Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-05-08 / nr. 36
Telegrafulo ese de doue ori pe s eptemana : joi’a si Duminec’a. — Premumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poate , cu bani gat’a prin acrisori flancate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7.1. v. a. iar pe o jinetate de anii 3 fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Sabiiu, in 820 Main 1869, tin provinciele din Monarchia pe nnn ana 8 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. Pentru princ. si fieri străine pe anul 2 pe V* «nr. 6 fl ▼. a. Inseratele se platescu țicniră intera ora cu 7. cr. siculu , pentru a don’a ora cu 5'/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 '/ cr. v. a. IVTM 36. AM IA XVII. Evenieminte politice. Ce aflamu acum mai însemnații intre evenemintele politice ale dîrii suntu respunsurile thetei unguresci la cuventulu de tronu cu carele s’a deschisu dict’a Ungariei si cuventulu de tronu cu carele s’a inchisu senatulu imperiale. Respunsurile sontu însemnate mai anteiu prin numerositatea loru, pentru ca proiectate suntu patru s’ adeca : unulu alu comissiunei, carele e si alu dreptei, actulu e alu stângei centrali, alu treilea a lu stângei estremesi alu patrulea alu natiunalitatiloru, afara de alu cincilea, alu casei megnaliloru. Până acum nu putemu sei déca se va emendii alu comissiunei séu ,ge voru așterne mai multe respunsuri. Respunsulu dreptei sustiene pacea cu Austri’a, accentuez» gustienerea pacei in genere, ca a unei neincungiurate lipse pentru esecutarea operei de reforma. Respunsulu stângei recunosce folosulu reformeloru amintite in cuventulu de tronu , dara nu se afla de ajunsu pentru garantia statului. Unu statu fara armata, fara finantie, fara representantia in afara nu se póte sustiene si nu póte apera nici tronulu. Cere delaturarea delgatiuniloru. Tronulu se apara pi tiér’a se asecura numai prin uniunea personale. Stâng ’a estre in a se invoiesce cu cestiunile de dreptulu pubticu asta după cum le trateza sî stâng’n tisaista , doresce pace si se feresce de amestecu in cestiunea orientale sî germana. Compatimesce pre polonii din Galiti’a sî cechii din Boemi’a, curi patimescu atât’a din partea regimului imperiale. Mi 1etics presentéza unu respunsu basalu pre principie federative. Din cuventulu de tronu cu carele s’a incheiatu sessiunea senatului imperiale e de insemnatu iinitulu „Austria“ d ce imperatulu , „sa fia patri’a cea mare, carea e chiamata de a imbratisiá pre tóte poporetesele cele diferite, vorn éscaele ce limba vom vorbi, cu aceeași dreptate cu aceeași buna vointta, cu aceeași grigia de interesele loru si de însușirile loru“. „Constitutiunea e terenulu, pre care potu ajunge popórele tienl’a acést'a, si pre acest’a se va pute ajunge, sum siguru de acest’a, intțelegerea intre popóre, pentru ca trebuie sa se ajunga, pentru ca numai Austri’a este care imbita poporeloru scutu, libertate sî conservarea autonomiei si fesiului loru“. Dieta Ungariei. Siedinti ’a din 8 Maiu. După autenticarea protocolului siedintiei trecute sî după presentarea mai multora in curse se publica mai intâiu resultatulu alegerei in comissiunea Humana , in care s’a alesu : Deák , M. Horváth si Ferd. Eber. După aceea Vucoviciu regreteza, ca comisiunea alesa intaia nu si-a inceputu activitatea sea, deci doresce, ca comisiunea alesa acum sa nu intarzie a se apuca numai decât si de lucru. Ministrulu pressedinte Andrásy explica Cusele, pentru care a fostu impedecata comisiunea de mai înainte a se apucă de lucru , sî observa , ca comisiunea