Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)

1874-09-26 / nr. 76

Telegraful i­ese de doue ori pre septemana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. paste cu bani gata prin scrisori francate, adresate cfu­ra espeditura. Pretinsu prenumera­­tiunei pentru Sabiiu este pre ann 7 fi. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 11. 50. Fen­ Nr. 76. AXULU XXII. Sabiiu in 26 Septembre (10 Octobre) 1874 era celelalte parti ale Transilvaniei si pentru pro­vinciele din Monarh­ia pre anu anu 8 fl.iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri straino pre anu 12­­­, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi­a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5 '­, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. v. a. Invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanii“ pre unu pah­ariu de anu (Octomvre- Deceaibre) alu anului 1874. — Pre­­liulu abonamentului pre­­­ 4 de anu e. Pentru Sabiia 1 fl. 75 cr. v. a. Pentru Monarch­i ’a au­­stro-unguresca 2 fl. v. a. Pentru Romani’a si străi­nătate, 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenumeratiuni­­loru. Adresele ne rugamu a s­e scrie cur­atu, a se pune numai post’a ultima, dara nu câte dóue poște ul­time, si in locu de epistole de prenumeratiune recomandamu­on. publ. avisurile poștale, (Posta-Utal­vány. — Post-Anweisung.) cu împreunate cu spese mai puliene si cu mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la Editur­a „Telegrafului Ro­maim“ in Sablia. Dumineca in 4 Octomvre (22 Sept. st. v.), fiindu dîu’a onomastica a Maj. Sete Imperatului si Regelui Franciscu Iosifu I, s'a celebratu servitiu ddieescu, s’a cetitu rugăciunea din genunchi si s’a cântatu imnulu imperatescu. Servitiulu ddieescu s’a seversitu sub pontificatulu Precuviosiei Sele P. Archimandritu si Vicariu archiepisco­­pescu Nicolau P­o­p­e ’a. — In aceeași dî s’a serbatu sî in bisericele confessiuniloru ce­­loru-lalte onomastic’a Maj. Sele. Edificiele pu­blice au fostu decorate cu tricolorulu ungaru. Sabiiu 25 Septemvre. Adunarea scaunului Sabiiului de astazi s’a ocupatu indata la inceputu cu verificarea si jurarea unora membri noi, fiindu protocolulu siedintiei de mai înainte verificata de o comissiune anumita. După aceste se trecu, la or­dinea dîlei. Referentele majoritati ei din comitetulu adunarei, Bruckner, motiveza si recomanda spre primire propunerea majorități ei. Preda ase­menea propunerea minoritatiei, cari in parte suntu deja cunoscute din nnii precedinti ai fótei nóstre. Propunerea minoritatiei fu spriginita mai intâiu cu motive tari de Dr. B­o­r­c­i ’a , cu multe adeveruri spuse pre­fatia de I. H­a­n­e ’a, cea a majoritatiei de Schneider. Corifeii majoritatiei, cari au presimtitu ca minoritatea mai are unu numera insemnatu de puteri cari voiescu a lua parte la discursiune, si temendu-si stabilitatea majoritatiei in urm’a argumenteloru minoritatiei, in rupturu capului au votatu incheiarea desbaterei si era pre aci, déca nu-i facea B­o 1­o­g’’a atenti, sa voteze e­u bloc propunerea majoritatiei co­mitetului până a nu se decide, care propunere sa fia luata dreptu boase la desbaterea speciale. Unu obiectu asta de momentuosu, grabita cu atâta repediciune, dovedesce ca majoritatea numai prin „Geschwindigkeit ist keine Hexerei“ este sigura ca si póte petrece propunerile la cond­use si ca ea toujours­a voteza. Se inttelege de sine ca venindu propunerile la votu majoritatea a radicatu pre cea a majo­­ritatiei comitetului la conclusu, pri­­mindu-o en blocu si pentru desbaterea speciale. Minoritatea romaniloru insi­nua votu separatu. Mai pre largu cu alta ocasiune. Prin biletu imperiale este convo­­catu senatulu imperialu pe 20 Octobre a. c. st. n. Maj. S. Imperates’a s’a intorsu din Angli’a preste Francia si Germani’a. In 4. Oct. n. a facutu visita impera­­­ tesei Germaniei in Baden-Baden. „Onórea Brasiovului (resp. a sasiloru din Brasiovu) este salvata“, dice „Kr. Zig.