Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-05-05 / nr. 35
138 o guvernare senalasa. E de prisosu a mai dovedi acesta ; e destula a aminti pre scurtu ca form’a numeróseloru jurisdictiuni dincolo de dealulu mare sta in contradicfir« mi mici mai simple postulate ale unui guvernu sî unei administratiuni, ca unele dintre aceste jurisdictiuni suntu mici si după positiunea loru imprasciate, mai vine a se aminti si positiunea aparte si iregularitatea fundului regiu. E adeveratu la iata templarea, ca aci stamiu in fati’a unoru fapte basate in desvoltarea istorica sî in fati’a multoru interese separatistice, după parerea comitetului inse cu tote aceste impartirea politica corespund intoria e acelu interesa mai mare, care trebuie satisfacutu înainte de tote pentru a face posibila guvernarea si organismulu de statu modernu. Sub‘omissiunea sî esprime dreptu aceea parerea sea intr’acolo, ca impartirea politica de acum in partile dincolo de dealulu mare fi inda de lotului totumanca are lipsa de îndreptări considerabile, sî acést’a atâtu in interesulu administratiunei câtu sî iu alu poporatiunei respective , comissiunea iise sa micilocésca, ca acest’a sa nu atârne dela arondarea care se va esecuta in Ungari’a in intielesu mai strensu. Trecându la punctele principiali ale subcomussiunei de 9 ne damu I. Cu privire la contributiunea domesticate parerea nóstra intru acolo, ca acésta contributiune se póte sucossu si pre lângă unele preconditiunî se va poto focassa si in părtile dincolo de dealulu mare. Fara o contributiune dela sine unu selu guvernamentu nice nu se póte cugeta. Prelanga unu sistemu in care municipiele ce nu suntu uice câtuși de putinu indreptatite la esistiutia, cauta sa-sî traga dotatiunea loru din cass’a statului, nu se va pote desvolta nice odata vreunu selvguvernamentu adeveratu si solidariu. Subcomissiunea afla de lipsa, ca municipiele sa-sî acopere insile recerintiele oru. <um-Déca administratiunea e provediuta prin municipie, cass’a statului relativu la încasarea contributiunei domestica si nu trebuie sa fia îngreunate sub acestu titlu cu nice o erogatiune. Considerându -nse, ca administratiunea e o funcțiune de stata, comissiunea afla ecuitabilu că sa se dee municipieloru din veniturile statului suma corespund istoria erogatiuniloru pentru admin stratiunea presenta la dispositiune libera. Dopa părerea subcomissiunei acest’a s’aru pote îndeplini mai bine astfeliu, ca sa se subtraga din contributiunile directe lipsarea unui percente, care sau mai multu decâtu acest’a, inse numai pre temeiulu contributiunei dela sine) te potu intrebuintia municipiele spre scopurile loru proprie. Calu de mare sa fia lipsarea acestui percentiu, care sa se subtraga in favorulu municipieloru, se póte sa fia validu unulu si acel’asi percentu pentru tote comitatele seu sa se formeze anumite grupe după mesur’a capabilitatiei de contributiune a comilateloru senguratece, pre a cârei base sa se incuviintieze unui comilatu unu percentu mai mare, altui’a mai micu, cee ce aru fi tare de doritu din punctulu de vedere alu referinlieloru Transilvaniei — a pasî in fati’a tuturoru acestoru intrebari cu o propunere determinata, comissiunea se retiene cu atâtu mai tare, cu câtu acest’a sî asta se tiene de cercate espunerei mai detaiate sî aceste intrebari cu privire esclusiva la referintiele transilvănene sî asta nu se potu resolvi. — Subcomissiunea privesce întrebarea : câtu e de mare maximulu, preste care municipiele la contribuirea dela sine nu potu sa treca ? cu pre uin’a ce se tiene de cerculu esecularei detaiate La acestu locu afla desjunsu, a recomenda numai in genere, ca trebuie sa se lipseze unu maximu spre a incungiura prea ingreunarea poporatiunei, preste carele apoi sa nu se mai faca vre-o aruncătura decursiva. 