Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-10-28 / nr. 86
Telegrafulu esc de done ori pre septemana: Duminec’a si Joî’a. —• Prenume J rațiunea se face in Sabiiu la espeditural foiei pre afara la c. r. poște cu bani* gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anii 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentabiiu, in 28 Octomvre (9 Nov.) 1871. . tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 ti, i séra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 '/a anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intSi’a i óra cu 7 cr. sirulu, pentru a doua ore cu [ 5 ', cr. si pentru a trei’a reputire cu 3 ■ cr. v. a. X? 86. A Ml AXIX. • . " i ’• * Nr. paroch. 30. 1871. Provocare. On. p. I. părinți de religiunea gr. or., cari au fice la ori-ce scala, fia publica, fia privata, séu si monastirésca in Sabiiu, suntu pofid prin acést’a, ca se binevoiésca a arela la subscrisulu Oficiu parochiale (Stral’a Macelariloru nr. 98.) numele si locuinic’a fiiceloru sele, precum si stal’a, carea o cerceleza acelea, ca astfelu Oficiulu parochiale se se póta îngriji pnntru crescerea si cultivarea loru in inve tialur’a creslinésca. Sabiiu in 14 Oetobre 1871. Oficiulu parochiale gr. or. din cetatea Sabiiului. Este greu a face politica romanésca ? Întrebarea acest’a ni se imbiia acum mai multu ca oricându alta data, ni se imbiia pentru aceea, pentru ca se afla omeni, cari nu-si dau ailinlia a distinge intre lucruri, si omeni cari aici sc sl aru pole distinge, dara le vine mai bine ca sa amestece lucrurile si sa le confunde si din confusiune sa derive conclusiuni, cari suntu momentanu numai unor’a bune, preste toli iise tuturoru rele. Dela 1865 incece, nu odata, ni amu data noi silinti’a de a pune situatiunea nostra bine lămurită si bine distinsa înaintea publicului cetitoriu. Maxim’a ce amu pote deduce din tőle câte amu dîsu până acum culminez» intru aceea, ca noi sa nu imitânu politica uimmui, ci sau flama noi înșine ce politica trebuie sa urmamiti, pentru ca sa ne asiguramu esistinti’a nóstra natiunale. Natiunile suntu in Europ’a individualitati istorice cu drepturi neinstrainabile si istoria nu arata cazuri destule despre apelurile sau denaturarea drepturilor loru. Apasarea sau denaturarea drepturiloru națiunii om insa suntu numai nisce stări esceptionali, cari întrerupă valorea drepturiloru numai pre tempulu cându națiunile slabescu din caus’a oboselei provenite din lupte contr’a unoru poteri relativii prea mari sau din obosél'a framentariloru loru proprii provenite din stricarea moravuriloru unei pârli însemnate sau a totalitâtiei unei națiuni s. a. m. d Tratatele de la 1815 după finirea resbeleloru celoru mari începute dela 1789 au produsu ecuilibrulu europénu »lu sântei aliantie, sub carele gemea continentulu Europei întregi. Sub greutatea acestui ecuilibru au fosta apasate sau suspense drepturile unoru națiuni prin restringerea exercitiului loru, ale altor națiuni inse si prin divisiunea (duraburirea) lor in fragmente, spre a nu-si putu vede de -afacerile loru chiaru si mai restrinse cu totalitati, conformu trebuintieloru tierei loru. Dintre cele dintâiu aducemu d. e. pre Franci’a si dintre cele din urma pre Itali’a si Germani a. Piacare din aceste nationi inse au lucratu cu tota energi’a asta incâtu inditoriulu acestei politice, reposatulu principe Meternich, odinióra cea mai mare autoritate intre diplomați, a traitu sa réda cadiendu unulu după altulu murii edificiului politicei sele si d. e. „noțiunea geografica“ a Italiei devenind» o realitate. Scopulu natiuniloru inse nu trebuie sa nu póte sa fia numai arondarea unoru staturi, si drepturile loru, candu reintra in viatia, nu cauta numai la scopulu acesta. Scopulu natiuniloru si ale drepturiloru loru trebuie sa caute armoni’a cea binefacatóre in societatea omenesca, prin carea sa se ajute imprumutatu spre asi castiga mijlocele de cultura, in carea are a se cuprinde starea cea buna materiale si intelectuale. De unde urmeza, ca si acolo, unde națiunile locuesco amestecate, ele potu, da sunt o datorie sa urmarésca acestu scopu. — In imperiala nostro celu cu diverse nnsiuni si cu deosebire in partea aceea, in carea ne aflamu noi românii in numere însemnatii, domnesce astadi unu sistemu publicu, pre care lu vedemu condamnatu de atâtea parti. Sistemului acestuia i se ascrie apasarea sau denaturarea drepturiloru sî a natiunei nóstre. Amu trebui unu tratatu deosebitu ca sa ajungemu la convingerea ca numai din acesta sistemu resulta acesta fatalitate daunaciósa pentru o națiune si nu dara din aplicarea cea greșita a sistemului. Oricare va fi izvorulu'nedreptatirei nóstre se nasce pentru noi datori’a de a delatura prin midiló ce legali apasementulu asupr’a drepturiloru nóstre, fia prin staruintia la denaturarea sistemului, déca acésta e vin’a reului in adeveru, fia prin staruintia la aplicarea cea drepta si buna a sistemului. In ori ce impregiurare insa, fiindcă vorba este de drepturi nationale si de ajungerea la dobândirea loru, politica urmata din parte-ne pentru de a recâștigă valorea drepturiloru nóstre, chiame-se sistemele cum se vom chiamă, nu este decâtu natiunale si pentru români natiunale romanésca. De aci urmeza dara, cu noi, departe de a crede ca nu potemu face politica natiunale romanésca in impregiurarile in cari ne aflamu astadi, santemi datori sa o faceimi odata in interesulu nostru si a doua ora in interesulu statului, pentru ca in unu stătu poliglotu s’au compusu din națiuni varie, cum este alu nostru, aceea e si rațiunea esistintiei lui cea mai înalta , ca individualitățile politice din trenulu sa fia representate atâta acolo unde se făcu legile, câta si acolo unde se esecuta, se pune in lucrare legile. Prin acesta legislatiunea se va afla in pusetiunea de a nu face legi unilaterali si poterea esecutiva va fi ferita de a produce numai disarmonii si neplăceri intre cetatienii statului, pre cându trebuie sa producă numai armonia si complacere. Ni s’aru poté obiectă ca cei ce conducu statulu nu urmeza precum pretindemu ea urmeze si prin urmare politica natiunale nu potu face. Înainte de tóte sa nu perdemu din vedere,*ca si până cându noi caută a a ne face dat*, i a nóstra câtva drepturile neare suntemu natiunalisti buni, precum si pana când u nu facemu datori'a tatra statu suntemu cetatieni buni, sora guvernulu déca nu corespunde insuintteloru acestor’a intrebe-se, interpeleze-se de membrii cei nedreptatiti ai unei națiuni si ai statului sî ei voru împlini șî prin acésta o sânta dat nintia câtra națiunea si statulu loru. Până cându insa anii din membrii unei națiuni voru umbli numai prisindu vorba multa sî gula, cladindu munți de auru in aeru ; până cându voru înjură mereu in drepta sî in stâng’a pre acei ce voiescu sa faca ceva si pre acei ce făcu pentru natiune si pentru statu ; si apoi deșteptându-te ca ei mergu mâna in mâna cu adversarii tei (cum făcu i. e. onii cu iubit a loru stânga dio diet’a Ungariei); până cându voru aceau«pecto tolu ce ei cu ilustrele loru geniuri nu potu sa