Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-06-10 / nr. 46
urbariale a casei magnatiloru si s’a decisa a remanea pre lângă propunerile dintâiu. In cas’a deputatiloru dupa formaliele obicinuite interpeleza. D. Ir ány spre ministeriu in caus’a recercarei ministrului francesu de esterne de a se estradă criminalistii fungiti de acolo in Austro- Ungari’a. Ern. Simonyi interpeleza pre ministrulu de culte , adeveratu este ca episcopulu Neoplantei a publicata dogma infalibilitatiei ? Dupa aceste respunde ministrului. Tóth la interpelatiunea făcută mai ieri alaltaieri de Babesiu, cu ce se sî indhee siedinti’a. 182 Articlula de lege XLII din anu 1870 despre regulam municipieloru (jurisdictiuniloru.) (Urmare.) Capu III. Despre adunările generali. § 41. Pressedintele adunarei generali e comitele supremu, (judele reg. e. c. 1.) in casa de impedecare-i vice comitele respective primariulu cetatiei. § 42. Numerosuu timpulu adunariloru generali se lipsodia de municipiu prin stalulu, inse cu tóta primavér’a pentru revisiunea socoteloru din anula trecutu sî cu tóta tómn’a pentru stabilirea preliminariului de spese pre anula venitoriu trebuie sa se tiena o adunare generale. Déca comitele supreme, comissiunea, sau in casa de impedecare a comitelui supremu vice-comitele, respective primariulu cetatiei afla de lipsa, se póte tiene adunare generale estraordinaria de totu atâtea ori de câte ori pretindu cercu starile. Vice-comitele respective primariulu cetatiei este obligatu a publică conformu prescripteloru din’a adunarei generali si ordinea obiecteloru pertractande ceiu pudnu cu 8 dile, respective cu 24 de ore înainte de adunare. § 48. De cerculu de activitate alu adunarei aerali se tienu urmatoarele cause : » a) aducerea statuteloru; b) formarea cercuriloru publico-administrative .....-I’ dispunerea presto linie de comunicatiune, iifre publice, edificatiuni si presto lucrări publice municipali. ' > contrageri de împrumuta, câstigare sau instrainare de avere capitale, f) lipsarea preliminariului da spese si revisiunea compturilor de indicere, g) alegerea amploiarilor, a comitetului permanente, verificationale sî revisionale si a delegatiuniloru singuratice, sî snstituirea vice-comitelui, respective a primăriului cetatiei suspendam prin cornnțele supremu (§ 53 punctulu f), cum sî dispunerea presto alte substitutiuni făcute de cornițele supremu, cu esceptiunea casuriloru desemnate in §§iî 54 si 55 ai acestei legi; b) controlarea, dispensarea dela responsabilitate, si suspendarea amploiatiloru, cum sî ordinea cercetarei din oficiu in contr’a acelor’a, i) regularea, înmulțirea scu scăderea salariului amploiatiloru, alu personalelui ajutoriu sî de manipolatiune si alu fierbiloriloru, k) infiintiarea oficialoru sî posturiloru nóite, scu desfiintiarea celoru vechi, l) revisiunea caseloru supuse sadministra linnei séu inspectiunei municipialoru, sî reporturile relative la acest’a, m) resolvirea in instanti’a a dou’a a causeloru susternute sau apelate dela comune in intielesulu legei comunali, n)esercerea dreptului de petitionare si de corespondintia, o) pertractarea motiuniloru, p) eiercerea dreptului representationale (felicati jog), q) tóte acele cause, cari acest’a séu alta lege, sau statutulu municipiului le invia eschisivu la adunarea generale. § 44. In comitate, scaune si districte comitetulu permanente alu municipiului pregatesce desbaterea in adunarea generale a obiecteloru enumerate la a la 43 puncturile a), b), c), d), e), f), g), h), i), k), f), m) si preste totul afaceriloru mai momentó sa ale guvernam de sine. Comitetulu permanente su alege comissiunea municipale pre trei ani; presiedintele lui e vicecomitele. Vice-presiedinti ’si alege comitetulu insusi, si consultânduse la olalta sau imparlitu in