Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)

1869-10-26 / nr. 85

Telefrnnul­ ese de done ori pe »epte­in­ huh , joi’» a 1­1) fim in ecc a. — P­rem­umne­­rațiunea ne fare­m Sabiiii In­egpeditu­r­#!I fotei pe afara la c. r. ponte , cu l»ai»i íi­t a prin norișori flancate , adresate patr» «speditu­ra. Pretium­ p­remumerații»- i nei pentru Sahm­iiente pe nnu 7. t­. v. a car pe o jumetate de anu d. fi. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei ti pen.. Sabiiu, in 26 Octumvre (7 Nov.) 1869. I Im provinciala din Monarchia pe unu ana­­ 8 II. era pe o jumătate de anu 4 It. >.«.­­ r<­»trn prine. ai tieri atb­ine pe «nu 13 fe­c. «nu. ft f­ »; *. j inaerntele «e pinteaeu pentru I inteia ora cu 7. or. «b­uUi , pentru [ a don'« iara Cu i­1cr. d pentru a trei­a repetire op .17, cr. v. a. Xz 85. AXl­l.­ VIII. Uven­cuiiinte ponti«*«. In Boem­i­a suns« iirca partidele espresu unite in contr­a cei­lalte. Partid­a guvernamentale a adusu pre mesa dietei unu proiectu de lege, in care se incerca a demonstra necessitatea de a lie­­nea strinsu la legile sustatatóre de stata, ca la o­ basa de dreptu publicti a imperiului sî in specie a regatului Boemiei; aceea adresa ’și­ esprima mai departe speranti’a, ca ori­ce încercare de a se schim­bă constitutiunea susta tóre , impera.ulu nu va ad­mite. Acesta adresa se dice a fi emanatu chiaru dela ministru de justitia Dr. Herbst , ca o balantia in contra pretensiuniloru încordate ale opositiunei nationale celtice. Totu acum s’a așternuta si la diet­ a Galitiei unu proiectu de adresa, in care se apeledia la co­rona , ca ei (Galatianii) tienu bucurosc la consti­­tutiunea imperiului , nimai sa i lase a face unite schimbări in aceea constitutiune, si sa nui silesca a primi o lege, la care densii n’nu c­ontribuitu. In diet’a din Bucovin’a se face în dtlele tre­cute propunerea de a se inmulti ablegatii, ce au a se tramite la senaturu imperiale in Vien’ă si de a se orendui tramiterea loru prin alegeri directe. Co­­mitetulu referințe in acesta causa ’si dedu părerea pentru alegerea si mai departe prin dieta. Depu­tații români, anume Nie, Vasilco, Andrieviciu, si Petrino, combătură propunerea atâtu pentru înmul­țirea, cătu si pentru alegerea derepta a loru, carea venindu la votare si cadiu. Din Dalmati­a lipsescu soirile mai acurate despre cur­­sulu dileloru din urma. Perderile soldatiloru se ascrie mai cu sema numerului celui pre neînsemnata aju loru fatia cu insurgenții, căci IS batalione, de care s’a scrisu ca o perecia in Dalm­ati’a, socotitu batali­­onulu cu putieru mai susu de 300 soldați, abea făcu ia vr’o 6000 soldați, afara de aceea si aces­­sti’a avura a suferi lipsa in proviantu. Ministru de resbelu a trebuitu sa le procure victoamele din Ungari’a. Generalu-maiorulu, cont. Aperaperg este denu­mitii de comandant« in contr’a insurgenți­loru. După sosirea acestui’a in Dalmati’a, FML. Wagner, care a operatu până acum va merge la Zar’a, unde va concentra tdta cârm’a preste trebile Dalmatiei in mân’o sea. In 25 Oct. a emisu Maj. Sea urmató­­rea ordinatiune imperatesca, pre tempulu anomaliei acestei’a, pentru tienutulu Gattaro : „Comandantelui armatei in tienutulu Cattaro se da tóta puterea esecutiva in administratiunea ce­­loru politice si politiane. Deci tóte organele ad­­ministratiunei publice, dimpreună cu antistiele co­munale vom­ fi supuse acelui­ a ; elu are in ramu­rile numite de administratiune puterea unui siefu alu tierei si póte luă mesuri, cari de altmintrea com­pete nora ai ministrului pentru aperrea­tierei si si­­guranti’a publica. In F­r­a­n­c­i ’a trecu 26 Oct.., de care se vorbi multu prin jurnalistic’a, ca nu va trece fara sa a­­djuca cu sine eruperea unei rescule in Parisu. Te­merea de armata, de care se ingriji­se Napoleonu, se dice a fi impedecata acest’a. Aici in Sabiia se finiră alegerile comu­nale si scaunale. Dintre listele a doue partide, ce a circulatu la alegatori, se dice a fi votatu pentru cele făcute de sasii „vechi* unu nru de 700 si pentru cele ale sasiloru noi, 300. Câtu de ne­­dreptu s’a purtatu sasii vechi la compunerea ace­­loru liste falia cu românii, marturisescu insusi unii dintre ei, cari mai au unu simtiu de dreptate . Iéta ce scrie „Hr. Zig.