Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-07-31 / nr. 60
Telegratum e«e de doue ori pe septemana : joi’a ai Duminec a. — Prenume- i rațiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. poște , cu bani] frat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7. fl. v. a. I ear pe o jumetate de anu 3. fl. 60. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen., j Sabiiu, in 31 Iuliu (12 Aug.) 1869. P rn provinciei« <fin Monarchia pe ann anu 8 fl. era pe o jumătate de mm 4 fl. v.n. l’entru prin«.' si tieri străine pe anu 13 e V, anu. B fl y. a. Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. siculu , pentru a doua ora cu 5% cr. si pentru a treia repetire cu 3. cr. v. a. 00. ANULI A !1. O piaca in aducere aminte. Sa 1 isce 27 Iuliu. De vre o trei septamâni se tolu vorbea prin comun’a nóstra, ca pentru dens’a aru fi o mângâiere mare , déca Archiepiscopulu si metropolitulu seu Escelenti’a Sea Andreiu Barono de Siagun ’a aru veni sa celebreze cele sânte in biseric’a acestei comune In fine o deputatiune merge la Sabiiu cu scopu de a satisface acestei dorintie generali, si după o inttelegere precedenta cu P. Protopopu respectivu Ioanu Hani ’a si barbatii inteligiasi de origine din Salisce , se îndrepta catra susu laudatulu Archiepiscopu si Metropolis si lu invita a onora si mângaia cu presenti’a Sea pre mentionat’a comuna pre duminec’a urmatoria. Escelenti’a Sea primi ca unu părinte invitarea fiiasca si asta astadi la 7 ore dimineti’a intre sunetulu clopoteloru sosi insolitu de preon. domnu Protopopu in comun’a nóstra, unde trase la veduv’a reposatului preotu Demetriu Borci’a. Curendu după sosire intra in biserica si se apuca dimpreună cu Preon. P. Protopopu, Par. Ieromonacui Germanu si mai multi preoți din locu de celebrarea Sântei liturgii. Aici trebuie sa insemnezu ca Salistenii voira a face Archipastoriului nostru o intempinare serbatorésca, cu banderie de călăreți, cu primiri solemne; toto aceste vise Escelenii’a Sea le-a deprecatu, preferindu a intră fara de celu mai micu sgomotu in iubit a sea comuna. Sa ne intorcemu acum la firulu intrerumptu. Tóta liturghi a , respective canturile liturghice fura cantate de corulu tinerimei de ambe secse din locu. Sub decursulu liturghiei Escelentia Sea Presantitulu Părinte, in unu cuventu plinu de inveliaturi practice si forte folositóre si in unu modu de alu putea intielege fia care, aretă insemnatatea dilei Duminecei in carea biseric’a serbeza Învierea Domnului nostru Isusu Christosu si apoi impregiurarea cea minunata ca togm’a in acea di e pomenirea Sântului Panteleimonu. De aci, după ce reaminti meritele comunei pentru biserica si scóla, dovedite in trecutu sî in presentu, deduse inveliatur’a ca pre cum acésta comuna, carea, pre lângă atâtea lupte in contr’a asupririloru ce le a avuta de vntregitatea trecutului a seiutu sa stralucesca intre altele asta sî de aci încolo, prin o aplicare drepta si practica a inveliaturiloruddicesci sa prospereze. A aretatu cu privire la Sântulu a cârei pomenire se face in acea dî, cum trebuie inveliaturile bisericei creștine folosite sî in cașuri de acele cându unii din creștini suntu bolnavi si cum nu suntu de a se ocoli dofloriele , pre cari le au lasatu Ddieu pentru vindecarea baleloru trupeșei. Poporulu acestu inteligenții, despre care Escel. Sea cu mândria a disu ca Iu pote numi in cea mai mare parte carturariu, caci putieni se afla in trensulu cari sa nu scie carte, ascultă incantatu invetiatur’a archieresca. După finirea servitiului Odicescu alu liturghiei si a altoru rugăciuni severs ale pentru reposati, Escel. Sea se intorse la cortelulu seu. Aci primi mai tarziu deputatiuni de bineventare, din partea comunei bisericesci cu dlu senatoru