Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-03-26 / nr. 25
Telegríinnl cse de d/me ori pre septemari si: Duminec’a* si .Joi*u — Promi meratiune.T se face in Sabiiu la espeditura faiei pre afara la e. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu pronmiterationei pentru Sabiiu este pre arma fi. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. öO. Pen-RTM 25. ANULU XX. Saliniu, nn 26 Martin [7 Apr.) 1872. / tru celelalte pftrti ale Tansilvaniei pentru provinciele din Monarchia pre anu ami 8 fl. iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prine. si tieri sreine pre anu 12 */3 ami 6 fl. I Inseratele se platescu pentru intâ i'a ora cu 7 cr. strulu, pentru a dou’a ore f*u 5 V. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Cu 1 Aprile se deschide prenumerafimie noua Ia ..Telegrafulu Ramiai iu** pre Hanga conditiasiile espuse in fruntea fótei. Cu acesta oeasiune rugaim pre p. t. adonunti a scrie lamuritu ioculu aflărei densilarii si post’a ultima. Incâtu sa corespunda cu numirea poștei ultime in limb’a oficiale, in fine sa grabesca cu abonamentul, pentru ca sa ne seimn orienta cu tipărirea escmplarielorn. Editura. Nr. cons. 234 — 1872. Preacinstitilorn Părinți Protopopi si Administratori ppesci, Cinstitei Preoți vii si întregului nostru popom credintiosa din Archidiecesa Transilvaniei de relegea ortodocsa resariteana, pace Vanie si daru dela Domnedieu Tatari si dein Domnuii nostru lisusn Christosu! Fiindca se apropia timpulu prescrisu de Statutulu organicu pentru tienerea Sinodului archidiecesanu anualu, in care au a se consulta representantii clerului sî poporului nostru credintiosu asupra trebilorubi, sericesci, scolari sî fundationali ale Archidiecesei conformu asiediaminteloru canonice ale Bisericei nóstre ortodocse resaritene, — asia vinu prin acést’a a conchiama pre deputații — clerici sî laici — aleși pentru periodulu sinodalu 1870, 1871 sî 1872, la Sinodulu archidiecesanu anualu, ce in intielesulu §fului 89. din Statutulu organicu se va trenea la Duminec’a Tomei, carea in anulu acest’a cade pe diu’a de 23 Aprilie, aici in Sibiiu. Totodată in legătură cu circularele consistoriali din 17 Septembre 1868. Nr. cons. 1015. sî 4. Noemvre 1870. Nr. cons. 911. prin cari V’amu aratatu, ca sum’a prisosită după acoperirea chieltueleloru” necesari din colectele făcute pe seam’a congreseloru nóstre naționali bisericesc! din anii 1868 sî 1870, precum sî a Sinadeloru din 1864 sî 1870. — este de 2858 fl. 09 xr. vinu acum a Ve spune, ca din sum’a de 1824 fl. 04. xr. v. a. ce s’a adunatu spre intimpinarea chieltueleloru Sinodului archidiecesanu din anulu trecutu 1871 a prisositu................................... 498 fl. 24 xr. carea adaugându-se la sum’a de susu............................ . 2858 fl. 09 xr. face.................................................. 3356 fl. 33 xr. v. a. ear’ cu interesele la olalta da sum’a de....................................... 3560 fl. 822 xr. v. a. sî se afla depusa spre fructificare la cas’a de păstrare din Sibiiu manipulandu-se prin Efori’a archidiecesana. Sî fiindca sum’a aceast’a nu este anca de ajunsu, spre a putea intimpina tóte spesele congresuali sî sinodali, asta Ve poftescu, Iubitiloru ca sa faceti sî acum colecte in parochiele singuratice pentru intimpinarea chieltueleloru Sinodului, sî sumele adunate sa se administredze in modulu usitatu la Consistoriulu archidiecesanu epitropescu celu multu pona joi’a din Septeman’a luminata. In fine provoca Comisiunile esmise in Sinodulu anului 1871, ca sa pregatésca lucrările, ce li s’au incredintiatu, asta incâtu înainte de deschiderea Sinodului si le póta presenta Presidiului. Sibiiu, din siedinti’a consistoriale tienuta in 16 Martiu 1872. Alu Vostru alu tuturora de totu binele voitoriu (L. S.) Archiepiscopu sî Metropolitu AVU II Eu Nr. cons. scol. 58. 