siedinti’a trecu la dinea dîsei alegerea pressedintele pune la orprimăriului casei sî alegerea comissiuniloru : verificaróre, petitionaria, economica sî censuratóre a dîuariului casei. Col. Ghiczy propune, ca deorece in sessiunea trecuta in comisiunea pentru censurarea dînariului casei a fostu 30 membri , sa se alega sî acum atâti’a. Pressedintele insa observa, ca încuia sî aduce aminte a fostu numai 20 membri, sî atâti’a suntu destui sî pentru sessiunea presenta. (Strigări din stâng’a : 30! din drept’a : 22!) La votare se decide cas’a pentru multi de 22. La alegerea primăriului casei reese cu majoritatea voturiloru Ladislau Kovács, cari a purtatu acest’a dignitate sî in sessiunea trecuta. In cuventulu seu, prin care multiumesce casei pentru onorea ce ia datu, intretiese sî cresicami defecte a casei, ca adeca cas’a n’are biblioteca, n’are salori de primire etc. ce produse ilaritate sî strigări la ordine. Apoi urmeza presentarea voturiloru pentru membri celoru 9 comissiuni ale tribunalului verificatoriu (7 membri in câte un’a). Resultatulu se reserve pentru siedinti’a viitória. Asemene" Ciu amâna sî resultatulu votarei pentru membri comissiuni. După aceste Pressedinte pro deputații alesi in dóue cercuri , unulu , acesti’a suntu , Vincentiu Babesiu, &. ... ka, M. Lonyai, I. Madarasz sî I. Ludvigh. I. Ludvigh numai decâtu se multiumesce de încrederea cetatiei Segedinu remanendu representante alu opidului Chesmarck. Ales. Mocioni propune a se amend renunciarea deputatului Vine. Babesiu pre atunci, cându comissiunea verificatória ’si va fi pronunciatu sentinti’a in privinti’a petitiunei intrate contra alegerei deputatului numitu. După mai multe desbateri se decide in urma, ca presiedintele se invite pre deputații respectivi a se declara in cestiune. Ministrulu pressedinte Iliu Andrassy atrage atențiunea casei asupra a cestiunei cetatiei Fiume, se dice , ca cu ocasiunea inchiearii impacaciunei Croației cu Ungari’a Fiume s’au declaratu teritoriu separatu. In caus’a acést’a regnicolara s’a estaitu 3 comissiuni, din partea dietei Ungare , Croate si din parte cetatii Fiume, intreba deci, ca sa ramâna in activitate comissiunea alésa in sessiunea trecuta sî pentru sessiunea acest’a ? (Doi delegați din comissiunea aceea de 3 , acum nu suntu deputați.) întrebarea acest’a la propunerea lui C. Ghyczy se amena. In fine pressedintele mai anuneia unele credenlimale intrate si desbatându-se inca unele cestiuni economice ale casei precum tipărirea raporturiloru dietei, manipularea stenografieloru s. alt. se încheia siedinti’a la 1 ora d. am. In siedinti’a din 7 Maiu fiindu de fatia pressedintele Paula Somsich, notarii sî miniștrii, după cetirea sî autenticarea protocolului, presiedintele anuneia credentiunalulu deputatului V. Melas, rugarea unui polonu pentru indigenare, petitiunea cetatiei Pest’a pentru acoperirea speselorusele politiarie din cas’a statului sî renunciarea dep. G Varady, E. Ivanka si M. Lonyai dela câte unu cercu de alegere, fiindu alesi in dóue cercuri. Vine. Babesiu in epistol’a sea trimisa pressedintelui desfasiara motivele, pentru care-i este impossibilu a se deciara, care dintre cele dóue cercuri (Sasc’a sî SS. Nicolaulu-mare) voiesce a lu representa. Venindu pre lânga acést’a sî respunsulu lui Madarász la desbatere prin votu se primesce propunerea lui Zsecény, ca déca deputații aleși in doua cercuri nu vom renuncia in tempu de