Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-10-28 / nr. 87
Telegraful ese de dóue ori pre septemana: Duminec’a si Joi’n. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cantra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de unu 3 fl. 50. Pentr. 87 ANULU XXI. Sabiiu, in 28 Octomvre. (9 Nov.) 1873. tin celelalte patrti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarhhia pre anu anu 8 îl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anu 12 ‘/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a I Ara cu 7 cr. sîrulu, pentru a doua Ara cu 5, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, icr. v. a. Allcum ne esprimemo inca odata sl recuno sciinti’a nóstra sî bucuria ca amu ajunsu tempolu cându biseric’a nóstra radimata de legi positive póte sa sî veda libera de afacerile sele. Sabiiu 27 Octomvre. In muln premergătorii] amu publicatu in fruntea foiei nóstre unu actu destui de însemnații pentru analele bisericei nóstre. Diplom’a preinalta, prin carea se intaresce alegerea făcută de congresulu nostru natiunalu bisericescu, a Episcopului Aradului de Metropolis alu româniloru gr. or. din Ungari’a si Transilvani’a, si Archiepiscopu alu româniloru gr. or. din Transilvani’a. Este o mângâiere mare pentru biseric’a nóstra intrega candu are asemenea documinte, carii lesteza asta de prefatia drepturile sele castigate. Articululu IX de lege din 1868 nu este data o litera mórta pentru noi. Elu este unu fundamentu pre carele cu siguritate si totu odata in modulu celu mai liberu si nesignitu de puterea statului se póte misca viéti’a bisericei nóstre, incatu privesce biseric’a, scólele si averea bisericésca. Este inse o deosebita mângâiere cându vedemu pre monarchulu rostindu prin actulu de întărire cuvintele ce caracteriséza pre Domnitoriolu ca pre unu preinbitoriu de supusu sei, sî de totu deosebitu, cându vedemu ca preinaltu Acel’asi, in modulu celu mai magolitoriu ’si aduce si acum aminte „de fidelulu seu sinceru iubitu“, de intru fericire reposatulu mare si prea bunu Archipastoriu si mare si inteleptu barbatu de statu, neuitaverulu Andreia. Un’a impregiurare iise este, care, pre lângă tóii recunoscinti’a nóstra câtra maie staticulu Domnitoriu Imperatu si Rege, si catra legislatiunea si loialulu regimu ung. alu patriei nóstre, ne face ca sa nu o putemu trece cu vederea. Aceea este, ca in diploma se dice , „convocandu-se prin noi in sensulu articulului de lege IX din anulu 1868 etc. etc. congresulu natiunalu bisericescu greco-orientalu românu‘c. In staturi constitutionali suntu responsabili de atari acte ministri, cari cotrasignoza actele. In casulu de fatia este Escel. Sea dlu ministru de culte si instrucțiunea publica Augustinu Trefort, care subsemneza diplom’a despre carea nu e vorba. In articululu IX de lege din 1868 §. 3. se dice espresu ca : „credincioșii sustnuraiteloru dóue metro polie suntu indreptatiti, intre marginile legiloru tierei, a decide si regula fiacare de sine si separatu in adunarle (congresele) loru bisericesci, ce se voru conchiama din tempo in tempu prin metropolitii concenienti, pre lângă insoliniiarea prealabile a Majestatiei Sele, — causele loru bisericesci.............u Statutulu organicu intaritu de Maj. Sea, in § 151, dice : „Convocarea congresului se face, in intelesulu art. IX de lege din 1868, pre lângă facut’a insolintiare a Maj. Sele., prin metropolitulu, séra in tempulu veduviei prin consistoriulu metropolitanu . . .