Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-10-26 / nr. 85
Telefrnnul ese de done ori pe »eptein huh , joi’» a 11) fim in ecc a. — Premumnerațiunea ne farem Sabiiii Inegpeditur#!I fotei pe afara la c. r. ponte , cu l»ai»i íit a prin norișori flancate , adresate patr» «speditura. Pretium premumerații»- i nei pentru Sahmiiente pe nnu 7. t. v. a car pe o jumetate de anu d. fi. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei ti pen.. Sabiiu, in 26 Octumvre (7 Nov.) 1869. I Im provinciala din Monarchia pe unu ana 8 II. era pe o jumătate de anu 4 It. >.«. r<»trn prine. ai tieri atbine pe «nu 13 fec. «nu. ft f »; *. j inaerntele «e pinteaeu pentru I inteia ora cu 7. or. «buUi , pentru [ a don'« iara Cu i1cr. d pentru a treia repetire op .17, cr. v. a. Xz 85. AXll. VIII. Uvencuiiinte ponti«*«. In Boemia suns« iirca partidele espresu unite in contra ceilalte. Partida guvernamentale a adusu pre mesa dietei unu proiectu de lege, in care se incerca a demonstra necessitatea de a lienea strinsu la legile sustatatóre de stata, ca la o basa de dreptu publicti a imperiului sî in specie a regatului Boemiei; aceea adresa ’și esprima mai departe speranti’a, ca orice încercare de a se schimbă constitutiunea susta tóre , impera.ulu nu va admite. Acesta adresa se dice a fi emanatu chiaru dela ministru de justitia Dr. Herbst , ca o balantia in contra pretensiuniloru încordate ale opositiunei nationale celtice. Totu acum s’a așternuta si la diet a Galitiei unu proiectu de adresa, in care se apeledia la corona , ca ei (Galatianii) tienu bucurosc la constitutiunea imperiului , nimai sa i lase a face unite schimbări in aceea constitutiune, si sa nui silesca a primi o lege, la care densii n’nu contribuitu. In diet’a din Bucovin’a se face în dtlele trecute propunerea de a se inmulti ablegatii, ce au a se tramite la senaturu imperiale in Vien’ă si de a se orendui tramiterea loru prin alegeri directe. Comitetulu referințe in acesta causa ’si dedu părerea pentru alegerea si mai departe prin dieta. Deputații români, anume Nie, Vasilco, Andrieviciu, si Petrino, combătură propunerea atâtu pentru înmulțirea, cătu si pentru alegerea derepta a loru, carea venindu la votare si cadiu. Din Dalmatia lipsescu soirile mai acurate despre cursulu dileloru din urma. Perderile soldatiloru se ascrie mai cu sema numerului celui pre neînsemnata aju loru fatia cu insurgenții, căci IS batalione, de care s’a scrisu ca o perecia in Dalmati’a, socotitu batalionulu cu putieru mai susu de 300 soldați, abea făcu ia vr’o 6000 soldați, afara de aceea si acessti’a avura a suferi lipsa in proviantu. Ministru de resbelu a trebuitu sa le procure victoamele din Ungari’a. Generalu-maiorulu, cont. Aperaperg este denumitii de comandant« in contr’a insurgențiloru. După sosirea acestui’a in Dalmati’a, FML. Wagner, care a operatu până acum va merge la Zar’a, unde va concentra tdta cârm’a preste trebile Dalmatiei in mân’o sea. In 25 Oct. a emisu Maj. Sea urmatórea ordinatiune imperatesca, pre tempulu anomaliei acestei’a, pentru tienutulu Gattaro : „Comandantelui armatei in tienutulu Cattaro se da tóta puterea esecutiva in administratiunea celoru politice si politiane. Deci tóte organele administratiunei publice, dimpreună cu antistiele comunale vom fi supuse acelui a ; elu are in ramurile numite de administratiune puterea unui siefu alu tierei si póte luă mesuri, cari de altmintrea compete nora ai ministrului pentru aperreatierei si siguranti’a publica. In Franci ’a trecu 26 Oct.., de care se vorbi multu prin jurnalistic’a, ca nu va trece fara sa adjuca cu sine eruperea unei rescule in Parisu. Temerea de armata, de care se ingrijise Napoleonu, se dice a fi impedecata acest’a. Aici in Sabiia se finiră alegerile comunale si scaunale. Dintre listele a doue partide, ce a circulatu la alegatori, se dice a fi votatu pentru cele făcute de sasii „vechi* unu nru de 700 si pentru cele ale sasiloru noi, 300. Câtu de nedreptu s’a purtatu sasii vechi la compunerea aceloru liste falia cu românii, marturisescu insusi unii dintre ei, cari mai au unu simtiu de dreptate . Iéta ce scrie „Hr. Zig.