Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-10-14 / nr. 82
329 o pata face protopopulu cu teologi’a nóstra sî cu 4 clase gimnasiali, — dar’ eu cugeti, ca protopopulu sa privesce si că siefu de sine statatoriu in tractu, elu «re aliene contactu cu tote autoritățile străine, cu dregatoriele politice mai înalte, déca voiesco ca sa lucre cu efectu pentru cultura poporului din tractu sî apoi acést’a o va pote face numai unulu cu o cualificatiune mai inalta de câtu se póte presupune dela unulu cu 4—6 clase. Afara de aceea, de câte ori nu vine protopopulu in positiune a representa clerulu si tractulu intregii feliuriteloru autoritati străine bisericesci sî politice? de câte ori intr’unu unghiu de léra unde protopopulu nu mai are alti barbati cuarificati de nationalitatea sea nici in cleru pate sî ince la dregătoria politica cu care sta in legătură inmediat», du totusi trebuie sa fia singura factorele principalu in tat * privinti’a sî prin autoritatea lui trebuie sa insufle respecta si străinului, facendu-lu sa recunosca pre basa dreptului sî dreptulici, ce compete scólei sî bisericei déca voiesce sa-si implinesca toissiunea cea grea. 1 .Tigru~îi Suntu iise sî alte impregiurari sî mai grave, care ceru cu totu adinsulu ca unu protopopu sa fia câtu se póte mai cualificatu. Sî apoi déca intr’unu tractu intregu, nu vei găsi unu preotu cu testimoniulu de maturitate, de aici sa urmeze, ca nici baremu protopopulu sa fia absoluta ?! Unu preotu intr'o comuna mai póte trece asladi cu 4—6 clase gimnasiale si cu teologi’a, dara dela unu protopopu se recere asladi cu celu pucinu sa aiba testimoniu de maturitate pre lângă teologia, bă se pretinde de la unu protopopu că sa fia si academistu, pentru că sa pata corespunde pre deplinu chiamarei lui celei forte grele, sî pentru ca sa-si puta sustiene autoritatea sea înaintea „lumei culte“. Si apoi sa se plângă cine-va, ca nu avemu atari individ, acest’a nu o va poté dice nimenea, caci lauda lui Ddieu, de cându Escelenti’a Sea Archiepiscopulu sî Metropolitulu nostru au venitu in Tranni’a, vedemu cu bucuria o suma însemnata de individ, cari pre lângă testimoniu de maturitate sî teologia intrunescu filosofia sî drepturi, sî apoi atari individi sa fiu ressî pinși dela unu postu de protopopu, cine scie din alu cui interesu ?. Déca interesele cele particulare intre români respingu pre atari individi dela atari posturi, de ce ga ne mai mirama apoi de străini, — ca respingu pre juriștii români dela posturi ? Credemu iise, ca consistoriulu in atari circustari va judecă totu deun’a parintesce pre bas’a dreptului sî dreptatiei, sî precum acést’a o ascepta sî pretinde cu totu dreptulu lumea culta si civilisata. — In sfersitu că sa nu mai făcu vorba multa, adaugu, ca precum astadi se recere prin concurse calificatiune dela unu profesoru gimn. ; nu mai pucinu trebuie sa se pretindă acésta calificatiune sî de la unu aspirante la protopopiatu, sî ca a preferă cineva pre unu cu 4—6 clase celui cu maturitate sî póte sî cu filosofia sau drepturi, acést’a saru potenumeră numai intre pecatele strigatóre la ceriu. — Lumea culta iise sa judece seriosu la coșuri de acestea, caci taia atundu in viéti’a poporului românii. Societatea academica româna. (Secțiunea filologica.) Siedinti’a din 4 Septemvre 1871- Membrii presinti din secțiunea filologica : dni Laurianu, pressedinte, Massimu, Sionu, Romanu si Caragiuni, asistându sî membrii sectiunei istorice din Iiodosiu, Odobescu, Baritiu, Urechia, Papiu, precum si d. P. Poenaru, după decisiunea luata că toți membrii societatiei sa ia parte la cestiunea Dictionariului, in secțiune filologica. Sub presiedinti’a dlui Laurianu, se deschide discursiunea genarale asupr’a proiectului de dictionary, depusa de comissiunea lesicografica, compusa de dnii Laurianu si Massimu. D. Romanu cere ca acesta comissiune sa comunice societatiei oservatiuniie sele asupra materialului de dictionary ce s’a depusu in manuscriptu de unii din membrii societatiei cu colaboratori, chiaru in sessiunea actuale. D. Papiu intempina ca, ordinea dîlei fiindu discussiunea asupr’a proiectului imprimatu, propunerea dlui Romana remane a se consideră numai după ce acest’a va fi terminata. D. Massimu sustieuendu pre d. Papia, societatea