Petru Roșea in frunte, din partea comunei politice conduse de notariulu comunale Dlu Ioanu Florianu , sî din partea preotimei sî corpului profesorale din loculÎ a preotimei din satele din apropiere, cari acursera spre a vede pre Archipastoriulu seu, sub conducerea Pre onoratului domnu Protopopu Ioanu Hanni ’a. La tóte aceste Escelenti’a Sea nu lipsi a consideră meritele comunei pentru biserica sî scula, totu odata insa sî a dă sfaturi parintesci, cum se lacre si de aci înainte pentru că sa progreseze cu tempulu. Cam pre la 2 ore se întruniră in giurulu archipastoriulu inteliginti’a preotiésca sî mirenésca , onoratiori sî alti membri ai comunei la unu prândiu, la carele inse din lips’a unui localu mai spatiosu trebui sa se imparta ospetii in dlone pârli. De câtva sera se îndepărtăsc. Sea insolitu sera si de desu amintitulu domnu Protopopu , urmatu de urările cele mai firesci ale multimei celu urmarea, si sub sunetulu clopoteloru — spre loculu resiedintiei sele, Sabiiu. Comun’a Salisce va păstră desigurii astfeliu de suveniru placutu in anim’a ei sila va adauge că o traditiune respectuasa generatiuniloru viitorie. Eveneminte politice. Afacerea fruntarieloru séu mai bine afacerea certeloru de fruntarie intre Romani’a sî monarchia Austro- ungurésca inca totu mai trage atentiunea dinaristicei asupra si si precum se vede si a altoru cercuri politice. Ni e cunoscutu ca monitoriulu României au cautatu sa multumesca iritatiunea produsa de dîuariele opositiunei in privint’a acestei afaceri. Unele dîuarie oficióse din Viena au cautatu sa arate intemplarea dreptu de a certa, ce se intempla asta de desu intre locuitorii dala mediuinele dupru staluri. Acum insa vedemu ca trecerea celoru 100 de secui au prematurulu lucrulu, incatu numai cancelariulu imperialii va póte sa-i dea o directiune mai domola. Din statuia cursuriloru dela bursa s’aru puté deduce ca in fine asta va sî fi, sî comissiunile, cari inca nu s’au intrunitu voru paie lucrări liniste. Cu tóte aceste vom a înregistra unele dale ce se aflamu resipite prin dînarie spre solinti’a publicului. „Wehr Zeitung* fói’a militară, carea sî capata informatiunile sele din cercuri militarie are o solie, după carea, la Crassa (?) de a septamâna incóce sosescu desparți» minte militarie romanesci de câte 300 pana in 400 feciori, cari patruleza continuu lângă fruntari a austriaca sî se dice ca mai au sa sosesca alti 500 cu 16 tunuri la acestu punctu. Aceeasi faia observa : „Nu avemu nici o causa sa ne indoimu de adeverulu acestei sciri si miscarea acést’a o privimu numai de unu preludiu alu eveneminteloru mai departe. La o serata ce o dede contele de Beust delegatiloru, spune „Osten“ ca afacerea acest’a a fostu obiectulu unei disenisiuni viie. Unu membru alu delegatiunei face disului diuariu urmatórea împărtășire : „Intemplarile cele de vaseralu la fruntariele transilvano-române s’au constatata parte mare după cum le au facutu cunoscute telegrafulu. In buroulu de esterne până joi sér’a inca nu erau cunoscute delaiurile asupr’a acelor eveneminte , ministrulu de resbelu inse a capatatu prin organele sele raporturi bini sipru esacte. Din acele scotemu faptulu, ca pre la punctele ce suntu de multu tempu in certa, pre neașteptate au sositu militarime romanésca camu de marimea douoru companii de trupe pedestre, cari 300 de pasi preste semnele de mediuma de până acum au trasu unu cordonu si au stricata dóue gherete (casulii) austriace ce se afla pre terenulu acest’a , după ce acele erau parasite de mai nainte de locuitorii loru. „Până aci se întinde momentuositatea afaceriloru amintite. Ce va face regimulu in fati’a acestei intemplari, până in momentulu acesta nu este necunoscutu. In fine sa amintimu sî de curios’a impregiurare , ca tramisulu Prussiei bar. Werther, carele se află la serat’a de joi ser’s, data de cancelariulu imp. in onorea delegatiuniloru, eră in stare nu numai a întâii prin împărtășiri mai precise spirite diui ministru de resbelu , ci in unele privintte a le sî întregi.