Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-07-24 / nr. 58
b) părinții eleviloru preste lotu luatu s’au arelatu forte reci sî nepăsători. De ori si care alta afacere familiara s’au ingrijitu mai multu, numai crescerea morala intelectuala a fiiloru si ficelorusele s’au negresu cu lotulu. Cei mai multi au socotitu si socotescu acésta de unu ce de tolu secundariu alu intreprinderiloru sî detormice brusele parintiesci, ba unii nici ca o privescu de atare. De aceea cându i-a placutu copilului sa merga la scóla — a mersu , cându nu—nu, tat’a séuraam’a nu l’a mai controlatu. Bala reulu ! Sî do întrebi, de unde atât'a indiferentismu — că sa nu dîcurenntentia facia cu tesaurolu celuma nepretiuiveru alu omului ? — Respunsulu este prea firescu : din neșclinlia , din necrescere, din lips’a de cultura adeverata ! Cumva reflecta póte nescrie — cum se póre acest’a , deorece Sacelenii suntu cunoscuți de omeni mai umblați, mai rafinați, mai descepti si mai cu dare de mâna de ase pote cultivă? Asta este, si cu tote acestea, eu inca odata mai repetezu ca : sclinti’a, crescerea si cultur’a cea adeverata le lipsesce cu totului Sî pre nu amu dreptu a afirma acést’a, cându vedu, ca românii noștri Saceleni in locu de a se interesă de scala , in locu de a imbracisia pre inveliatori cu căldură, in locu de a stă in cointielegere continua sî de a lucră mâna in mâna cu densii, ei nici ca viseza de asta ceva, ba de multe ori se arata cu mare dispretia si arogantia catva acești binefăcători ai omenimei ? — Ore nu amu dreptu a afirmă acést’a, cându vedu, ca românii noștri Saceleni aru fi buni bucuroși sa li se închidă sculele , numai sa nu mai platesca la inventatori ? Ore nu amu dreptu a afirmă acést’a, cându vedu, ca Românii noștri Saceleni lamenteza asupr’a subliereloru salarie invetiatoresci, sî apoi, ca străinii sub cutare sî cutare pretestu spre dann’a loru le storou sute sî mii, nu dîcu nimicu ? In fine, pre nu amu dreptu a afirmă, ca româniloru noștri Saceleni le lipsesce sclinti’a , crescerea sî cultur’a cea adeverata , cându vedu, ca ei cându este vorb’a de binele de apropclui, de binele natiunalu, de binele comunei sî prin urmare sî dlu loru, in locu de a se co’ntielege fratiesce, in locu de a se intrepune sî a se ajutoră imprumutatu, apuca unulu intr’o parte sî altulu intr’alt’a sî astufeliu lasa pre streini sa dispună sî sa manipuleze dupa plăcu cu pungile loru proprii ? !— Tóte acestea sî alte asemenea rele de siguru nu s'aru intempla, cându omenii noștri aru fi mai bine conduși, mai bine crescuți, mai bine capacitati , mai bine luminați, cu alte cuvinte, cându aru fi cultivați. Se afla sî intre densii vre-o caliv’a , cari —ce e dreptu—pricepu sî se păru a se sî interesă de fiitoriulu joru sî alu fiiloru sî fiiceloru loru , dara acesti’a suntu forte — fórte putieni ; sî apoi este cunoscutu, ca „cu o rândunica nu se face véra.“ Mass’a poporului trebuie bine condusa bine crescută , bine luminata , trebuie cultivata. Si are, cine suntu cei mai de aprópe Si mai intaiu chiamati a împlini acésta mare sî ponderósa missiune ? Eu credu, ca acei’a suntu preoții, pentru ca loru paremiso li s’au dîsu: „Mergendu invetiati tóte nemarile etc.