“ Majoritatea alegatoriloru sasi din Brasiovu dela 26 Maiu a. c. s’a alaturatu langa minoritatea de atunci si a aflatu de bine, cu deputatulu insultatu de atunci, Fr. Wächter, pentru ca nu pa­­rasitu clubulu lui Deák sau provocatu nu a voitu a- si depune mandatulu, — sa remana si mai departe deputatu dietalu. — Sabiiulu e dara la rendu sa-si mantue si elu­onarea fatia cu deputatulu seu Rannicher. La cronica septemanaria a foiei locale „S. d. Tageblatt“ dela 3 Oct. n. cetimu : „Cesti­unea orientale, carea de diedi de ani aterna cu unu m­oru pre orizontulu europeanu, pare a se fi apropiatu binisioru de pamentu, celu putienu diurnalele din servitiulu politicei celei inalte ce au darulu de a presimți viitoriulu audut fulgerele si tunetele descarcându-se din miorii tem­­pestatiei politice. De mai multe septa­­mâni exista o disputa despre presu­pusele inarmari ale Turciei la margi­nile ei despre media-nopte. Unii nega inarmarile aceste, alții stiu de alta parte sa enareze in detalii despre tóte bucățile de arme impartite de­­ regimulu turcescu intre mahomedanii din Bosni’a, Albani’a sî Brzegovin’a cu scopu de a intempina cu bratie de feru înar­mate trupele stateloru dunărene, dori­­torie de independintia, sî adeca trupele României, Serbiei sî Muntenegrului. O foia scie sa enareze scrrea sensa­­tiunale, ca domnitoriulu României, Carolu, a statoritu in Franzensbad dimpreună cu trimisulu domnitoriului serbescu Milanu sî ordinea de bataia a puteriloru inarmate serbesci sî ro­­manesci, conformu carei, Serbi’a, pre lângă organisatiunea de fatia a armatei sele, póte trimite in campulu de lupta 70,000 adjustati in tata form’a, cari la casa de lipsa se potu urca la 90,000, sî Romani’a 100,000 de ostasi gata de lupta, asta incâtu la casa de o coa­­litiune a acestora dóua staturi si de o aliantia cu Muntele negru 200,000 de ostasi potu pre­lesne lucru sta gata de a intra in lupta. — Neîncrederea nutrita prin sensatiunile nerealisate din trecutu discrediteza cu dreptu cu­­ventu tate scirile despre încurcături amenintiatorie in imperiulu osmani­­loru, care se afla in procesulu amor­­tîrei. Scirile aceste nu voru afla cre­­diementu până cându nu voru fi con­firmate de bubuitulu tunuriloru. Ma­­teri’a de incendiu s’a gramaditu forte tare sî esplosiunea unui resbelu ori­entalii póte urma in totu momentulu, daru póte sa se sî amâne pre mai multi ani; cu tóte ca cartea intre sta­turile suzerane de la Dunăre sî intre Porta pentru dreptulu de a încheia in­­ dependente tratate comerciali cu sta­ turi esterne; cu tóte ca o revolutiune interna a osmaniloru pentru restur­­narea dreptului de successiune la tronu de până acum si denumirea fiiului sultanului de succesoru, suntu o lunta carea póte aprinde in totu momentulu. „Magy. Polgár“ aduce in m­ulu seu dela 4 Octobre unu articulu de fondu intitulatu: „Caus’a educatiunei in Romani’a.