intra in discussiune. D. Hodosiu, luându cuventulu, dîce . Anulu trecutu, cându comissiunea lesicografica a presentatu cinci cele tipărite, trei de Dictionariu sî dóue de Glosariu, sî secțiunea filologica a intratu in cercetarea loru, mi-aducu aminte ca amu facutu observarea : déca cercetarea nóstra se estinde numai asupr’a modului scrierei Dictionariului, adeca asupra cessiunei deca fi acarui cuventu s’a datu etimologi’a lui, traductiunea in limb’a latina, semnificatiunea lui atâtu generale câta si speciale, diversele acceptiuni, figurarea lui in frase, in constructiuni etc. ele, conforma regulamentului pentru publicarea Dictionariului punctului 18, sau ca cercetările nóstre se vor d estinde sî asupr’a ortografiei ce s’a urmatu in publicarea celoru cinci cele tipărite, ce ni se presentasera ? Sî sciu ca la acésta observatiune a mea, d. Papin a emisu opiniunea, opiniune ce s’a sî adoptatu, ca cercetările nóstre sa urmeze in amendone direcțiunile. Sî astă s’a urmatu. Amu luatu lucrarea la revisiune, o amu indreptatu, o amu modificatu, o amu adoptatu, s’ a fostu bine. Astadi insa, când a voimu a intră in cercetarea proiectului de Dictionariu sî Glossariu ce ni se presinta, vedemu inaintea nóstra nu numai unu materiale puru sî simplu de Dictionariu că in anulu trecutu, ci ne vedemu in fatia cu titlulu cartiei, ca o dedicatiune, cu o prefatiune, cu cele cinci cele esaminate anu, retipărite sau reeditate estu-tempu, si pre lângă acestea inca cu vre-o câte-va cale asemenea celoru cinci cele din anulu trecutu. Cându ne vedemu fatia cu atâtea lucrări, trebuie sa ne intrebamu : cum sa infrâmu in cercetarea loru, de unde sa incepe rau ? Ori de unde amu începe, eu credu ca mai intâiu trebuie sa ne spunemu observatiunile nóstre generali. Si eu de aceea 'mi séa voia de a incepe de aci. a începu di la titlulu publicatianei ce ni se presinta, sî observu înainte de tote ca fras’a „elaboratu de A. T. Laurianu si I. C. Massimu“ nu este corecta, pentru ca proiectulu de Dictionariu si Glosariu nu este elaboratu, elu nu se elaboreza numai de domni’a loru, ca si ceialalti membrii suntu colaboratori ai Dictionariului ; astă da»’a Dictionariulu este sau va fi elaboratu de toti membrii colaboratori. Dara domni’a loru mai suntu inca sî membrii ai comissiunei de redactiune , de aci ea credu ca terminulu celu mai corectu, ce s'aru pote pune in titlulu publicatiunei proiectului de Dictionariu, aru fi cuventulu redactatu in locu de elaborata. b) Incatu pentru dedicatiune, departe că sa nu voiescu si eu a se dedica opusu memoriei lui Evangeliu Zapp’a, dara comissiunea de redactiune n’a fostu insarcinata cu facerea dedicatiunei ; eu credu ca societatea si-a reservatu siesi de a luă conclusiune in privioti’a acest’a, până atunci comissiunea de redactiune nu eră in dreptu a o face. Dedicatiunea se va pote face atunci, cându intregu prorggngra a BBmi^Eggsyana BBBggBegggggggBBingnaassrassBassaseenmm— —■ instratiune, totu feliulu de proiecte, de combinatiuni, de schimbări, de amelioratiuni ale carorva resunete prin pressa va acoperi vocea publicistiloru celoru mai numeroși sî mai fecundi. Fericirea poporului va fi obiectulunui cu alu considerii celorusele publice. Presa guvernamentale și miniștrii, nu voru încetă de a declamă cu o fraseologia liberale, asupr’a roartrei sî prosperitatiei tierei, asupr’s maiestatiei missiunei sî destinateloru ei, asupr’a mareloru principii, cari agita umanitatea. Liberalismul celu mai intusiastu va respiră in scrierile sele. Stilulu discursuriloru sî alu manifestatiuniloru oficiale, va fi totu-de-un’a pomposu, ingâmfatu, plinu de subtilitati artificiose si de metafore . In momentulu alegeriloru de deputați, partitele au de obiectu a proclamă candidații loru sî a-i pune in faci’a guvernului, va face sî guvernulu totu asta, ’si va pune sî elu candidații sei façia cu partitele , agenții guvernului, dela celu intâiu pana la celu de pre urma, se vor u sili a face că, cu orice preciu, sa triumfe candidații guvernamentali. In ceea ce privesce comunele rurale, Machiavelistii nu voiescu că alegatorii sa merga sa voteze in centrurile de aglomerisiune, unde s’aru potea aíla in contactu cu spiritulu de opositiune alu urbeloru si alu orasieloru, si sa primesca