Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-04-08 / nr. 28
Telegrafulu ese de done ori pro septemana: Duminec’a si Joi’a. — la rermmeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori franate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fi. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen tu 1 Aprile se deschide prenumerafiune nouu la „Telegrafulu Romanii” pre langa conditiunile espuse in fruntea fótei. Ne rogamu a grabi cu abonamentulu, căci mai tarzia nu voma puté satisface cu numerii dela inceputu. Pretinsu abonamentului sa se trimita prin asemnari (Post-Anweisung, Postautalvány), pentru ca suntu mai cu înlesnire si pentru traminatoriu si pentru prizitoriu. Editura. Sabiiu, in 8/20 Aprile 1871. tru celelalte patrti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarcia pre unu anu 8 fl iera pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 */3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâiaa ora cu 7 cr. sirulu, pentru a don’a ore cu 5/î cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 */2 cr. v. a. m 28. ANUU] XIX. Sinodala de acum. A sî da cinev’a parerea asupr’a unei corporatiuni si asupr’a activitatiei ei e o problema grea. Obiectele, ce se desbatu intrens’a făcu de multe ori asta de prejudiciósa pre corporatiune si privitorime incatu numai esperinti’aceloru decise e in stare a da adeveratulu criteriu. Avemu deja trei siedinlce putemu dice mai patru dinaintea nóstra. Resultatele inse suntu de asta natura pana acum, incatu numai viitoriulu are sa decidă, déca aceste sredinice au fostu de importantia séu nu. Afara de cuvintele de deschidere, simple in aparintia, dara simburase in esentia soru, avemu, pana acum, numai dóue impregiurari mai momentóse, cari atragu atentiunea nóstra si credemu si acelora ce i intereseza si adeca unu incidentu si cele desbatute in comissiune, conferintia si pana acum si in siedintia plenaria, cestiunea imbunetatirei clerului. Incidentulu are intr'atât’a insemnetatea sea, incâtu a fostu primulu objectu mai picanta, dupa cum se dice, mai sterpitoriu din monotoni’a curenteloru, amu mai dice noi. Ans’a la acést’a a dat’o petitiunea comitetului protopresbiteralu alu tractului Mercarei. Starea lucrului o voru afla cetitorii in raportulu asupr’a afaceriloru sinodali insesi. Aici, la acestu loca amintimu numai, ca tóte propunerile câte s’au făcutu in privinti’a acestei afaceri, au perdutu din vedere o impregiurare, a perdutu partea culpabile sau celu multu pre cea mai culpabile sî natur’a factoriloru partasi la tóta afacerea. Vin’a se arunca de tóte partile asupr’a consistoriului. La prim’a vedere asta si apare lucrulu. Deslucirile presiedintelui (vicariu) aratara inse, ca consistoriulu a facutu ce era datoriu, sî a intaritu acésta nu numai cu acte administrative, déra si cu fapte împlinite in alte doue cazuri analoge acestuia. Afacerea cea mai interesanta remâne la tata intemplarea pentru sessiunea de fatia ingrijirea sinodului pentru imbunatatirea sortiei preolimei nóstre. De base s’au luatu condusele, atâta ale sinodului, câtu si ale congresului premergatoriu. Procederea e cam greaia, déra e dictata de impregiurarile in cari ne aflumu, de impregiorarile ca suntemu străini in patria a nóstra, carea se interféza prea putieru de trebuinttele nóstre sî mai multu ca sa nu remânemu pre din afara cu detorinttele nóstre catva dens’a. Dupa parerea nóstra insa sinodulo se apuca pre iute de solutiunea ei, fara de a o fi studiata de ajunsu, cu vii si insufletite aclaraatiuni de „sa traiasca“, ocupa presidiulu si deschide sessiunea de fatia cu urmatórele cuvinte: „Fiindu ca D-vóstra in cuolitate de deputați