presenta ne mai avendu impediment numai decâtu ’si va incepe activitatea. In privinti’a adresei decide majoritatea, ca elaborarea ei sa se incredintieze unui comitetu de noue. Mai departe Irányi interpeleza pro ministrulu presiedinte , ca inifiintiatu-s’au gord’a ungurésca in sensulu ordinatiunei regesei , după care in aceea se primescu numai nobili, sî ca asiguratu-s’au dreptulu comitateloru a face propuneri pentru denumirea in garda. Interpelaiunea se preda ministrului pressedinte io scrisu. In fine (dupa unele desbateri mai putieri esențiale se încheie sied'nti'a. — Siedinti ’a din 10 Main. După auteniarea protocolului din siedinti’a trecuta si după presentarea mai multor petitiuni in curse sî credentiunile, Madarasz se dechiara abdîcendu dela unu mandata; asemenea se dechiara sî V. Babesiu dicendu, ca de sî a crediulu a asceptă cu dechiaratiunea până la finirea venficarei, totuși, că sa nu para renitentu se dechiara pentru mandatulu dela Sasc’a abdîcendu de celu dela Sf. Nicolaulu mare. Presiedintele va ordină alegeri noue, unde s’a făcuta necesarie prin depunerea mandateloru. Referințele comissiunei verificatorie C. Antal fi refereza despre lucrarea comissiunei in urm’a cârei’a s’au verificații L. Tisza, L. Szatmári si M. Maler. Cont. Degenfeld inca se póte verifica, totuși se mai ascepta 30 de dale pentru incurgerea presicatora proteste. Membrii verificați se impartiescu in comissiuni. Referințele comissiunei bugetarie raporteza lucrarea comissiunei in privinti’a sistemisarei oficialiloru casei. După raportulu acelu a personalulu oficialiloru casei suntu de a se sistemisâ in urmatoriulu clupu : 1. Unu chefu de bureau cu salariu anualii de 1800 fl. sî 300 fl. bani de cuarbru. 2. Unu archivariu cu 1300 f. solariu sî 300 fl. bani de cuarliru. 3. cassieriu cu 1200 fl. salariu sî 200 fl. bani de cuartiru. 4. Unu protocolistu cu 1200 fl salariu sî 200 fl. fl. bani de cuartiru. 5. Unu espeditora cu 1200 fl. salariu sî 200 bani de cuartiru. 6. Unu concepislu presidialu cu 1200 fl. salariu sî 200 fl. bani de cuartiru. 7. Patru scriitorii ordinari, dintre cari doi cu câte 800 fl. salariu si doi cu câte 600 fl salariu toti patru insa cu câte 200 fl. bani de cuartiru. 8. Unu adjunctu questoralu cu 1200 fl. salariu si cuartiru naturalu. 9. Unu secretariu questoralu cu 800 fl. salariu si 200 fl. bani de cuartiru. 10. Unu comisariu superioru de sala cu 1000 fl unu servitoriu de sala cu 900 fl. si patru servitori de sala cu câte 800 fl salariu sî fara de aceea cu cate 200 fl. bani de cuartiru sî 150 fl. pausiale pentru uniforma. Fl. Unu ajutatoriu la redactiunea duaristica cu 1000 fl. salariu sî 200 fl. bani de cuartiru. Acestui raportu s’au mai adaugu si unele daruri in privinti’a oficialiloru casei. Acest’a norma reguléza pensiunile sa ptaresce, ca oficialii acesti’a sa se puna pre o trepta egala cu oficialii din ministerul, cari suntu asemenea salarisati. Mai departe, cându camer’a deputatiloru e suspendata toti oficialii suntu de a se aplica conformii dispositiuniloru ministeriului de interne. Csanari propune tipărirea sî inpartirea raportului, ce se si primesce. Referințele raporteza mai departe despre budielulu casei dela deschiderea dietei până in 30 April inel. In aceste 11 dale s’a spelatu 121. 