trei dole, la unuia din cercurile respective, cas’a va desemnă insasi cerculu in care se va dispune alegere noua. După aceste observa L. Bezeredy, ca aru fi bine a se defige terminalu pentru crearea adresei. Pressedintele defige siedinti’a viitóre pentru cestiunea acést’a Notariulu Buianovici cetesce apoi numele membriloru alesi in comisiunile verificatóre , economica, petitionary si censuratóre a dîuariului, cari numai decâtu, după decisiunea majorității, depunu juramentulu. Pressedintele anuneia ca in contra 50 alegeri au intratu pe litiuni, la 5 s’au facutu esceptiuni contra protocóleloru de alegere sî asla comissiunile verificatorie voru ave a decide despre 55 alegeri. Se impartescu câte 6 pentru fiacare secțiune. In privinti’a comissiunei fiumane se decide cu unanimitate o alegere noua sî s e sî face votare. Resultatulu se va publică in siedinti’a urmatoria. In sfarsîtu St. Majlath cetesce raportulu de contielegerea in privinti’a publicitatiei desbateriloru dietali, sî ramintenduse la tipariu membrii dietei sa impartu in secțiuni pre carea sortiturei, sî cu aceste se încheia siedintt’a. Pentru insemnatarea celoru urmatórie le reproduceam sî noi după alte dîvorie. Actulu desfiintiarei regiului guberniu alu marelui Principatu Transilvania sî introducerea comisariatului regiu. In 30 Aprile 1869, in puterea-lui 7 anu ari. de lege XLIII din anulu 1868, care tracteza -'prea detaiata a uniunei Ungariei cu Tran’fiintiarea regiului guberniu trrtnsiu in sal’ar. ..... c. Emanuel v. _ pre membri guberniului cu o __ data după aceea se ceti cerculari’a regiulu. steriu ungurescu de interne , despre actulu desfiintiarei guberniului , care se impartasî-se atâtu guberniului câtu sî celoru-lalte jurisdictiuni din tiéra ; altu inscrisu alu ministeriului de interne, in care se făcu cunoscute pre înaltele resolutiuni, prin care se dispenseza deja oficiulu de consiliariu guberniala episcopala Mihailo Fogarasy, dr. Ioane Bornemisza, cornitele Moritz Conrad si Alessandru Lázár aducendu-se la cunoscintia si distinctiunile date cu ocasiunea acést’a lui Bornemisza, secretariului losifu Gocz, directoriului de espeditu Franc. Csány si Usiarului losifu Bodó. După tote acestea Esc. Lear. comisariu contele Péchy tienu urmatórea cuventare : „Inaltu regiu guberniu înainte de acést’a cu doi ani ’mi tienui de obligațiune patriotica a lua asupra mi gubernarea Transilvaniei sî cu ea conducerea înaltului regiu guberniu, in urm’a preinaltei gratie a Maiestalei Sele c. r. apostolice, a regelui nostru încoronații, sî in urm’a increderei regimului ungurescu responsabile , nu amu ascunsu atunci in cuventarea mea de intrare ingrijirile cele mari, care me petrundea, cându mi se deschidea dinaintea ochiloru limitele carierei mele celei dificile ; totusi nu potul sa nu dau totu deodata espressiune sperantiei, ca la deslegarea problemei mele celei grele voiu conta cu tóta incredintiarea la conlucrarea patriotica a tuturoru locuitoriloru Transilvaniei fara deosebire de rangu, statu, confesiune sî nationalitate. Până incâtu mi-a succesu deslegarea deficitei probleme, a judeca acést’a, cade in competinti’a publicului celui mare , totuși nu me retragu nici pre unu minutu a mărturisi cu sinceritate sî a dechlaru serbatoresce, ca ajutoriulu celu patriotica nepregetatoriu alu înaltului regiu gubernu alu Transilvaniei, precum sî alu braviloru chefi oficiali transilvani sî alu chefi