de acolo consemn’a care aru veni din capitala, ci vom cu votarea sa se faca pre fie-care comuna. Se inttelege, ca cu acestu modu se obliga comunele rurali a se divisu intre nisce notabilități neînsemnate, seu a se raporta in lipsa de nume cunoscute, asupr’a candidatiloru desemnați de guvernu. Am fi de mirare daca, cu acestu sistemu, s’aru mai potea produce capacități seu talente ! Presupunendu insa ca, cu tóte precautiunile luate de guvernu, opositiunea aru reusi a introduce in camera vre-o câti-va declamatori ; Ia asta casu guvernulu Machiavelistiloru, precum uséza pres’a prin presa, va usa tribun’a prin tribuna ; va caută cându a corumpej cându a oprime sufragialu populari ; va avea sî elu omeni deprinși la elocintia eî capabili d'a vorbi mai multe ore fara a se opri. Ceea ce importă mai cu sema este, că guvernulu sa aibe o majoritate compacta si unu presiedinte devotatu, pre care sa pata comptă sî care sa cunosca bine tóte artificiele strategiei parlamentarie, spre a conduce dezbaterile cu succesu si a răpi voturile ! In ceea ce se atinge de militiele natonali, disolvarea loru aru fi necesarmente unuiu din primele acte ale guvernului ; organisatiunea gardei cetatianesci nu se póte conciliă cu esistenti’a unei armate regulate, căci cetatienii fiindu armati, aru potea intr’unu momentu datu sa se transforme intr’o clica de resvralitori. Disolvându-o insa o va reorganisă pre alte rlase , ea va fi pusa sub ordinile imediate ale agentiloru autorilatiei civile, sî i se va rădică prerogativ’a d’a-si recrută capii sei, pre calea elecțiune) ! In privinti’a universitatiei, Machiavelistii considera ca unu ce forte importante d'a se prescrie din invettamentulu dreptului studiele asupr’a politicei constituționale ; ei nu voru ca, la esirea din scale, junimea studiósa sa se ocupe de politica; unu asemenea inventamentu falsifica, dienei, ideele junimei si o initieza mai nainte de tempu, in nisce materii cari depasiescu mesur’a ratiunoi loru, si pregatescu ómeni de statu falsi, utopisti, anarhisti si demagogi. Inte multimea regulamenteloru pre cari partisanu doctrineloru lui Machiavelli le recomanda Principelui, ei atragu atentiunea suveranului sî asupra baroului. In sfaturile unde baroulu este constituita in corporatiune, acesta ordine póte fi unu focaru de influintia ostile guvernului. Eu nu voiescu ca curțile de justiția sa se transforme in parlamente sî că advocații sa faca politica. La cea intâiu ocasiune propice, se va dă unu decreta care, de sî va respectă independinti’a corporationei, va supune insa pre advocați a primi de la suverani investitur’a loru. Socătu se atinge de cleru, scól’a lui Machiavelu nu face din preotu unu apostolu alu libertaliei, unu missionaru ale adeverului ; ea considera sacerdotiulu că unu spriginu naturale ale poterei absolute. Prin organisarea unei politii politice interiore si estemore, principele se va asecură in contra factiuniloru din intru si a inamiciloru din afara ; in contr’a uneltiriloru tenebróse ale demagogiei, acesta finitu, elu va stabili dînarie politice in Spre mai multe capitale ale Europei, subvenționate intr’ascunsu. Machiavelistii mai sfatuescu pre guvernu de a unelti elu insusi comploturi simulate, sî recomanda acestu mijlocu că forte eficace spre a suscită simpati’a poporului in favorea unui principe, mai cu sema cându popularitatea sea incepe a decresce si a declină. Conspiratiunile false au sî unu alta avantagiu : acel’a de a se descoperi comploturi reale, dându locu la percuisiuuni sî urmăriri in contr’a personeloru bănuite ca aru urdi conspiratiuni in contr’a guvernului. In materia de finance si de sistema bugetari), scul’a machiavelica indemna pre guverne a usa cu îndestulare de facultatea ce este formula reservata suveranului in statele constituționale, de a deschide prin ordonantie, credite estrabugetare, adeca suplimentare séu estr’a ordinarie, in intervalulu sessiuniloru legislative, sî astu feliu, a introduce arbitrariulu sî in finance, derogându după trebuintia, previsiuniloru normele ale bugetului, fara intervenirea poterei legiuitóre. Nu-si póte închipui cineva la ce gradu machiavelismulu este contagiosu sî câtu de usioru se póte conforma fie—cine percepleloru sale. (Va urma.) 1 ----------