“ din 3 Novembre in­­tr’unu articolu, unde descrie cursul a alegeriloru : „Nedreptu si fara cuviinti’a s’a purtatu sasii vechi catra concetatieuii nostrii romani, a caroru nu­meru de alegatori se urca la 300, si prin urmare am fi meritat« mai multa considerat­une, decâtu ca numai prin 3 individi sa fie reprezentați adeca prin Imberusiu, din­ Brote «1 Cristea. Nu prin esclusi­­vismulu secuiului de micilocu , ci prin o purtare binevoitóre si drepta vatra națiunile conlocuitóre sa demonetrezze sasii, ca ’si cu­noscu missiunea, aflân­­du-se in fruntea liberalismului si a progresului. — Laba, ca fiecare națiune sa se ingrigiasca de conservarea propria, doro apoi o astfeliu de tratare a româniloru , care este egale cu totala eschidere a loru, nu mai este o manifestare a datorintiei de propria conservare , ci unu ostacismu nerectifica­­veru, fara considerare, infumuralu si valematoriu in contra natiunei române. Românii in­cercurea la alegerea de deputați, dieta li s’a purtatu cu multu mai dreptu si mai cu cuviintia decâtu sasii vechi din Sabniu. Ca a reu­­situ listele „sasiloru celoru vechi“ cu o majoritate eclatanta, prelunga tóte scăderile compunerei si cu­­prinsulu loru, ast’a nu se ascrie bunătății aceloru liste, nici influm­tiei compunatoriloru aceloru liste, ci nu­mai temerei de sasi „noi“, cari prin listele loru a produsu o frica panica , ca aru esista o legătură intre sasi noi, unguri sî români, carea aru pericli­ta majorisarea sasiloru vechi. Unele scăderi ale listei de candidați făcute din partea sasiloru vechi intr’unu modu esclusivu se simtu si se condemne din póte, dara totuși se pre­feriră de a se primi, decâtu sa se espuna pericu­­lului de a urmă o împărțire a voturiloru si prin acést’a unu zeu alu sasiloru.“ Diet­a Ungariei. Siedinti’a din 29 Oct Pressedinte: S­o­m­s­s­o­h. Secratariu : lambor si Bujanovics. Pre banc’a ministriloru : Horváth. După cetirea si autentizarea protocolului sie­­dintiei trecute, anuncia pressedintele in cursele. Mai multi membri predau diferite petitiuni. Tóte aceste petitiuni se predau comissiudei de petitiuni. Albert Németh interpeleza pre ministriuh de comerciu, de are scrie despre aceea, cum ca id oficiulu postalu din Tisza-Nonc s’a pardulu o epis­tola îngreuiata cu 6000 fi. a casei comerciante din Pest’a­los. si Guler Deutsch , ca maiestrulu de posta de acolo Aless. Török inca e in prepusu la per­­derea epistolei, si déca e insoiintialu despre acé­­st’a, aplicata e, a porunci o cercetare energica in afacerea acést’a si a spune in fine, ce cause­­au indemnatu a incredintiu oficiulu de statu unui in­­dividu cu renume asia reu, cum e numitulu măie­stru de posta ? La motivarea interpelasiunei acestei’a vorbito­­riulu fu intreruptu prin strigări cu patima din drep­­t’a, de câte ori venea vorb’a despre renumele celu reu alu măiestrului de poata. După acest’a se cetesce raportulu comissiunei verificatória stabile. In sensulu acelui’a suntu ve­rificați definitivu deputații Theodoru Salamon, Géza Henter, Alessandru Körmendy, Caroly Antalffy, Dem. Horváth, B. Albert Bánffy, Emericu Hodossy și Michael Tormassy. Deputații Trefort, Berzen­­czey, Samassa, contele