“ Prin urmare , ce altu suntu sî preoții decâtu invetiatori ai poporului ? — Deci sa vedemu, ce au facutu sî ei in respectulu acest’a. (Ta urma.) sî se imbuldiau la platire, incâtu nu iesirea comiletulu balului a incasă banii, lasâmu insa se vorbesca numerii sî sa se laude numele contribuentiloru. Publicarea contribuiriloru este lipsa, deore-ce preotulu românu din neaperatu de Arpatak au inceputu a cleveti înaintea mai multora ospeti, ca colectele făcute pentru biserica nu se intrebuintieza spre scopulu bisericei, ci pentru alte scopuri, pre lângă tóta clevetirea lui sa se veda, ca totuși câtu s’a pututu adună prin zelulu neobositu a duoru persóne, care su cu multu mai modeste decâtu sa vrea a fi numite. — D. N. Cotiofenescu 5 #. D. Constantinu Cambulu si D-n’a Mari’a Balacianu 2 napoleondori. D. Gligoria Ignatescu 1 #. D. Scarlatu C. Manuilu 2 #. D. Costachie Georgescu 1 #. D. Georgia Giuvara 1 #. D. R. S. Campiniu 1 #. D. Trandafirii Giuvara 11 fl. D. Trachia Scristu 10 fl. D. Nicolau Angelu 10 fl. Gavriilu Vuicu 10 fl. D. Aronu Florianu 5 fl. D. Zaharia Cufu 5 fl. D. Iancu Pasculescu 5 fl. D. Bibescu Colonelu 5 fl. D. Rachivanu Michailu 5 fl. D. Stefanu Sotiru 5 fl. D. Béldi Tivadar 4 fl. D. Nicolau Levanu 4 fl. D. M. Cristescu 3 fl. D. Sterie Diradlescu 3 fl. D. Iordachie Davidu Brassovanu 3 fl. D. Buchholzer din Bucuresci 3 fl. D. G. Verona din Ploiești 3 fl. D. Mathe Ederne 3 fl. D. Manolescu 3 fl. D. Nicolau Dobrescu 3 fl. D. Stefanu Marinescu 2 fl. 50 fl. D. Iosef Schuster consiliariu de finantie 2 fl. Dlu Bogdanu Istvan 2 fl. D. Gur’a 2 fl. D. Teodora Ioanu 2 fl. D. Michales. Topitanu 2 fl. D- Ilie Vasilicescu 2 fl. D. Ioanu Marinescu 2 fl. D. Teodoru Veis’a 2 fl. D. Dr. I. Dragomiru prof. 2 fl. D. I. Eliadu 2 fl. D. I. Kosikotski tele grafistu 2 fl. D. Stanu Alecsiad 2 fl. D. Augustu Ulitz 2 fl. D. A. T. Robescu 2 fl. D. Dr. Hasiliu Szabó 2 fl. D. Ioanu Dimitrescu Giica 2 fl. D. Grof Kălnoki Irabre 2 fl. D. George Giuvara 2 fl. D. Pataki Miclos 2 fl. D. N. Grecescu 2 fl. D. Panathie Dimansiu 2 fl. D. Stefanu Babicu 2 fl. D. Maurer Mihăli 2 fl. D. Dragicescu 2 fl. D. Chimanciu 2 fl. Dr. Lenghel 2 fl. Paraschiv a Paciuri 2 fl. D. Maurer István 2 fl. D. Costandinu Cotiofanu 2 fl. Dr. Penescu 2 fl. D. Száva Gecu 2 fl. D. Urmáeszt János 2 fl. D. Székely Gergely vicejude reg. 2 fl. D. Ioanu Tancau 2 fl. D. Jancso Albert 2 fl. D. Dragomir Lungeanu 2 fl. D. N. N. 2 fl. D. N. N. 2 fl. D. N. N. 2 fl. D. George Bratu 2 fl. D. Urmesi Samu Advoc. in Ciusiu 1 fl. D. Ioanu Cumpanasiescu 1 fl. D. László Comerciante din Brasiovu 1 fl. D. Antonu Tocosiu 1 fl. Blaziu Morariu 1 fl. D. Gr. Nicolaie 1 fl. D. El. Nicolaie 1 fl. D. Iosifu Puscariu adv. 1 fl. D. Vasiliu Inchinatu 1 fl. D. Natan Zan 1 fl. D. Mateiu Ghica 1 fl. D. Emanuilu Izrailu 1 fl. D. Ioanu Popu 1 fl. D. N. Stanescu 1 fl. D. Nicolaie Nicolescu 1 fl. D. Opr. P. Stetya 1 fl. D. D. George Panescu 1 fl. D. Ioanu Maria 1 fl. D. Michescu 1 fl. D. Nicolae Sterie 1 fl. Dna lui Petru Bodila 1 fl. D. Kakucsi