“ din 3 Novembre intr’unu articolu, unde descrie cursul a alegeriloru : „Nedreptu si fara cuviinti’a s’a purtatu sasii vechi catra concetatieuii nostrii romani, a caroru numeru de alegatori se urca la 300, si prin urmare am fi meritat« mai multa consideratune, decâtu ca numai prin 3 individi sa fie reprezentați adeca prin Imberusiu, din Brote «1 Cristea. Nu prin esclusivismulu secuiului de micilocu , ci prin o purtare binevoitóre si drepta vatra națiunile conlocuitóre sa demonetrezze sasii, ca ’si cunoscu missiunea, aflându-se in fruntea liberalismului si a progresului. — Laba, ca fiecare națiune sa se ingrigiasca de conservarea propria, doro apoi o astfeliu de tratare a româniloru , care este egale cu totala eschidere a loru, nu mai este o manifestare a datorintiei de propria conservare , ci unu ostacismu nerectificaveru, fara considerare, infumuralu si valematoriu in contra natiunei române. Românii incercurea la alegerea de deputați, dieta li s’a purtatu cu multu mai dreptu si mai cu cuviintia decâtu sasii vechi din Sabniu. Ca a reusitu listele „sasiloru celoru vechi“ cu o majoritate eclatanta, prelunga tóte scăderile compunerei si cuprinsulu loru, ast’a nu se ascrie bunătății aceloru liste, nici influmtiei compunatoriloru aceloru liste, ci numai temerei de sasi „noi“, cari prin listele loru a produsu o frica panica , ca aru esista o legătură intre sasi noi, unguri sî români, carea aru periclita majorisarea sasiloru vechi. Unele scăderi ale listei de candidați făcute din partea sasiloru vechi intr’unu modu esclusivu se simtu si se condemne din póte, dara totuși se preferiră de a se primi, decâtu sa se espuna periculului de a urmă o împărțire a voturiloru si prin acést’a unu zeu alu sasiloru.“ Dieta Ungariei. Siedinti’a din 29 Oct Pressedinte: Somssoh. Secratariu : lambor si Bujanovics. Pre banc’a ministriloru : Horváth. După cetirea si autentizarea protocolului siedintiei trecute, anuncia pressedintele in cursele. Mai multi membri predau diferite petitiuni. Tóte aceste petitiuni se predau comissiudei de petitiuni. Albert Németh interpeleza pre ministriuh de comerciu, de are scrie despre aceea, cum ca id oficiulu postalu din Tisza-Nonc s’a pardulu o epistola îngreuiata cu 6000 fi. a casei comerciante din Pest’alos. si Guler Deutsch , ca maiestrulu de posta de acolo Aless. Török inca e in prepusu la perderea epistolei, si déca e insoiintialu despre acést’a, aplicata e, a porunci o cercetare energica in afacerea acést’a si a spune in fine, ce causeau indemnatu a incredintiu oficiulu de statu unui individu cu renume asia reu, cum e numitulu măiestru de posta ? La motivarea interpelasiunei acestei’a vorbitoriulu fu intreruptu prin strigări cu patima din drept’a, de câte ori venea vorb’a despre renumele celu reu alu măiestrului de poata. După acest’a se cetesce raportulu comissiunei verificatória stabile. In sensulu acelui’a suntu verificați definitivu deputații Theodoru Salamon, Géza Henter, Alessandru Körmendy, Caroly Antalffy, Dem. Horváth, B. Albert Bánffy, Emericu Hodossy și Michael Tormassy. Deputații Trefort, Berzenczey, Samassa, contele