2. Ce se tiene de împreunarea cetatiloru mai mici, cari astadi mai au unu dreptu municipalii autonomii, cu comitatele, subcomissiunea e de părere, ca inpartile dincolo de dealulu mare suntu mai multe cetati investite cu dreptu municipala autonoma, cari numai potu fi de sine statatorie si a carora împreunare cu comitatele de o parte va fi de folosit pentru administratiune, de alta parte in se voru intari comitatele, inmultiendu-le elementulu de inteligintia si avere. Dara subcomitetulu mai afla si de lipsa, ca cetatile cari au o populatiune mai mare sau o industria sî unu comerciu mai desvoltatu, suntu mai avute sî potu suporta admnistratiunea cu municipie autonome, sa se sustiena sî de aci incolo. Care cetate e de a se incorpora si care de a se sustiene autonoma, vomu aminti in detaiurile nóstre. 3. Subcomitetulu mai afla de lipsa, ca municipie, a caroru continuitate teritoriale e întrerupta, sa se impreune cu alte comitate si doresce mai departe, ca si acele enclave ce străbătu in teritoriulu altoru comitate, sa se faca obiectulu aronduriloru, intrucâtu ștergerea loru din consideratiuni geografice va fi posibila. 4. Subcomitetulu a facutu obiectulu prediscussiuniloru sî acea intrebare, care provine esclusivu din referintiele transilvănene, ca adeea sa se conceda împreunarea teritorieloru cu o desvoltare politica diferita ? Relativu la acest’a subcomitetulu e de părere, ca sa se incungiure după câtu se va pute împreunarea de atari teritorie sî sa se admite numai acolo, unde interesulu unei administration bune o afla neaperata de lipsa. Subcomitetulu crede, ca împreunarea acestoru teritorie, intru câtu va fi neaperatu de lipsa, se va pute esecuta mai usioru si cu mai putiena vatemare a intereseloru spre multumirea respectiviloru, déca întrebările despre averea natiunei sasesci, despre cerculu de activitate alu universitatiei sasesci despre organisatiunea municipieloru din fundulu regiu se voru resolvi ce e dreptu pre barea unoru legi speciali (după cum a dispusu deja art. de lege XLII din 1868), dara in conformitate cu organisatiunea mai buna a administratiunei din imperiul intregu. (Va urma.) Dieta Ungariei. Budapest’a 7 Maiu n. (Cas’a representantiloru) a tierilo astadi o siedintia scurta. Ministrulu pressedinte Bittó substerna legile sanctionate relative la tratatulu de comerciu sî navigatiune încheiate cu Schwedia-Norvegi’a si la trata lute postalu incheiatu cu Russi’a. Legile substernute se promulgeza. Dupa acest’a vota Cas’a in a treia cetire proiectele de lege relative la deoblogamentulu de descaunare alu drumuriloru ferate si la procedura in casuri de Llsificatiuni cambiali. Budapest’a 9 Mainn. (Cas’a magnatiloru). Vice-pressedintele contele I. Cziráky deschide siedinic’a la 12 ore antemeridiane. Pressedintele anuncia adresa a Archiepiscopului din Caloc’a Dr. Hayward , in care acest’a arata alegerea sea de membru in societatea botanica internationala din Florentina sî se ruga pentru unu concediu de 10 dile, care i se sî incuviintieza. Nunlculu casei representative Ioanu Tombor substerne spre promulgare urmatórele proiecte de legi. Legea relativa 1a tractatulu de comerciu si de navigatiune incheiata cu regatulu Schwedia, legea relativa la tratatiilu postain incheiatu cu Rusia. Mai departe substeme nuntiulu proiectele de legi votate de camera representativa, relativu la deobligamentulu de descaunare alu drumuriloruferate sî la coșurile de falsificatiuni cambiali. Legile antâiu numite se promulgeze, cele din urma se predau comisiunei juridice. Contele Georg Karolyi substerne raportulu comissiunei economice despre bugetulu din 1 Iunia până la finea anului trecuta ;• acest’a se tiparesce sî se va