* Asia a si urmatu consistoriulu metropolitanu, si inaltulu regimu a luatu spre solintia insolintiarea prealabile a consistoriului metropolitanu, fara de a pune vre-o pedeea congresului nostru inainte si după adunarea diplom’a amintitu lui, ba după cum ne dovedesce sî mai susti nu s’au dificultatu nici faptele lui, ci sau aprobatu, ca unele ce suntu basate pre legile statului. Pentru ca pre viitoria sa nu 6a nici o umbra de indoiala despre pusetiunea bisericei nóstre in statu noi atragemu atentiunea factoriloru bisericesci de influintia, ca la tempulu seu sa midilocésca la ministrulu respectivii observarea legiloru positive in înttelesula loru nevatematu, ca sa nu se nasca mai biserica si statu vre-o neplăcută de cuvinte, sa ingrijesca ca din Qa nu se creeze unu casu •ata face pedeci la con-Din Budapesta se scria ca in 4 Nov. n. era sa se fiena unu mare consiliu de miniștri in care sa se desbata si decidă agendele si ordunea in carea sa se puna proiectele de legi pre mas’a dietei. A dou’a di apoi ave sa se tiena o conferintta din partea partidei Deak, in care sa se inttelega asupra tacticei urmande fatia cu ministeriulu. Proiectulu ministeriului de o noua impartire teritoriale a cercurilor administrative in Ungariia si Transilvani’a a provocat unu sîru de proteste, [n frunte sla până acum in privinti’a acest’a comitatulu Bars. Senatulu imperialu s a deschisu Mercuri in 5 Novembre n. de Maj. Sea prin unu cuventu de tronu in care se accentueza ca representanti’a imperiului este de sine statatóre in urma a alegeriloru directe, promite mesuri cari voru servi spre imbunatatirea economica, promite ca bugetulu va realisa principiulu cralturei, anuncia numerose proiecte de legi de natura financiare, economica confessinnale si judiciale, amintesce de resultatele espuseti unei universali si visitele domnitoriloru străini, prin cari legaturile de amicitia intre staturi s’au mai intaritu, s’au inmultitu garantiele pacei sî s’a radicatu vadi’a Austriei, in fine provoca pre senaturu imperiale a-si resolve problemele si a uni popórele Austriei intr’unu statu alu dreptatiei sî libertati ei. Constelatiunea partideloru in senatulu imperialu după cum suntu deputații aleși, aruncându ara intru toti cea urmatoriu : 145 decembriști sau ministeriali, 99 autonomisti, liberali si clericali laolaltă, 66 de partid’a democratica nationale germana si 42 opusetiunali cehi boemo-moravi. Spirea colportată de mai multe dîle in Vien’a despre înmulțirea noteloru de statu precum sî presupunerile despre unele transactiuni încheiate cu Prussi’a se dovedescu acum cu nefundate. Adeveratu este numai atât’a ca s’a acceptatu unu împrumuta cislauanu austriacu de argintu, ca metalulu primitu se va incorpora bancei natiunale, pro a carui socolela banc’a va emite note. In tóte partile unde banc’a are filiale se voru stabili din partea statului case de anticipatiuni, cari dau împrumuturi pre lângă garanti’a din partea unui comitetu compusu din ramii hipotecariu-industriale si de finanoie. Conflictulu intre cabinetela din Vien’a si Constantinopole, se scrie, este denaturatu. Turci’a a satisfacutu pretensiunea Austro-Ungariei, a departatu pre barbatii ce detera ans’a la neintielegeri din administratiunea Bosniei si crestiniloru fugiti le-a promis d .amnestia, déca o voru cere. In Serbi ’a s’a schimbatu ministeriala indata după sosirea domnitoriului din caletoria. Din ministeriumcelu vechiu a remasu numai ministrulu de financie. Ceilalti suntu toti barbati moderați, bine-vediuti in cercurile guvernamentale ale Austro- Ungariei. — Scupcin’a este convocata pre 15/27 Novembre. Restauratiunea regatului in Franci’a se pare astazi mai departe de tient’a sea, ca in saptamânile trecute, bord catra o epistola a‘pretendentelui conte de Cham- Cheznelong, in carea pretendentulu se declara de nou ca uu voiesce sa abdica de principiele sele dinastice a deschisu