Adăm Ases. jud. 1 fl. D. Nagy Károly Adv. 1 fl. D. Constantinu Rizescu 1 fl. D. Mimicea Verzariu 1 fl. Dna sotiia lui Constantinu Rizescu 1 fl. Dna Ilarichi Vladoianu 1 fl. D. Ioanu Pascu Cacula 1 fl. D. Nicolae Starescu 1 fl. Mirea Referendaru preotu 1 fl. D. Naimaru Nislu 1 fl. D. Nica Ștefanescu 1 fl. Ioanu Eliatu 1 fl. D. Ede Reinek 1 fl. D. Ioanu Panoviciu prot. 1 fl. D. Antonu Sutek 1 fl. D. Ioanu Persiciu 1 fl. D. Popa Radu 1 fl. D. C. Arionu 1 fl. D. L. Christiasca 1 fl. D. N. Frigatoriu 1 fl. D. Datzo János Jöbko 1 D. Naimar Nistoru 1 fl. fl. Csulah Péter 1 fl. D. Ioanu Bobrovics 1 fl. Goldu Mitu careusiu 1 fl. D. Golgoti Gusztáv 1 fl. D. Kozma Albert 1 fl. D. Vasilie Costaforu 1 fl. D. Mavrodinu 1 fl. D. Teodoru Matescu 1 fl. D. Tóth Mihály 1 fl. D. Bora Milos 1 fl. D. Vasilca Gagidia 1 fl. D. Ioanu Furduescu 1 fl. D. Nicolescu 1 fl. D. Costandinu Stefanescu 1 fl. D. Iordachie Craciunescu D. Ioanu Sicarescu 1 fl. 1 fl. D. Statkie Iordanescu 1 fl. D. Antonescu 1 fl. D. Tompa Săndoiu 1 fl. D. Vaiieter 1 fl. D. Christescu 1 fl. D. Stancuiu Vaiculescu 1 fl. D. Stefanu Marcusiu 1 fl. D. Török Ferencz 1 fl. D. Saft Capitanu c. r. 1 fl. D. Holdu 1 fl. D. Teodorescu 1 fl. D. Prastmann 1 fl. D. Horvat vice not. polit. 1 fl. Parasciv’a 1 fl. D. Barsanu George 1 fl. Unu necunoscutu 1 fl. D. P. Malecseok 1 fl. D. N. Papp 1 fl. D. Sera Tamás Vice not. politicu 1 fl. D. Ioane Petricu protopopu gror. 1 fl. Élopatak, in 18 Iuliu v. 1869. Onorata Redactiune! Sum in fericit’a pusetiune de a inregistră sî o fapta nobila, care s'au seversîtu in decurgerea a 3 dîle aici sa scalde din partea fratiloru nostri de preste carpati, in a câtoru anima bate caldu simtiemintele fratiesci catra noi, si in care — moralitatea sî pietatea câtra maic’a nóstra biserica, este adencu radacinata, — dandu-se unu baiu in 27 Iuliu a. c. in folosulu bisericei nóstre ruinate din Sepsiszt-Georgiu. Asemenea au concursu cu ajutoriulu loru sî frații magiari de prin pregiuru de tóte confessiunile si alte nationalitati, pentru care simpathia aretata câtra maic’a nóstra biserica li se aduce multi amita publica. — In deosebi merita multiumit’a cea mai adenca D. Cotiofenescu, carele cu esemplu mare au inceputu sîrulu contribuentiloru cu 5 galbeni si au animatu si cu vorb’a sî pre altii la contribuire, asemenea ne-au datu ajutoriulu celu mai mare prin animare la platire sî din D. G. Verona din Ploiesci sî multi altii, altmintrea toti contribuentii asia veseli si din indemnu propriu emulau in contribuire 241 - române 200 fl. 93 cr. Aici este de a se observă, ca unii au contribuitu de a dreptulu pentru biserica, fara legatur’a balului. Fira de acést’a s’au mai strînsu prin zelosulu preotu din Sepsi sangeorgiu totu dela ospetii din Elopatacu in vér’a acést’a înainte de arzîrea balului vro 23—24 fl. v. a..