Ladislau Ráday se verifica cu reservarea tempului obicinuitu de reclametiune de 30 de zile. Presiedintele pune a se lua înainte sortirea deputatiloru după diferitele comissiuni judi­­ciare. Secretariulu de statu Kerkopolyi pune pre misia casei o propunere referitorie la recru­tare si voiesce a se luă la ordinea dilei dupa des­­fassurarea propunerei presente. Pressedintele ordineza tipărirea si impartirea propunerei. L­o­d­v­i­g­h intréba pre Kerkápölyi, déca a adusu propunerea in numele ministrului ? Secretariulu de statu Kerkápölyi a­­firma acesta întrebare. După acestea se trece la cestiunile dela ordi­nea dilei : continuarea desbaterei speciale despre propunerea ministeriale asupr­a responsabilitatiei ju­­decatoriloru. ” Referințele Szögyényi cereste partea IV. 32 din aceea suna : „Delicte in contra disciplinei se judeca de judecătorii disciplinarie. Judecatoriele disciplinarie constau din 3 secțiuni.“ Coloman G­h­y­c­z­y propune amendamentulu : Paragrafulu sa sune : „Delicte in contra disciplinei se judeca de judecatoriele criminale ordinarie cele competente.“ n Ministru la de justiția Horvát­h aduce diiu par­­te­ si unu amendamentu, in urm’a carui’a paragra­fulu la cestiune sî cei următori 33, 34 sî 35 tre­buie supliniți prin constructiuni cu totulu noue, iara cei’a-lalti, ce urmeza mai târziu trebuiescu modi­ficați forte multa.­­i i » i­ suna Modificatiunea adusa de ministrulu de justiția­­ i § 32 sa sune : i r „Delicte in contra disciplinei se judeca de ju­decatoriele disciplinarie.“ § 33 sa snne : „Asupr’a amploiatiloru judicial­ ce functioneza pre teritoriulu judecatorieloru reg. si asupr’a es­­pertiloru asupr’a curtiloru judecatoresci reg. de in­­stanti’a prima judecatori’a disciplinăria. Curtea judiciale regia de instanti’a prima că curte judiciale disciplinaria se formeza din presie­dinte sau substitutulu séu si din doi votanti. Vice-pressedintii, votanții, precum si fiscalii reg. sî vice-fiscalii curtiloru judiciale reg. de in­stanti’a prima, apoi personalulu ajutatoriu si de manipulatiune ș­i tablei reg. de judecătoria suntu subordinati judecătoriei disciplinarie a acelei table reg. de judecătoria, pre alu carei teritoriu se afla oficiulu loru. Curtea judiciare formata astfel in con­stă afara de presiedinte din 5 judecători ordinari ai tablei reg.; presiedintele ei e presiedintele tablei reg. respective sî in casu de impedecare presiedin­tele de senatu celu mai apropo eu ranguiu după list­ a de denumire. Asupr’a presiedintiloru cursiloru judiciale reg. de instanti’a I., asupr’a judecatoriloru tablei reg.— cu esceptiune a presiedintelui si a vice-pressedinte­­lui acelora din urma — asupr’a fiscalului superiorii regescu si asupr’a substitutului seu, in fine asupr’a personalului seu propriu ajutatoriu si manipulatoriu are curtea judiciare suprema reg. jurisdictiunea dis­ciplinaria, personalulu ajutatoriu si celu de manipu­­latiune in se aia curții de casatiune regesei e su­­pusa judecătoriei disciplinarie a curții de casatiune regesei. Curtea judiciale disciplinaria formata din curtea suprema judiciale cea de casatiune se compune din presiedintii respectivi ai acestora curți, in casa de impedecare din presiedintele de senatu celu mai aprópe cu rangulu după list­a de denumire sî din 6 judecători ai curtiloru acelora­ si.“ p. 34 sa sune : „In privint­’a judecătoriei disciplinarie asupr­a judecatorieloru reg. de instanti’a prima formeza ju­decătoria disciplinaria a tablei reg. forulu alu doilea sî celu din urma de apelatiune; in privinti’a jude­­­catoriei disciplinerie asupr’a tablei reg. forméza acestu foru judecătoria disciplinaria a curții judici­are supreme regesei.

Next