1872. Catra Inspectoratele districtuali de scule din Archidieces’a nóstra greco resariteana In Ariealu Inaltulu Ministeriu reg.uig. de culte sî instrucțiune publica a adusu la cunoscinti’a acestui Consistoriu archidiecesanu, ca o parte însemnata a scóleloru nóstre confesionali, unele togm’i sî din cele nou edificate sau adaptate (renovate) — neavendu tóte referintiele prescrise de §. 27. art. 38. din a. 1868 — nu suntu corespundiatóre, sî ca la edificarea sî adaptarea scóleloru nu se ia pretutindenea in bagaje de sema dispositiunile din mai susu citetului fu. — Evidentele si totu odata tristele urmari ale acestei împrejurări suntu: ca devenindu astfeliu de scoli in intțelesului. 15. art. 38. admonate, — creștinii noștri vom fi necesitați, nu spre putir.’a lovut dauna materiala, sî cu sacrificii îndoite, — a ’si edifică alte scoli noue, sau déca nu, a ’si perde scólele sale confesionali. Spre evitarea acestora rele mari sî evidente, Consistoriulu archidiecesanu cu provocare la circularele sale din 27 Martiu 1869 Nr. 315. sî din 4 Iuniu 1871 Nr. cons. scol. 125. nu intre lasa sî cu ocasiunea acést’a a pune la inim’a Preacinstiilor a vóstre cu totu adinsulu caus’a cea momentósa a scóleloru nóstre, sî a se provoca, se conlucraui din tóte puterile, cu a tóte edificiile de scóla, precumu sî intregu invenamentulu din tractulu concredintu conducerei Preacinstiilora Vóstre sa se intocmesca sî provéda conformu recerintieloru legei scolare, recomandandu - se cu tóta seriositatea acelu zelu sî acea activitate, ce o pretinde santieni’a sî momentositatea causei, — de un’a, sî de alta parte responsabilitatea ce a Ti luatu asupra Ve facia cu biseric’a sî națiunea. — Cu deosebire, ce privesce edificarea de scoli noua, s’au adaptarea (renovarea) celoruesistinte Consistoriulu archidiecesanu afla de lipsa a ordini procurarea celu putieru a unui exemplariu din colectiunea de planuri pentru edificii scolastice edata de consiliariulu de secțiune Gönczey Pál, si aprobata de Inaltulu Ministeriu, pentru fresce care tracu protopopescu, spre care scopu veti avea Preacinstiile vóstre a substerne in cóce in celu mai scurtu timpu neinsemnat’a suma de 1 fl. v. a. pentru cari bani apoi Consistoriulu archidiecesa nu va procură planulu respectivu insusi sî la tempulu seulu va tramite Preacinstieloru Vóstre spre intrebuintiare, avendu acel’a a servi de indreptariu in viitoriu pentru fiacare comuna bisericésca din tracturile protopopesci aternatóre la clădirea séu adaptarea scólei sale, insa numai după prein’a aprobare din partea Consistoriului archidiecesanu, cu senatu scolariu. Sibiiu, din siedinti’a [Consistoriului scolariu archidiecesanu tienuta in 7 Martiu 1872. Pentru Esc. Sea Par. Archiepiscopu si (S. S.) Mitropolitu. Nicolau Popea. Ceva despre necessitatea instructiunei. Willst du immer weiter schweifen Sich’ das Gute liegt so nah’ Lerne nur das Glück ergreifen Denn das Glück ist immer da. Göthe. ("Urmare). In congresulu nostru nationalu bisericescu din urma intre alte petitiuni — incurseră si petitiuni dela unii Inventatori din Banato, in care nici mai multu nici mai putiemu nu se cerea, decâtu emanciparea loru de sub preoțime si dreptulu de a fi ei representati ca atari in sinóde si in congrese. Fiacare omu luminatu au pututu vedea, ca petitulu acest’a sta in opunere nu numai cu liter’a statutului nostru organicii — ci cu intregu principiuiu confessionalu alu scóleloru nóstre, sistemisatu in același „statutu organicu“. Inveliatorii nostii potu exercita tóte