— Sum’a totala 10 galbeni » „ 3 napoleondori » „ 265 fl. 50 cr. substragenduse spesele 64 fl. 57 cr. Varietati. * Denumiri. Cetimu in fói’a oficiale ca in comitatulu Carasiului la propunerea ministrului, dlu Mironu Romana profesorele-pressedinte alu seminariului teol. gr. or. aradanu e denumitu inspectoru scolariu cu titlu de consiliariu regescu. Totu asia e denumitu Sigismundu Luby notariu primariu pentru comitatulu Satu-marelui. *** Cu mare multiumire amu aflatu ca ascultatoriulu de drepturi la universitatea din Vien’a Stefanu Pacurariu doctoriseza la aceeași universitate sî spre acestu finitu, după ce a facutu cele patru rigurose, sî a alesu sa apere publice mai multe țese, din folosofi’a dreptului, din dreptulu romanu, dreptulu bisericescu, dreptulu feudale, dreptulu nostriacu privatu sî celelalte specii ale dreptului. Ceea ce privesce dreptulu bisericescu afirmu ca a luatu spre aperare urmatórele lese : 1) biseric’a e o persona juristica ; 2) puterea statului si puterea bisericesca suntu independinti un’a de alt’a ; 3) Costitutiunea bisericei orientale corespunde mai multu ideilor nuőstre presente, decâtu cea a bisericei apusene; 4) „Biseric’a nu póte recunosce tolerantia“ e de a se reduce la invetiatur’a credintiei.—Din tóte lesele alese vedemu eruditiunea cea treza si petrunchiatória a dlui doctorandu si nu e sugeramu déca ne magulirau cu speranti’a, ca cu dlu susmonsiunatu ni cresce numerula barbatilora inteligenti atâtu de doriti natiunei nóstre sî atâta de folositori sî natiunei sî patriei. *** Insolintiurile cele numeróse la espusetiunea ungurésca proiectata pre tómn’a anului 1870 séu pre primavér’a an. 1871 dau dovada despre participarea cea via, ce intempina acesta idea. Spre a împlini o pofta a multor’a se prelungesce terminulu de insolintiare, carele sa sfarsiesce cu finea lui Iuliu, până in 31 Augustu. Subscrisulu comitetu ascepta dela zelulu patrioticu alu industriasiloru, economiloru sî a artistiloru indigeni, că sa arete o participare câtu se póte devia la acésta ocasiune asta de însemnata cu deosebire pentru desvoltarea intereseloru nóstre materiali. Pestea , in 1 Augustu 1869, Comitetulu provisoriu de e spusetiune. 36—1 AVILE Despre scóla comerciale sî reala româna gooriu Brasiovu. Cu la Septemvre anului 1869 s. v. se va deschide in Brasiovu classa I-a a scólei reale cu cursu de trei ani precum si classa I-a a scólei comerciale totu cu cursu de trei ani. Classele urmatóre se voru deschide succesivu din anu in anu. Aceste scoli noue române menite de a crescu români cualificati in scivntiele reale si comerciale , se creedia după cele mai bune modele de scala reala sî comerciala din Austri a sî din Germania, de câtva representatiunile celoru doue comune bisericesci române gr-or. din scheiu si din cetate , din subventiune marinimósa cu care se a dotatu camera României. Inchestrata cu profesori români cuasificati , scólele acestea cu limba de propunere romanesca, voru fi , asia speramu, o adevarata bine-facere pentru națiunea româna. Elevi se primescu in prim’a clasa reala numai de acei’a , care au petrecutu cele patru clase normale s’au principale , iéra in prim’a clasa comerciala numai de aceea , care au absolvatu s’au unu gimnasiu inferioru de 4 clase, s’au o scala reala de 3 clase. Brasiovu 19/31 Iuliu 1869. Eforie a scóleloru centrale române grorinulale. Damianu Da tco Presiedinte,