imparti intre deputați. Siedinl’a se închide. Budapesta 9 Maiui n. (Cas’a representantiloru). Pressedintele B. Peresei deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Pressedintele anunde, ca deputatulu Croației Iul lellacii ca deputate alu camerei ungarie sî a depusa mandatulu seu. Dieta Croației se va provocă a dispune alegere noua. Colo.m Tisza. Amu de cugete sa indreptu câtra regimu o interpelatiune si indreptu întrebările mele câtva capete regimului, câtra dlu ministru presiedinte. (Strigămi : Sa audemu !). E cunoscuta tuturoru, ca financiele tierei nu se afla in stare infloritoria , si comissiunea de 21 recomenda crutiarea cea mai stricta pre tóte terenurile activitatiei de statu. (Asia e!) Noi mai scimu, ca in saptamânile din urma se iviră ingrijiri cu privire te impregiurarea, ca in urm’a releloru prospecte pre terenulu economicu contributiunile directe voruiricurge in mesura mai mica, pre candu veniturile din contributiuni indirecte in urm’a seraciei generali a poporului se voru imputiena. Intre atari circumstari trebuie sa marturisescu ca in tote cercurile a desceptatu o mirare durerósa acea esperinka, ca relativu la erogatiunile comune nu numai nu se făcu cruttâri, ci predomnesce mai cu sema intentiunea de a impune tierei mai mari sarcini, decâtu fara cele ce le purta până acum. (Forte adeveratu!) Sciu prea bine onorata Casa, ca noi in polemu discută aceste erogatiuni aici in camera, sciu, ca discusiunea acestui obiecto nu se tiene de compe Serbatorea a cinci cileci de dile, pogorirea sântului ducim (Rosalile.) Stulu loanu Gura de auru. (Urmare.) Precum dispare intunereculu dinaintea sorelui, ce resare, se retragu animalele in cavernele sele, precum, ucigașii, răpitorii si lotrii se retragu fugindu in munti , tocmai, asta cându se arela Petru, sî resuna vocea tei, sa departa intunereculu ralecirei, fugeau dracii, spiritele rele de dosulu, morburile corpuriloru erau curate, ale sufletului delaturate tóta reutatea învinsa sî virtutea reintrodusa pre pamentu. Cându are cine, póte cu onóre lua din tesaura fiulu regescu, unde se pastredia auru si tóté preliósele, sî numai o piétra mica ; inavutiesce forte pre posesorulu seu , asiu gramadea cu cenumerate binefaceri spirituali, sî numai unu singurii cuventu din gur’a Apostoliloru, care era asemenea resaurariatoru statului, sî in care facea o comora avuta de vindecări. — Atunci se pote vede chiaru, cum ca cuvintele dlui suntu mai pretióse ca aurulu sî pietrile pretióse (Ps. ÎS. 11). Caci ceea ce nu pote face aurulu, nici semnele, aceia duceau la îndeplinire cuvintele lui Petru. Scu foii talantii de auru alu fi pututu face pre ceh schiopu din nascere sanatosu ? Ci unu cuventu alu apostolului a fostu de ajunsu ca sa delature acelu defectu alu naturei. Câtu ce a dîgu : „iu numele lui Isusu sculate sî mergi (Fap. 3. 6) cuventulu s’a facutu fapta. Vedi ca cuvintele domnului suntu multu mai pretióse decâtu aurulu sî rubinele ? Vedi ca gur’a loru este asemenea comoriloru regesei ? Si intru adeveru : ei au fostu medici, economi, cârmaci preste totu pamêntulu : medici, incâtu nu vindecate bólé , plugari , cari au semanatu samenti’a invetiaturei doicesci , cârmaci, cari au imblanditu valurile rateoriei. Pentru acea sî Domnulu dice : „mergeți sî pre cei bolnavi vindecați“ (Math. 10. 8), sî ii agraiesce ca pre mediei. Sî in altu locu : „eata, eu ve trimite sa secerați unde, voi nu v’ati ostenite“, agraindu-i ca pre plugari. De alta data dice : „eu te voiu face venatori de ómeni“ (Math. 4. 19) si catva Petri : „nu te teme, de acum vei vena omeni“ (Lup. 5. 