“ „Wanderer“ scriea ca vre-o câte-va dîle înainte despre delegatiuni cam urmatórele : Se spune ca in decursulu sessiunei se voru desbate cestiuni de importantia mare si adeca despre durarea dualismului in form’a sea de acum. Până la ore-care punctu, acest’a póte fi adeveratu ; insa delegatiunile abia voru ave tempu de a pune intrebarile aceste ; séu póte ca se voru desbate apoi definitivu in diet’a ungurésca si senalulu cislaitaim. Intre cessiunile aceste suntu : Cererea Ungariei de a fi representata in rainisteriulu de resbelu comunii, definitiv’a regulare a cestiunei confinieloru militaiie, si darea venitului „Lloydului.“ După cum vedemu din unu telegramu „Nermanst. Zeitung“ de Marti se vede ca „Wunin derer“ a avutu dreptu, pentru ca vedenia in delegatiunea senatului imperial e susticitata cestiunea referintiei Austriei falia cu Germani’a de media di In telegrama se dice ca Rech bauer ein contra insuritiei spre o federatiune de media si nemtiescu sî voiesce legătură cu o germania uniti — Semnalâmu dara impregiurarea acést’a sî asceptamu se vedemu unu raportu mai pre largui care ne va chiarifica mai bine situatiunea. După „Col. Slave“ Offenberg consult.In rusescu vrea sa infiintieze in Bucucesci unu diuariu slavu „Patria“, carele sa propage pre falia rusismulu ir» Bulgaria. -mm*. Sultanulu si khctlivnlu. Noi nu avemu atât’a spațiu in colónele nostre incâtu se putemu urmări toterasele politice depr<? intregulu globu paraenlescu. De aceea sî in privinli’a referintieloru intre Sultanulu turcescu sî viceregele Egiptului numai putiem puturamu aminti cându cu sgomotulu pentru visilele sele pre la curțile europene. Fara de a urmări mai departe ce s’a mai intemplatu de atunci incóce reproducem"» după „N. Fr. bl.“ cele ce voru urmă mai la vale. Crediendu ca articululu e oficioșii, avemu causa de cumpăni sî adeverulu ce se cuprinde in trensulu. Deci eata articululu : „intre Constantinopole sî Alessandri’a se intuneca ceriulu politica totu mai tare sî de ocolu străbate in Europ’a unu aeru naduru, anun chitoriu de tempestate. Relatiunile si caracterele orientului suntu forte încurcate, asta incâtu Europenulu anevoia póte sa vedia prin negur’a cercuitoriloru semibarbare, ce incongiura acolo persónele , cari influintieza; totusi atât’a se póte cunosce, cum ca sultanulu si domnitoriulu imperiului Faraoniloru stau in posesiu de amenintiatóre unulu falia cu altulu. Viceregele Egipetului nu mai e dispusu a împrumută splendarea coronei sale dela marea de radie a înaltei porti. Incredintiendu-se in puterea sea , prin carea-si póte câștigă o posesiune suverana khedivulu celu activu sî plinu de ambitiune simte indoilu greutatea jugului, ce-i apasa gâtulu sumetiu si lucra prefatia intr’acolo, că sa scuture acestu jugu depre sine prin o puternica lovitura. Si acésta insuinlia nu e numai de adi, de ieri, ci vice-regele a seiutu in decursu de mai multi ani a’si micsiora dependinsi’a sea dela sultanu , a est totu mai multu de sub influinli’a viziriloruceloru lacomi din Constantinopole sî a adauge domniei sele incetu cu incetu atributele si garantiile suveranitatiei prin jertfe imense de bani si prin folosire prudenta de perplessitatile padisiachului. Asia i succese pre timpulu , cându sultanulu eră necajilu cu insurectiunea din Candida, de a câștigă deja domnulu seu , pentru ajutoriulu ce ia data de bani si trupe , întărirea urmărei pre tronu a liniei barbatesci directe , cu tóte ca înainte eră in valore se