Ladislau Ráday se verifica cu reservarea tempului obicinuitu de reclametiune de 30 de zile. Presiedintele pune a se lua înainte sortirea deputatiloru după diferitele comissiuni judiciare. Secretariulu de statu Kerkopolyi pune pre misia casei o propunere referitorie la recrutare si voiesce a se luă la ordinea dilei dupa desfassurarea propunerei presente. Pressedintele ordineza tipărirea si impartirea propunerei. Lodvigh intréba pre Kerkápölyi, déca a adusu propunerea in numele ministrului ? Secretariulu de statu Kerkápölyi afirma acesta întrebare. După acestea se trece la cestiunile dela ordinea dilei : continuarea desbaterei speciale despre propunerea ministeriale asupra responsabilitatiei judecatoriloru. ” Referințele Szögyényi cereste partea IV. 32 din aceea suna : „Delicte in contra disciplinei se judeca de judecătorii disciplinarie. Judecatoriele disciplinarie constau din 3 secțiuni.“ Coloman Ghyczy propune amendamentulu : Paragrafulu sa sune : „Delicte in contra disciplinei se judeca de judecatoriele criminale ordinarie cele competente.“ n Ministru la de justiția Horváth aduce diiu parte si unu amendamentu, in urm’a carui’a paragrafulu la cestiune sî cei următori 33, 34 sî 35 trebuie supliniți prin constructiuni cu totulu noue, iara cei’a-lalti, ce urmeza mai târziu trebuiescu modificați forte multa.i i » i suna Modificatiunea adusa de ministrulu de justiția i § 32 sa sune : i r „Delicte in contra disciplinei se judeca de judecatoriele disciplinarie.“ § 33 sa snne : „Asupr’a amploiatiloru judicial ce functioneza pre teritoriulu judecatorieloru reg. si asupr’a espertiloru asupr’a curtiloru judecatoresci reg. de instanti’a prima judecatori’a disciplinăria. Curtea judiciale regia de instanti’a prima că curte judiciale disciplinaria se formeza din presiedinte sau substitutulu séu si din doi votanti. Vice-pressedintii, votanții, precum si fiscalii reg. sî vice-fiscalii curtiloru judiciale reg. de instanti’a prima, apoi personalulu ajutatoriu si de manipulatiune și tablei reg. de judecătoria suntu subordinati judecătoriei disciplinarie a acelei table reg. de judecătoria, pre alu carei teritoriu se afla oficiulu loru. Curtea judiciare formata astfel in constă afara de presiedinte din 5 judecători ordinari ai tablei reg.; presiedintele ei e presiedintele tablei reg. respective sî in casu de impedecare presiedintele de senatu celu mai apropo eu ranguiu după list a de denumire. Asupr’a presiedintiloru cursiloru judiciale reg. de instanti’a I., asupr’a judecatoriloru tablei reg.— cu esceptiune a presiedintelui si a vice-pressedintelui acelora din urma — asupr’a fiscalului superiorii regescu si asupr’a substitutului seu, in fine asupr’a personalului seu propriu ajutatoriu si manipulatoriu are curtea judiciare suprema reg. jurisdictiunea disciplinaria, personalulu ajutatoriu si celu de manipulatiune in se aia curții de casatiune regesei e supusa judecătoriei disciplinarie a curții de casatiune regesei. Curtea judiciale disciplinaria formata din curtea suprema judiciale cea de casatiune se compune din presiedintii respectivi ai acestora curți, in casa de impedecare din presiedintele de senatu celu mai aprópe cu rangulu după lista de denumire sî din 6 judecători ai curtiloru acelora si.“ p. 34 sa sune : „In privint’a judecătoriei disciplinarie asupra judecatorieloru reg. de instanti’a prima formeza judecătoria disciplinaria a tablei reg. forulu alu doilea sî celu din urma de apelatiune; in privinti’a judecatoriei disciplinerie asupr’a tablei reg. forméza acestu foru judecătoria disciplinaria a curții judiciare supreme regesei.