secțiuni de specialitate, face moțiune si propunere asupr’a obiecteloru inviate la elu. Numerulu membriloru sî organisatiunea comitetului permanente se statoresce de municipiu prin unu statutu. § 45. Adunarea se deschide sî se închide de presiedinte Presiedintele conduce consultarea, presiedintele grigesce de tienerea ordinei, si întrebarea presiedintele o supune la votisare. înainte de votisare membrii au dreptu de a vorbi la formularea intrebarei. Voturile se iau in socotela dupa numeralu vorbitoriloru, inse la dorinti’a a ciece membri pressedintele este obligata a ordină votisare nominale. § 46. In adunarea generale decidu cei presenti. Nici unu membru comissionale nu pote participă la consultatiuni de acele, in cari nemidiulocitu este interesante. Pentru publiculu ascultatoriu e de a se desemnă unu locu separatu. Nu se póte luă la desbatere in adunarea generale moțiunea, care nu sta in legatura cu obiectele puse la ordinea dilei si care nu sa insinnatu cu 24 ore înainte in adunarea generale scu la presidiu, sî totu odata nu s’a afisiatu spre vedere publica la oficiulu notariale séu la altu locu acomodatu. Altmintrea regulamentulu interna intre marginile legei acesteia sî lu lipsodia municipiulu insusi prin unu statutu. Vice-comitele, notariulu, procurorulu municipale, presiedintele sî asesorulu scaunului orfanale, siefulu de cercu (szolgabiró == subprefectu,) cassariulu generale, ficsulu generale, ingineriulu generale, archivariulu, tutorulu generale, esactorulu si primarii cetatiluru provediule cu magistratu regulatu, iar’ in cetatile investite cu dreptu munic’pale primariulu polittici^ notariu Popit Amin Hor>or»fiQ ^ senatorii magistratuali, procurorulu magistratuale, presiedintele si asesorulu scaunului orfanale, cassariulu, fisicu generale, ingineriulu generale, tutorulu generale, esactorulu si archivariulu au locu st vutu in adunarea generale, de sî n’aru fi membrii comissiunei. § 48. Ceialalti amploiați si preste totu amploiații onorari potu luă cuventu in adunările generali, s’, déca suntu provocați, suntu sî obligati la acést’a, insa numai in acelu casu au votu, déca au fostu alesi de membri ai comissiunei, sau déca vinu in categori’a celoru ce platescu mai multa contributiune. § 49. Déca e vorba de ordinarea unei acțiuni fiscali (tiszti kereset) sau de destituirea vreunui amploiate, votisarea o secreta, a carei’a modalitate o statoresce municipiulu prin unu statutu. § 50. Celu ce intrebuintieza espressiune care vatama demnitatea consultuliunei sau pre membrii singurateci ai adunarei, si aceea nu si o retrage numai decâtu : se póte trage in acțiune de violarea sessiunei (széksérlési kereset), sî se póte pedepsi de adunare cu eschiderea apelatiunei la o mulcta până la 100 florini, ce se póte scote in calea politica, reservandu-se dreptulu de pedepsire mai tarziu pentru faptele criminali supuse legiloru penali. § 51. Copiele autenticate ale protocoleloru adunarei generali suntu de a se susterne ministrului de interne in 30 de lile dela autenticare, fara protocolele singuratice la dorinti’a unui’a sau altui ministru numai depăsu. CAPU IV. Despre comitele supremu sî despre organele municipali. § 52. In fruntea comitateloru sî a cetatiloru investite cu dreptu municipale sta poritele supremu alu comitatului, respective alu cetatiei, in fruntea scauneloru secitescu judele regescu suprema (fokió válybiró), in fruntea districteloru capitanulu supremu, in fruntea districtului scepusianu grafulu districtului, pre carii denumesce sîi destitue regele la propunerea ministrului de interne fara privire la comiții supremi ereditari. Unu comite supremu de comitatu nu pote îmbracă oficiulu de comite supremu alu cetatiloru aflatorié in teritoriulu comitatului sî investite cu drept - municipale. — Inse