Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-02-05 / nr. 11
Telegranum eserle done ori pe neptimimim : jni'ari Duminon'a. — In renumeratimmen §e face in Sahiiu la eapeditura fetei pe afara la c. r. poate, on ham gafa prin acrișori flancate , adresate catra espeditura. Pretins preuumseratin-1 nei pentru Sahiiu este pe anu 7. fl. ». a. | ear pe njunetate de ana 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Saldi», in 5/17 Februarul 1970.i ro provincele din Monarchia pe imn ano 8 fl. é'.t pe o jumătate de unu t il. » «, 1'entro prnite, si tiori trame pp ano '3 pC, ',1 .hn. it f y. *. Inseratele se plătesc» pentru atreia ora cu 7. cr. Hindu . pentru a drin’» era cu 5 '1 Cr. si pentru a treia repetire cu 3 . cr. v. a. XTM 11 IXLIX XVIII. Valurile constitutionali. Că o mare turburata, carea 'si aiur cn cându intr'o parte cându intr'ult’a valurile preste tiermii sei, asta este si situatiunea constitutionale la noi. De cându lolu ascepta popórele, ca acele valuri sa se asiedie, mai c’au si nitatu, undeu suntu acei fiermi naturali, si fia-care se teme, ca asternutulu undeloru nu va fi acolo unde se cade, ci departe preste marginile sele naturali. De aci temeri, de aci sperantie. In tempulu celu din urma trei impregiurari au preocupatii pre locuitorii imperiului din ambe sometatile. Memorandele ministrilorucistauani, esiti si remasi din cabinetu, impacarea cu boemii cehi si idesu-amintit’a resolutiune gaitiana. Unde erau temeri si unde erau sperantie legate de aceste trei impregiurari este cunoscuta fiacarui, carele a urmatu câtu de putieru viati’a politica din imperiulu nostru. Déca vorbimu de sperantie, apoi acei ce vedu in federalismu salutea popóreloru din imperiu, le legau de tote trei manifestatiunile de mai susu cu multa positivitate. Data fiindu ca in asemenea situatiuni intemplarile au sa ne de mesur’a cea mai sigura, amu cautatu mereu se vedemu, cari suntu factorii ce se grupeza pre lângă memoranda, impacare si resolutiune. Acest’a nu o amu facutu pentru ca se putemu proroci, ca ce se va alege in urma din frementarea acést’a politica, ci mai multu pentru ca sa ne putemu orienta noi, cari, vrendu ne vrendu, ne vedemu de atâtea ori trasi in procesulu politicu si pentru ca sa nu ne tredimu, ca ne-amu facutu ilusiuni desierte, cari din unu zeu sa ne arunce intr’altulu si mai mare. ’Si voru aduce aminte cetitorii nostri de cele ce scriseramu in anula trecutu, despre ide’a federaliismului. ’Si voru aduce aminte cum acestu federalismu, facea inca preia 1965 calculii sei fara de a ne pune si pre noi in socotele. S’a schimbatu ceva in privinti’a acest’a ? Până acum nu vedemu, fara unele dînarie străine, de putiena însemnătate, atingendu pre ici pre colea si de noi ceva, si mai departe nimic’a. Senaturu imperiale, respective si edinti’a din 11 Februariu a acestui anu, este unu indice, cum pretinșii aliați ai federalismului, cându vine vorb’a de interesele loru, numai credinte a fi vatemate, intorcu spatele si nu voru se scie de alti aliați ai loru. E lucru deja demultu cunoscutu, ca galitianii pretindu autonomia pentru tiér’a loru. Numai conditiunea acést’ai lega inca de bancele senatului iroperialu, carea déca nu li se va împlini, ei, celu putieau asta amenintia, le vom parasi de indata. In ssedinti’a amintita, bar. Petrino , românu din ducaturu Bucovinei, face propunerea, ca autonomi’a acest’a sa se estinda nu numai asupr’a Galitiei, ci asupr’a tuturoru tieriloru, după dorinti’a si lips’a acelora. Si cine au fostu de n’au spriginitu acesta propunere ? Polonii