162 fl. 40 xr. Se mai veatileza intrebarea, ca diurnele membriloru croați din casa de susu inca sa le porte diet’a ? In privint ’a acest’a propune Szentivănyi, ca raportulu deocamdată sa se aprobeze si la timpulu seu, sa se cera din bugetulu casei de susu despăgubire. După aceste se face alegerea membriloru in comisiunea le noue pentru elaborarea adresei, in care se alesera totu deakisl. Stâng’a estrema scretiene dela votare. • In fine președintele chiemându pre membrii comissiuniloru douariului si bumgetarie la o convorbire in camer’a presidiale încheie siedinti’a la ‘1 1 ora. — In siedinti’a din 13 Maiu a casei de susu, deschidiendu-se de Majlash că judex curiae la 10 ore, se ceti după autentiearea protocolului siedintiei ultime proiectulu de adresa presentatu prin presiedintele comissiunei pentru elaborarea adresei Antoniu Mujlath, a cărui cuprinșii, deea ne vomu înlesni. ’Iu vomu publică in unulu din anii viitori. —In siedinti ’a casei deputatiloru , ce fu deschisa de presiedintele Somsich se presentara după autenticarea protocolului si edintiei trecute, mai multe in curse, intre altele o pentiune a sașiloru din Transilvania pentru definitiva resolvere a causei de uniune ardelene. După aceste Val, Csâsar interpeleza pre ministrulu de interne, ca are scrie despre agitațiunile daco-romanistice din districtulu Fagarasuului si décat suntu cunoscute, ce despositiuni are de cugetu aua in contra le ? (Se preda ministrului de interne). Juliu Schwarz interpeleza pre ministrulu de justitia, ca are scrie despre bataile corporale sî crudelitati speciale, ce le intrebuintieza szolgabirai prin municipie la esecutarea mandateloru lorusare de cugetu a delalurarea in acest’a inca înaintea crearei unui codice criminale prin o novela. Ministrulu de jusulia Horváthirespunde, ca de casuri speciale n’are scrie, sî de crece o novela in legea penale nu se póte aduce până mi exista legea, asta cugeta a urge mai bine proiectulu de codica penale, pre care in lóran’a viitóre spera ca o va pute așterne dietei. Deak spereza ca ministrulu de justiția va pedepsi totu abusulu , o lege noua nu e de lipsa caci tortur’a s’a ridicații inca in 1791, pentru aceea e de lipsa numai o observare mai stricta a legei. Irányi face unu projectu in scrisu pentru delaturarea abusului acestui. (Se transpune spre tipărire.) Schwarz nu e multiumitu cu respunsulu ministrului de justiția; nu tiene de corectu ca ministrulu vrea se denatureze numai atunci abusurile, cându va avea cașuri speciale. Col. Tisza e multiumitu ca respunsulu ministrului de justiția sî dice ca-i pare reu, ca se facil in dieta astfeliu de interpelatiuni, ne corespund istória adeverului, ce compromitu numai tiera înaintea strainatariei colorandu-o de barbara. Pressedintele face cunoscuta ca comissiunea pentru elaborarea adresei si a finitu operalulu sî voiesce alu presenlă dietei. Fulszky suindu-se pre tribuna celes ce proiectulu de adresa elaboratu de comissiunea casei de josu a deputatiloru, pre carele déca ne permite spatiulu ’lu romu publica in mulu viitoriu. După cetirea proiectului majoritatiei Col. Tisza propune unu proiectu a stângei, in care recunosce, ce e bunu in reformele curentului de tronu, dara acestea nu suntu destulu pentru salutea pentru basea constitutiunei tierei, ci se recereresî stabilirea uniunei personale. Statulu , vrendu a se sustiene sî a sprigini tronulu trebuie sa-si aiba armat’a sea, finantiele sele sî representantii sei in străinătate ; nu se invoiesce cu delegatiunile sî cu ministeriulu comunu. In launtrulu sa se reformeze totu ce se póte, observandu-se desvoltarea istorica. Trecendu lu singuralecele reforme se p»~rtifraséza reformele amintite in cuventulu de tronu facendu totu feliulu de observatiuni. Apoi propune Simonyi adres’a stângei Iestreme, ce esentialminte consuna cu a lui Tisz’a;