acele drepturi, ce le acordeza biseric’a prin constitutiunea ei resp. prin statutulu nostru organcu mai de aprópe, la fiacare madulariu alu ei , petitulu amintitu mergea intr’acolo, de a face invadatorii un a casta separata in tempulu acel’a, cându sî castele, ce le-a creatu tempurile trecute, se rumpu sî de a fiintiédia si cându se prochiama libertatea sî erralitatea. Oricâtu de străină s’au vediuUi acésta cerere a invetiatoriloru noștri, totusi si-au aflatu operatorii sei acésta idea noua — si ce este mai de miratu, din partea unui barbatu, ce nu are numai nisce daruri si talente obicinuite, dara care are favorulu de a fi furamatu de provedintia intr’o mesura mai mare. Dara nice nu potea altmintrelea face, căci cu putieru mai înainte sprigini cu totu foculu in jurnalulu seu — de-si fara nici o lasa s’ argumentu — acesta manifestatiune a invetiatoriloru. Déca n’aru face asta, cum aru hrăni speranti’a de a fi purtatu de poporu pre umeru — (in „Pricoliciulu“ !) Eu insa dacu cu durere la loculu acest’a, ca câta vreme Provedinti’a ne va trimite astfeliu de barbuti, — ea este Deamica natiunei nóstre. Venatulu de popularitate, — omorindu consciinti’a — se urca până la atât’a patima, incâtu e in stare sa sacrifice si sa aduca in stagnatiune totu progresulu. Unu obiectu de predilectiune alu inventatoriloru nostrii in adunările loru este emanciparea loru. Nu este vin’a loru, pentru ca a gresi pole ori cine, insa a i îndreptă este datorint’a morale a celoru luminați — In fine paresindu erenulu odiosu alu critisarei, sa aplicamu rezultatele criticei la miscamintele, ce se faci cu inventamentulu nostru nationalu. Precum „in natura non datur saltus“ asia tóte săriturile suntu păsurile cele mai nesigure sî periculose. La o clădire este necesariu înainte de tóte de a se face unu fundamentu solida sî apoi pre acest’a a semna mai departe edificiulu, caci din contra fundamentulu fiind debile, clădirea intrega este debile si amenintta a se ruina. La radicarea investamentului, dela care depinde buna starea materiale a oricarei națiuni, trebuie infiintiatu in mass’a poporului, pentru radicarea starei sele intelectuale , până acum suntemn inca departe de aceea, ca sa fi îndeplinitii cele mai ardistórse trebuintie ale poporului nostru. Poporule nu este adusa baterii nici in aceea positiune de a se satura din farmiturile domniloru loru. Ce privesce trecutulu, este forte adeveratu, ca până înainte cu 20 ani scolile nóstre erau de totu rare. In restempulu acestoru ani s’au făcutu păsuri mari pre terenulu investamentului. Tempuluu acest’a au fostu pré scurtu, decâtu ca sa se fia putulu preste totu face mai multu. Lângă scurtimea tempului au mai impedecatu sî starea stersa a poporului, lips’a totale de fonduri etc. Spiritulu organisatoriu alu Escelentiei Sele, Părintelui nostru Archiepiscopu si Mitropolitu, ce s’a estinsu in period’a acést’a sî asupr’a scóleloru nóstre, au facutu, ca confessiunea gr. orientale a româniloru din Ardelu sa intre ca sî in privinti’a inveltamentului pre alte confessiuni de aceleași conditiuni scu pate in unele privintie de conditiuni mai favorabile. Totusi sa lasaim in privinti’a acest’a, sa vorbesca unele date statistice asta, după cum se potu ele vedea in statistic’a cea mai noua si póte cea dintâiu in feliulu seu in regulaiu Ungariei, precum s’a datu din partea biroului statisticu din Pest’a. Pentru a face pașii siguri spre progresu in tóte, sî pentru a calcula la viitoriu, nu ajunge numai a consultă trecutulu, dara este de lipsa a cunosce presensulu. Numai din cunoscinti’a exacta a presintelui póte cineva judecă, ce mai lipsesce si a compara, ce făcu alti sî cu câtu stau alții mai bine — sî a