galitiani, cari si acum viséza autonomi’a tierei loru asia, ca sa incorporeze la dens’a sî tierisior’a româna Bucovin’a, pre carea sa o guverneze ei autonomu polonesce sî se slaviseze cu totulu. > Bata dara unulu dintre factorii asceptarului federalismu si déca ne aducemu aminte de ceilalti, cându voru vedé ca li se implinescu aspiratiunile, putie nu va sa-i dóra de noi. Si din punctulu loru de vedere nici ca sa ne miramu. Suntemu unu elementu eterogenu de ei, unu elementu care suntemu veniti intre ei sî faptice impedecumu realisarea marei idei a panslavismului. „Nu ve nădăjduiti spre boieri, spre fiii ómeniloru“ dicemu noi in impregiurari de aceste, ci sa sa cugete fia-care românii, «111« sa nu consolidamu noi natiuralitatea si prin urmare națiunea nóstra. Noi vedemu ca suntemu avisati strinsu la puterile nostre intelectuali sî materiali. Sa cautamu sî se folosimu ocasiunea ce ni se oferesce spre a le iritări pre aceste, ca sa ne mântuimu esistinti’a, intre orice eveneminte. Mantuiridu pre acest’a putemu spera in viitoriu, pentru ca ea ne va castiga totu deun’a aliantiele cele mai nemincinóse, pentru ca fiindu stimati sî temuti si temuti sî stimati, nu vomu încerca despretiu in momentele acele supreme, ci se va cauta concursulu nostru, carele sî până acum a fostu unula dintre cele mai loiale. Valurile politice, asiedie se apoi séu in federalismu, séu in dualismu, séu in ori-ce constitutionalismu, numai in, absolutismu nu, noi i vomu invinge greutățile ce ni le-aru aduce sî tiermii politici, intre cari sa respiramu unu aieru mai liberu, voru urma si ei negresîtu. l inm ormientarea lui Gojdu. Pest ’a , 25 lan. (6 Febr.) 1870. Eri la 3 ore d. m furâmu martorii celu mai tristu actu, a immorinoniam neuitatulu barbatu, Emanuil 11 Gojdu, carețe a lasatu prin testamentu ce s’a deschisu indata după mórtea sea, tota averea, de mai multe sute de mii, spre înființarea unei fundatiuni pentru pisoi sî ííi voüa tori seraci de religiuneâ greco-orientala. La testamentu, se vede, a functiunatu ca martori : septemvirii, Simeonu Popoviciu, Ioanne Ardul énu, Ioanne Puscariu , secretariulu ministerialu Atanasiu Gimponeriu sî advocatulu Florianu Varg ’a. Punctuatiunile sunta cam urmatórele : a) Rndenieloru lasa 18,000 fl. v. a. b) Veduvei 60,000 fl., — aceste dóue sume ca „legate.“ c) Tóta ceealalta avere, care consta, după abstragerea unor sume onerese, in ori-ce casa, minimum din un’a suma preste (? R ) 200,000 fl. va forma fundatiunea menționata. Din camtele acesti sume din urma se va da a treia parte cu stipendii (pentru studiati dela universități câte 300—500 fl. pentru alti teneri seraci câte 100 —300 fl.) ; iara 2/3 se va capitalisa până in 50 de ani, etc. Esecutorii testamentului suntu : advocatulu Michaiu Szeber , secretariulu de stavi Georgiu loanoviciu si dlu Grabowsky. Indata după mortea lui Gojdu toti amicii sî veneratorii sei se grăbiră, a face visitele de condoleatia doamei veduve, imunei cei mai bune sî nobile. Dlu secretariu Cimpoierin la ocasiunea acest’a se vediu indemnatu a se adresa câtra oficianții români dela telegrafii in termini forte caldurosi, ca se concurgă a da sarutarea cea mai de pre urma „bărbatului celui mai bravu, celui mai bunu 5 amicului celui mai sinceru, nefatiamicu alu natiunei române ; recreatoriului binelui si a fericirei natiunei române ; bărbatului celui mai real o sî plinu de merite ; antagonistulu tuturoru, cari numai prin vorbe góle, sau prin mijlóae machiavelistice, prin minciuni sî laude proprie au amagitu sî amagescu națiunea româna . Tata