ai clerului si poporului credinciosu din Archidieces’a nóstra ardeleana v’ati infacisiatu in puterea mandaleloru, ce le posedeti, la acestu sinodu archidiecesanu, ce are a se celebra in totu anulu după sunetulu statutului organicu alu Metropoliei nóstre si a se incepe in Dumineca Tomei, pentru aceea cu bucuria ve vedu aci adunati, dicându-ve, bine ati venitu, poftindu-ve succesulu celu mai mandu in afacerile sinodului presentu, ceea ce se va ajunge, déca veti corespunde celoru prescrise in statutulu organicu cu conscientiositate corecta, si consecintia buna si naturale. Do prisosu este a espune problemele acestui sinodu, deórece acum este anulu, cându despre acele amu peroratu mai prelargu sculediu adice, ca cele in midilocu aduse acolo de mine in privinti’a problemeloru unui sinodu anualu archidiecesanu. Vi suntu in prospeta memoria , de aceea prelânga acestea putiene cuvinte de chiaru eu sinodulu archi diecesanu prescrisu pre Dumineca Tomei in anulu 1871 de deschisu.“ După acést’a se alega notarii prov. din aceiași membri, carii fura anulu trecutu sî adeca. Prot. I. Popescu, Prot. I. Galu, I. Mesiota, M. Branisce , I. Tecantia si I. Pop ’a, constatandu-se ca membrii nu făcu majoritatea absoluta ceruta de regulamentu se statoresce siedinti’a urmatore pre Luni 5 Aprile la 10 ore. Sinodala archidiecesana din anula 1871. Dumineca in 4 Aprile a. c., dupa seversarea Sf. Liturghie in Biseric’a nóstra din cetate, impreunata cu chiamarea sântului Ducu, la 11/2 ore înaintea de media di, membrii sinodului se adunara in sala seminariului archidiecesanu. De aci se duse o deputatiune sa invite pre Escelenti’a Sea Archiepiscopulu Andreiu Bar. de Siagun ’a la sinodu. Aci venindu Escelenti’a Sea fu primita 8 iedinti ’a all’a, luni 5 Aprile. Se face apelu nominala si se afla ca suntu membri pe ajunsu pentru de a aduce conduse valide. Se decide ca notarii din anulu trecutu sa fia si acum definitivi. Se presentara unele esculuri pentru absentarea unoru deputați dela sessiunea presents. Apoi se decide ca comissiunile din anulu trecutu sa remâna sî pentru sessiunea presents. In fine Vicariu archiepiscopescu N. Popea ssterie siP. nodului raportele consistoriului, cu cari acest’a fu insarcinatu parte de .sinodulu din anulu trecutu, parte de congresu. Mai anteiu vine rap. averei archidiecesei si bugetulu, cari după unele deslusiri se predau comissiunei bugetarie respective. Vine raportulu despre imbunatatirea starei clerului, carele iéra se preda comissiunei respective. Venindu rendulu la cele ce privesce arendarea cercuriloru electorali, dep. Boțoga propune ca langa obiectulu acest’a sa se ia in pertractare de comissiunea respectiva si arondarea protopresbiterateloru , pentru o mai buna tratare a obiectului insa sa se completeze comissiunea până la 40 membri. Dep. 11acelariu vrea sa indeplinesca completarea comissiunei prin aceea, ca sa ia parte si ceilalti membri la desbaterile comissiunei. Dep. Pope ’a spune ca propunerea acest’a a facut’o anulu trecutu Rosiescu, dara alunei nu s'a primitu ; densulu inca e pentru acést’a, dara membri suntu de ajunsu. Escel. Sea Pressedintele trage atențiunea sinodului asupr’a impregiurarei, ca arondarea cercuriloru electorali si arondarea protopresbiterateloru suntu de naturi’diferite. Din map’a, carea a fostu dat’o presied. comissiunei, membrii s’au putulu convinge, ca impregiurarile topografice suntu varie ; unu punciu de mnne care trebuie sa aiba comissiunea si sinodulu la tier’a Bârsei, altulu in Secuime si altulu in părțile M. Ostorheiului sî afla mai departe până in Chioriu. Pre unele locuri locuitorimea crestiniloru nostri e mai compacta, pre alte