unulu sî același comite sunpremu póte sa fia si comitele suprema alu mai multoru cetati. § 63. Comitele supremu (judele regescu supremu etc.) e representantele poterei esecutive ; că atare controleza guvernarea de sine municipale, sî inghiaza asupra intereseloru administratiunei publice de statu, midiulocila prin municipii, spre acestu scopu : a) înainte de adunările generali ordinarie comitatense, scaunali sî districtuali, tiene scaunu s centrale (számonhérőszék) compusu din vice-comite, notariulti generale, procuroru si din vice-presiedintii comitetului permanente; b) Ia la revisiune in persona in totu mulu celu pucinu odata ducerea de oficiu a amploiatiloru municipali, sî visiteza, de câte ori afla de bine, ordinatiunile guberniali si alte esibite sosite la vicecomite sau la primariulu cetatiei; c) pate ordină cercetare in contr’a amploiatului negligentu si culpabila sî ala suspendă dela oficiu pentru durat’a cercetarei; insa pro vicecomite si pre primariulu cetatiei numai cu aprobarea ministrului de internei póte suspendă ; d) substitue cu alții provisoriu pre amploiații suspensi cu esceptiunea vice-comitelui, respective a primăriului cetatiei ; e) face reporta motivatn guvernului, deca vicecomitele seu primariulu cetatiei nu afla de esecutabile vre-o ordinatiune de a guvernului (la 28 punctulu d), la care reportul de a se alatură sî dechla ratiunea vice-comitelui, respective a primăriului cetatiei; f) eserceza dreptulu candidationale in adunările restaurationali (tisztújító székeken) conformu § - lui 68 sî in cosurile §-lui 43 punctulu g) ; g) denumesce pre amploiații desemnați la §lu 65 si amesuratu lipsei pre amploiații onorari; elu denumesce mai departe in comitate, scaune, districte dupa ascultarea vice-comitelui pre comisariulu de securitate, pre castelanu, sî in generale intregu personalele ajutatoriu sî de manipulatiune; h) eserceza tóte drepturile sî detormicele, cari prin legea de facia suntu ivitate la comitele supremu. (Va urmă) Principele Napoleonii 1 Cătra d. Jules Favre. (Capetu.) Dio cându in cându te duci la Ferréres ca sa versi lacrimi. Mi e mila de dia. Aci pronunti aceste periculose vorbe, care n’aru fi trebuita sa iasa nici odata din gura unui omu de statu : „nici o pétra din fortaretiele nóstre, nici unu degetu din teritoriulu nostru.“ Consciinti’a aru fi trebuitu sa te faca sa le simți greutatea. Pentru onerea unui ministru francesc, aru fi trebuitu sa esiste in aceea conscitntia destula rușine pentru a voi că unu altu nume decâtu alu diele sa fi semnatu in josulu unui actu care mentiona dureresele sacrificie, devenite indispensabile, gratie gresieliloru ce se grămădiseră. La Versailles invingatoriulu propune marea gardei nationale sau a armatei, sî dta desaralegi pre a soldatiloru, pentru ca-ti eră frica de elementele bonapartiste din șirurile loru, precându elementele desordinei dintr’o mulțime iritata, nemultiumita de tine insasi, reu condusa, umilita si miserable, acele elemente precari trebuiă sa s’ascepte ale vedé ajungându la culme in oricine teribila esplosiune a comunei, nu te-au ocupatu unu singuru minutu. Vindi Franci’a inamicului care negotiedia, in schimbulu republicei dtele personale. De ce ai cedatu ? Amu sa li-o spunu. Pentru ca ministrulu de esterne te-a facutu sa intrelegi cai pute fi asemenatu vechiului corpu legiuitoriu , atunci ai subsemnatu ori sî-ce ! Sa urmamu. Incapacitatea portărei citele a adusa triumfala comunei in Parisu si din partea germaniloru risce pretensiuni mai mari din divnziî. Negociarile se prelungeau la Bruxelles, sî nimicu nu se incheiă. Te duci la Francfort. Ce faci acolo ? Semneti o ingreuiare la preliminările pacei; 1, scurtându terminulu platiei despagubirei; 2, prelungindu până la Decembre 1871 ocuparea forturiloru Pari«