ochii francesiloru, ca acel’a pretinde ca Franci’a sa se privesca ca o tiera cucerita de densulu iéra pre partisan« sei pre asia numitii legitimistii a amaritu nimalcindu-le prin casulu seu nesocotito tóte sperantiele acum cându socoteau ca tóte ostenelele le vor fi încoronate. O impregiurare consternatóre pentru legitimisti regalisti mai este, ca armat’a se arata cu totulu contraria restauratiunei. Generali sî ofecieri inalti începu a se manifesta prefatia contr’a restauratiunei. Celu dintâiu generalu care s’a pronunciatu a fostu Belleroare, negându totu odata si suveranitatea Adunarei naționali. Elu fu indata destituitu. Dara indata după acest’a vine admiralulu Jaures si publica unu cerculariu catra alegatorii sei, prin carele Besing Enricul interrain« cei mai aspri. Acest’a nu ataca autoritatea Adunarei naționali si asta fiindu scutitu prin mandatulu seu de deputatu, lui nu i se va pote intempla ceea ce s’a intemplatu lui Belie— mare. Dealtmintrea si ministrulu de resbelu este contr’a restauratiunei lui Chambord ca rege sub numele de Enricul si are de cugetu sa se retraga. Semnele aceste prin pre cugete pre multi din intrulu dara si afara de Franci’a. Adunarea netiunale din Franci’a sî au inceputui lucrările sele. Buffet fu realesu de presiedinte aluc adunarei cu 384 din 39.1 voturi dintre cari din urma cinci au fostu albe (nescrise). Mesagiulu pressedintelui statului (republicei) Mac-Mahon dice ca Franci’a este decisa a sustiene pace atute poterile dorescu a intretiene relatiuni amicabili ca Franci’a. Mesagiulu cere dela adunare, ca acest’a se insestreze pre regiroulu presentu cu cele de lipsa pentru esistintia si autoritate, pentru că sa puta crea stabilitate in referintele interne si esterne ale statului. Changarnier propune apoi de argintia prelungirea puterei lui Mac-Mahon pre diece ani. — Stâng’a propune o convocare noua a adunarei pre 4 Ianuariu a. v. spre a decide form’a de regimu. — Regimulu spriginescepre Changarnier si propunerea lui se primesce, iara cea a stângei se respinge. Pentru propunerea lui Changarnier au votatu 362, contr’a 348. — Bonapartistii au votatu contra regimului, — cu republicanii. Desele si surprindietórele schimbări de viziri sîminista in Turcia au atrasa atentiunea publici— tátiéi si fia care dinariu s’a silita a da feliurite interpretări. Scimu câte s’au dîsu in privinti’a politicei rugase sî aventuriase ce inaugurase Mithad pasi’a, imbetata fiindu de laudele nemesurate ale pressei francese sî mai alesu englese. Scimu asemenea conflictulu ce avu chiaru cu noi acela sgomotosu viziru, si cum organulu opositiunei nóstre, „Romanulu“, sustienea o absurda tesa, de ura contra Germaniei, cum ca Mithad-pasi’a era protegeatulu acelei puteri ! Noi amu demonstratu la tempu absurditățile austienute atunci de „Romanolu“, care ’si fabricase o interpretare după gusturile sele. Eala, o proba mai multe, ce dice „Le* Nord* despre causele caderei lui Mithad—pasi’a din ministeriu : „Utlim’a modificare ce a incercatu ministeriulu otomanu merita a fi observata. Ea a avutu dreptu resultatu destituirea lui Mithad—pasi’a, care ocupa funcțiunea de ministru de justitia in cabinetulu actuala. Precum se scie, Mithad-pasi’a este fostulu mare Viziru, a carui’a inaltare s’a parutu a fi triumfulu omeniloru „Junei Turcii“ si alu influintiei occidentale. Cadiutu curendu din viziriatu elu reintrase in administratiune sub auspiciele Marelui vizira actuala, Mehemet-Rusidi, care vedea intr’ensula unu neamicu alu lui Mahmud-pasi’a si o garantia in contr’a intarcerei acestui din urma la afaceri. Ca Iata spiritulu acestei puteri, Mithad cade de a dou’a ora sub greutatea antipatiei personale a Lui