10) si i agraiesce asta dara ca pre cârmaci sî pescari. Se vedeau urmându minuni dupa minuni. — înainte cu diece de le amu serbatu amintirea dilei, cându natur’a nóstra, a fostu radicata pre tronulu ddicescu, astadi sa versate Duchulu sântu preste societatea nóstra . Domnulu a inaltiatu parga in ceriu si a trimisu pre Duchulu sântu. — unu altu domnu împarte aceste daruri, caci si duchulu sântu este Domnu. — Tatalu, Fiulu si Dudulu sântu, au impartitu intre sine rescumperarea nóstra. Inca nu erau dece dile trecute, dupa ce, s’a inalttatu Christosu, cându ne trimite darurile gratiei spirituali, acésta garantia a impacarei nóstre cu Doicu. Caci cu nimenea sa dubiteze despre ce a lucrate Christosu dupa inaltarea sea la ceriu, — ca are impacat’au provataia cu noi sî ca facutumi l’a gratiosu; spre a aret^ ca s’a impacatu cu noi , asta ne sî dete indala dorurele acestei reconciliari. Cându inimicii sa impaca sî unescu, urmedia numai decâtu invitări, prsndiuri sî presenie. Noi amu tramisu credinti’a, sî amu primite donurile Duchului sântu ; noi amu tramisu ascultare sî amu primite justificare. — Ca sa cunosceti ca Duchului sântu este garantia reversarea impacarei nóstre cu Ddieu, ne voiu aduce de documente sânt’a scriptura. Mai antâiu vomu trage argumentulu din contrari spre a areta, ca, cându Ddieu se mania, su btrage gratia sântului dudu. Cându vedi ca absenti’a Duhului sântu, este unu semnu alu maniei ddicesoi, sî observezi, ca noi l'amu primitu, asta poti conchide ca de nu s’aru fi impacatu cu noi, nu ii loru fi trimisu. De unde este acest’a invederatu? Heli eră betrânu, in altele omu piu si cinstite, inse nu a scrutu sa pedepsesca reutatea fiiloru sei, ci ii iubea prea cu multa delicatetia. Ascultați cu toti cei, ce aveti copii, cá se invetiau a pune hotaru iubirei vóstre catva densii sî indulgintiei (— iertârei). Prin acea Heli a miscatu pre Ddieu spre mania, incâtu lepadâ intregu nearaulu seu. — Acésta urgia a lui Ddieu astufeliu o esprima istoriculu : „Cuventulu lui Ddieu era scumpu, sî nu era vedere aeve (I Imp. 3. 1). Scumpu numesce aci acea ce e raru. Prin acea arata ca darulu profeției era raru. Unu altu prophetu, in plângerea sea pentru mani’a lui Dolieu dice : „Nu este intru acestu tempu, nici principe nici prophetu, mai multe“ (Dm. 3. 28). Sî evangelistul a dîce : „Dudulu sântu mea nu era, căci fiulu nu se preamărise“) (io. 738). Pentru ca iudeii inca nu restignise pre Domnulu opineza , Dudulu sântu inca nu era datu. Caci a fi restignitu însemna a fi preamaritu. Desi crucea — dupa natur’a ei, era plina de infama, totuși Christosu o numi onorea rea, deorece eh a luatu-o asupr’a-si pentru iubitii sei omeni. Din cere causa inse nu sa reversutu spiritulu sântu înainte de restignire ? pentru ca lumea inca se afla plina de pecate, in calcuri de lege, inimicitia sî infamia, pentru ca mielulu inca nu stersese pecatele lamei. Pentru ca Christosu inca nu s’a fostu răstignite, nici impecarea cu Ddieu se intemplase. Deorece visa impacarea nu se intemplase, in modu naturale, nici Dudulu sântu nu s’a fostu tramisu, deórece avea sa fiu trimisu cu garanția apropecare". — Pentru aceasî Christosu dîce : „Ve este voue de lipsa ca eu sa mergu , caci de nu me voiu duce, man'țuitoriulu nu va veni“ (Io. 167). De nu me voiu duce, d ce, nu impacu pre Talaiu, sî nu va potu trimite pre manguitoriulu. Vedeți acum, din câte locuri v’amu arelatu sî documentatura absenti’a spiritului sântu, intre ómeni, este unu semmi alu maniei ddicesci ? „Cuventulu lui Dolieu era scumpit, in zilele acelea, nu eră vedere aevea.“ — In acela tempu nu era nici principe, nici prophetu. Stetelu Duct* nu eră, caci lisusu inca nu se preamărise. — Este de folosu ca eu sa mergu , câci de nu me voiu duce, mangaitoriulu nu va veni la voi.“ Absenti’a sântului Duhhtî asta dara este gem nu alu maniei dolicesci. Cându vedi acum ca duchulu sântu s’a