Iori de jurisdictiuni mi-au intrecutu pre departe asceptarile si sperantiele mele , primescu respectivii in interesulu patriei comune pentru aceste osteneli multtumit’a mea cea adencu simtita, cu care me simtu fatia cu toti deplinu indeloratu. Durerea cea deplinu fundata care o simtiesce anim’a mea intr’a acest’a solenela a despartirei, cânda oblegatiunea legala ’mi impune a me desparti dela conducerea înaltului r. gubernu, trebuie se onscriu convingerei acestei fericitorie. Pentru ca, cu tóte ca nu se póte nega, ca se afla la tempi, cându mulțimea materialului si complicata lui stare, marea dimensiune a relatiuniloru celoru grele, cu care avusemu a me lupta pre calea cea grantiurósa, amenintia adesu puterea mea corporale si spirituale cu o deplina obosire, totusi in momentulu celu serbatorescu alu despartirei, reminiscinti’a cea nourósa la tóte chinurile sî luptele cele dificile se da uitarei sî numai aducerea aminte de cele trecute plăcute ale tempului trecutu, conscrindi’a cea radicatoria de anima despre resultatele cele eluptate ne electriseza animile recerindu-ne. In astfeliu de pusetiune me aflu sî eu in tutlu cestu serbatorescu sî tocm’a de aceea momennu e nici o mirare déca simtiescu sî eu durere pentru despărțire , totuși provedinti’a boiieiesca a preingrigitu cu intielepciune, ca ori ce durere sa-si aiba sî portile sele alinatorie. Tript’o desporiîre aflu asiiirintia in mângâierea nóstra cea nepretiuita, ca ne-amu împlinita chiamarea cea dificila cu o voinita onorifica si cu unu zelu patrioticu nepregetatoriu ; se pare ca altii aru fi desvoltatu intru resolvarea unei probleme asta de importante pate mai multa istețime, ca aru fi lucratu mai bine sî pate ca cu mai multu resultatu decâtu noi , totuși un’a nu vomu concede a ni se denega, ca acésta problema a nóstra nu s’aru fi pututu resolva de cât la alții cu voinita mai onorabila, mai sincera sî mai patriotica, cu resemnatiune mai mare, decâtu cum suntu cele, cu care neamu silitii noi a o împlini. Durerea despartirei o mai multora esee sî unu punctu de vedere mai inaltu. politicu , cărui trebue sa se subordineze ori ce altu interesu localu ; sub acestu punctu de vedere politicu mai inaltu intielegu cu uniunea faptica a Transilvaniei cu Ungari’a, din ale carei consecintie un’a este si desfacerea înaltului regiu guberniu ; cu încetarea dicasteriului acestui’a transilvanii autonomu definitiv’a uniune a Transilvaniei cu Ungari’a s’a facutu o fapta ne" * fapta mare patriotica, ceea ce vemu constateze cu bucuria •f^atatiunea tragi. ... meriteloru istorice uu.. de pucinu , pentru ca despre auto... trecutu sî voru da judecat’a sea paginele judecat’a despre aceea, deoa sî cum in berniu, cu a carui conducere de doi ani i"r<' a fi insarcinatu, a corespunsu așteptării generale in epoc’a cea grea de transitiune, — remâne in competinti’a publicului celui mare. Acesta judecata facia cu noi nu póte est prea aspra; pentru ca e de comuna cunoscutii, ca noi in epoc’a acest’a dificile a transitiunei amu trebuit a se lucramu printre multe lupte si sub grele dureri de nascere; fia cine scie, ca aveaiu a ne lupta cu pedeci infricosiate sî cumca numai după învingerea acelor’a ne au fostu posibili in osebite direcțiuni a ajuge sa unu resultatu eluptatu s’ a pregăti terenulu pentru viitoriu ; acést’a sî resultatulu eluptatu in mai multe direcțiuni su voru recunosce judecătorii cei drepți sî ecuita-