locuri mai rara si asta fiindu-ca pentru cercurile electorali avemu norme in statuia, dela care nu se póte face a abatere, si fiinduca pentru administratiune iarasi trebuie sa ne orientamu după trebuinttele nóstre, din punct da vedere practicu resulléza, ca altfel nu trebuie considederata arondarea cercuriloru electorali sî altfel cu arondarea protopresbiterateloru. In urm’a acestei deslusiri sî chiamari a atentiunei sinodului asupr’a obiectului de p. Bolog ’a sî retrage partea a dou’a a propunerei sele. Se continua aducerea raportelor: din partea dep. Popea, „Vicariului archiepiscopescu. La rendu vine celu pentru procedur’a disciplinaria. Dep. Borog ’a propune o comissiune, carea se primesce in principiu, la alta propunere a dlui Macelariu presentara sî apoi se continua cu raportulu regularei paroehieloru, care dimpreună cu unulu ce privesce conventiunea episcopésca sî facsea sidocsiale se tramitu la comissiunea respectiva. Mai vine conspectulu facutu de câtra fiscalulu consistoriale Dr. Ioanu Borcea despre processele pendinti, privitorie la averea Archiepiscopiei sî in fine o suplica așternuta de câtva comitetulu protopresbiteralu alu Mercurei calva Ven. consistoriu aebidiecesanu, ca p. fostu protopresbiteru alu acelui’asi tradu sî de presentu asessoru consistoriale, Petru Bodila, sa mai pota administra tractulu protopresbiteralu amintitu pana la sinodulu (de fatia) archidiecesanu. După unele desbateri din partea mai multoru membri, cari suntu contr‘a pârtiei formali a procederei comitetului protopresbiteralu se ceteste suplic’a sî se decide a se predă comissiunei petitionarie. Siedinti’a se suspende pref era pentru inttelegerea asupr’a celora ce au sa se alega in comissiunea privitoria la procedur’a disciplinaria. La redeschidere, presidiulu se concrede dluî vicariu archiepiscopescu Popea sî se alegu membrii următori: Nicolau Popea, Zacharia Boiu, Iacobu Boroga , Elia Macelariu , Petru Nemesiu, Ioanu Popea. Se mai intregescu unele comissiuni sî apoi se decide si edinti’a urmatore pre Marti 6 Aprile la 11 ore înainte de media di. Afara de siedintia. Pe astadi (luni) la 4 ore după amedi suntu convocate tóte scomissiunile. Din deputați lipsteau până adi la inceputulu siedintiei cu cei esculati cu totu la vre- o 20. putulu Siedinti’a III tienuta Marti in 6 Aprile, incela 11 ore a. m. Presiedinte P. vicariu archieppescu N. Popea. După cetirea sî autenticarea protocolului se presentéza de câtra presidiu: raportulu senatului scolasticu, carele se transpune comissiunei scolastice ; harthi’a P. Basiliu Piposiu, prin carea resigneza de postulu de asessoru consistoriale, la care tu alesu in sessiunea anului trecutu. — petitiunile P. P. Asesori consist. Petru Badila si Zacharia Boiu pentru a fi lasati si mai departe in parochiele respective, in cari functionara mai nainte , — se transpunu la comis, petitionaria , nisce propuneri cu referintia la imobunatatirea starei materiali a clerului din partile Abrudului si Chiorului, — se transpună la comissiunea respectiva ; cererea dep. Cosmutia pentru concediu presessiunea presents, — se ia spre sciintia ; unu profestu dela nisce comune din partile Cricaului, —se dau la comis, petitionaria; credentionalele dep. Demetriu Moldovanu, se transpunu comissiunei verificatóre. După tote aceste dep. I. Popescu presentéza unu memorandu de la Idicelu pentru imbunatatirea sortiei clerului. Comussiunea verifica pre deputații: I. Paraschivu, I. Bodila si Gerasimu Candrea. Comissiunea respectiva a aflatu unele formalități neîmplinite in protocolele de alegere in, esentia alegerile inse se au aflatu valide. Vine la rendu comis, petitionaria. Referințe