capete si voru cauta saraga pre toti dupa sine in neconsecinttele cele mai mari , pre lângă tóte tipetele de nationalitate si alte vorbe frumóse, politica natiunale nu voru face , preste lotu nu voru face nici o politica , ci voru produce indignatiune si despretiumu toti omenii voitori de bine natiuniloru, statului si omenimei si bucuria in inimicii acestor’a. Eveneminte politice. Unu evencmentu de mare însemnătate nu anun* da soiiile cele mai neri dela Pesta si Viena sî adleca schimbarea ministrului austro-ungurescu du esterne. Contele Beusz , carele se duce a fi părintele dualismului s’a retrasu. In loculu seurre se vina contele Andrássy, fostulu ministru pressedinte alu Ungariei sî in alu cestui din vuna contele Lonyay. Respinaulu ministrului Andrassy la interpelatiunea lui Tisza si la alta cam de acelasi cuprinșii din partea deputatului din steng’a estrema Het fy , este contr’a uniunei personale, careu nu are nici unu scopu sî este pre lângă starea prescnta a dreptului publicu din Austro Ungaria, unica carea póte salva interesele Ungariei. Desbaterile parlamentului germano suntu tocma la bugetulu militariu. Din acele se vede ca victoriele raportate asupr’a Franciei nu asiera pre contribuitori de sarcinile unui bugetu onerosit. Lumea se intreba, ca dupa resultate asta strălucite si după asigurarea pacei prin tractate asia favorabili pentru Germani’a sî pre lângă aceea pre lângă o intielegere asta de buna cu Austro-Ungaria, ce temeri mai poiuesiste pentru periclitarea pacei europene ? Sau carta cea noua a Europei mai are sa mai fia in curent la supusa unei revisiuni infricosiale cu cea din 1871 ? Spre soiintia onor. publica. Conferinti’a privata intiunita in 4 Septemvre a. c. din o parte a barbatiloru, cari se aflau si atunci in Sabiiu, a gasitu cure»le, a esmite unu comitetu ad hoc de 7, pentru a cere dela iuteli— genti’a româna de prin tóte tienuturile opiniunile ei in privinti’a conduitei politice a natiunei transilvane in presentu si viitoriulu celu mai române d'anprope sî anume in privinti’a tienerei unei adunări nationale. Spre esecutarea celor» espuse mai susu, subsemnatulu comitetu s’a adresatu prin hiarli a sea dto. 20 Septemvre a. c. (publicata in tote diurnalele naționale) catva 120 inteligenți din diferite parti ale tierei, dela cari până inclusive 25 Octobre a. c. au intratu 21 respunsuri parte singulari, parte colective. După ce vise acesta micii nimeru de respunsuri — facia cu mulțimea celoru intrebati — nu este nici cum de ajuns», spre a fi privit» despressiunea opiniunei generale la noi, mai vertosu cându si acest’a represinta diverse păreri. Dupa ce lips’a de atâte respunsuri nu este nici cum constatarea necesitatiei de vre-o adunare nationala in tempulu presentu ; dela Dupa ce acestu comitetu n'are alte instrucțiuni adunarea carea l’au alesu, iéra elu nu-si póte aroga fie drepturi, cari trecu preste marginile modestei sele chiamuri . Comitetulu subsemnatuse vediii silitu, a-si termină cu dioa de adi lucurile sele sta se declara de disolvatu. Fiindu ins' comitetulu de opiniune, ca SVelu sa ticnemu la 'ontinuitate', nóstra de dreptu si ca nu potemu a parasi tem nulu ocupatu pana aci fara daun’a intereselor» nóstre politice nation»li, — opiniune multa (? R) confirmata chiar» si in dilele recente prin press a nóstra nation»la— Comitetulu ad hoc ’si esprime convingerea, ca numai „Comitetulu național» centralii* *) alesu de conferinti’a nationala din Mercurea in 1868 aru fi chiamatu a lua lui *) Dara acest’a esista undeva ? fl.