alu seraciloru tineri studenți, preoți sî invetiatori . Uniculu romanu mai fara parochia, carele a dovedita neîncetata fara simpatia sî iubire catra națiunea si religiunea sea, virtute esemplaria si intielepciune fara margini, — tóte insusiri demne de imitata !u Astfel iu începea adres’a de invitare, carea de altmintrea se afla deja in inim’a fiacarui invitaru si dlu secretariu se faci numai organulu espressivu. La inmormentare se vedi si afara de rudenii unu numpru, ne mai vediutu pana aci, de condolenti, intre carii erau : dignitari, septemviri, judi, oficianți ministeriali, ablegati, advocați, telegrafisti (români) studiati, cetatieni, din Pest’a si din provincia, de tote nationalitatile, religiunile etc. Ceremonialulu se împlini prin parochulu romáim din Pest’a, asistându-i inca parochulu locali serbescu sî grecescu. La trasur’a funebrala erau prinși 6 cai îmbrăcați in penza negra 5 pre amendoue pârtile haiduci, studiati si telegrafisti cu făclii aprinse. După ce fu lasatu trupulu mortului in cripta, se rădică unulu dintre doi condolenti pre un’a colina, sî tienu un’a cuventare escelenta, forte nimerita, prin care a aminti meritele lui Gojdu, cu comite supremu si membru alu casei magnatiloru, apoi cu testatorii, — accentuându intru altele, ca: Pre Gojdu multi nu numai ca nu s’au cunoscutu, ba chiaru sau condemnatu , multi au aruncatu cu pietrii asupr’a lui. „Acesti’aremeni acum’u rușinati, sî trebuie sa se închine cu pietate mintea -■ . lui sânta, nu,iutea faptei fiira. egein piu, naintea ta?-<mului faptei v . . oto, cit/. Fini cuventarea funebrala ca : .Fie" i era n ’a ii s óra, ca memoria va fi eterna“: ia ce tóia inteligiuu a cu unu glasu striga : peterna se fiati!“ f Testamentulu doamnlni septemviru Emanuilu Gojdu. "y~ (Capetu.) p) Cunoscendu zelulu neinteresatu alu tutorom membriioru natiunei române in privinti’a subitei si inaintarei nationali, sum convinsu, ca toti membrii representantiei voru lua asupr’a loru osteni'a afaceriloru eî ingrijiriloru loru fara nici o resplata materiale, simtiendu-se remunerați prin conscitati’a, ca materi’a data de mine a ajutata sî eru de a se lucra spre înflorirea iubitei sele națiuni. g) Pana cându la națiunea româna se va infiintia pre cale constituționala o corporatiune nationala, o adunare nationala, unu congresu, sau altu corpu autonomu, representanti’a fundatiunei da sema despre administrarea sea numai publicului, astfel in ca, supr’a-inspectiunea regimului statului remanendu in întregii aleasea, darea socoteleloru sa se transpună judecatiei publicitatiei prin fór]a oficiala a regimului ungurescu si prin trei foi române mai răspândite — iara deca națiunea va castiga o corporatiune organica autonoma, darea socoteleloru se așterne acelei corporatiuni spre aprobare, după aceea se așterne aceea regimului de statu ungurescu, sî in modulu aretatu mai susu sa se dea publici— taliei, — sî déca in administratiune s’aru comite erori, séu fapte in contra dispositiunilor a acestor’a sî póte sî defraudatiuni, rogo sî imputernicescu pre inaltulu regimu ungurescu pentru pedepsire, in virtutea dreptului seu de supr’a-inspectiune ; de aitumintrea eu intielegu o astfeliu de supr’a-inspectiune din partea regimului statului, carea va fi normala si definita prin lege. 1) Sta in dreptulu esclusivu alu representantiei de a imparti stipendiele sî ajutoriele in urm’a concurseloru publicate in trei foi române in intervale cuviincióse sî in intieresulu puncteloru s, k, k, n, si o, celoru ce prin voru recunosce mai demni,majoritatea voturiloru se