“ Indata la inceputu dice ca e lucru afara de tóta indoial’a, ca educatiunea a luatu unu mare aventu in Romani’a in anii din urma. „Numai înainte cu dóue diecenie, continua citat’a fóra, Moldavi’a sî Tier’a romanésca trecea înaintea tierilor m­esterne de o provincia selbateca, îm­brâncită sub despoiatori’a putere a Porției, unde licuritori’a radia a aurorei numai pre pucinu se potea observă. Poporulu era decadiutu iu nesclinti’a dobitocésca sî nimenea nu cugietu sa­ lu rădice din starea acést’a.­­Autorulu se vede ca n’are sclintia de domnitoriulu Alesandru Ghic’a, in­­fiintiatoriulu multora scóle si a miliției in partile muntene sî ca in Moldov’a totu pre acela­si tempu s’a infiintiatu academi’a de solintie. R.) Lauda initiativ’a guvernului de astadi, carele face tótu pentru radi­­carea educatiui­ei la o stare corespun­­diatoria unui statu civilisatu. Amin­­tesce de convocarea unui consiliu de barbati de specialitate de catva min. Maiorescu. Siedinttele consiliului vor­ fi conduse de ministru insusi. Instructiunea publica in Romani­a se imparte in elementara, secundara si universitaria. Instructiunea elemen­tara a provedit 2110 scule satesci sî 245 cetatienesci, dintre cari la sate 1017 suntu scóle de copii, 107 de co­pile sî 992 suntu mestecate. In sco­tele aceste s’au instruitu in an­ scol. 1873/4­52,850 copii sî 3903 de copile, cu totulu 56,753. Fiindu locuitorii Ro­mâniei la sate in numera de 4.050,000 vine pre 1920 suflete o scóla. 920 de comune din 3030 nu au nici o scóla. In cele 245 scóle cetatienesci au invetiatu 25,864 si adeca 18,353 copii sî 7511 copile. Pre fia­care dintre cele 62 cetati se vinu câte 4 scóle elementarie. Licee sau gimnasie suntu de câte 4 si de câte 7 clase, de cele dintâiu 17 si de cele din urma 6. In cele de 7 clase au fostu in anulu espiratu 1817 si in cele de 4 clase 6764 elevi. In 7 seminarie suntu 2273 seminaristi cari se pregatescu pentru preotia, si in scól’a centrale normale (pedagogia) cu 147 elevi. — In 7 scule de fete au invetiatu in anulu espiratu 486 eleve. — De scólele secundarie se tienu si scólele de specialitate, asia: 2 scóle comerciale cu 223 de elevi, 8 semi­ narie de invetiatori cu 352 elevi, o scóla de veterinari cu 18 elevi, 5 scóle de industria cu 236 elevi, unu con­­servatoriu cu 148 elevi si 48 eleve si 2 de arte frumóse cu 31 elevi. — Mai suntu 2 universități in Bucuresci si Iassi cu facultati de drepturi, de fi­­losofia si medicina cu 274 ascultători de drepturi, 67 de filosofia si 139 de medicina. Afara de aceste institute publice si mai multu sau mai putieru sustie­­nute de statu si districte, mai suntu 240 institute private, cele mai multe de fete cu 12,200 elevi si eleve.­­ Intre aceste din urma e de a se numera scól’a nemtiasca luterana cu 417 elevi, dintre cari 85 gr. or., 97 rom.­cate 2 ref., 16 israeliti si 1 mahomedanu. Luteranii au si o scóla reala si dóue grădini de copii după sistem’a frede­­liana. — „Durere, încheia articululu, ca cele 15-16 mii de suflete de magiari din caus’a indiferentismului loru nu au nici unu institutu.“ La concentrările de tomna in giu­­rulu Bucuresciloru, unde se voru con­centra la vr’o 30 mii de osteni se dice ca este invitatu Domnitoriulu Serbiei si alu Muntenegrului. Din impregiura­­rea acest’a si din alte manifestatiuni reciproce a inceputu opiniunea publica a face conclusiuni de aliantie intre Romani’a, Serbi’a si Muntenegru. „Jour­nal de Bucarest“ deminte astfeliu de sciri respingendu-le in regiunile scor­­nituriloru. Principele Serbiei Milanu s’a in­torsu din caletori’a sea si a sositu in Belgradu in dau’a de 30. Septembre. Poporulu serbescu l’a primitu cu mare entusiasmu. Regele Italiei fiindu in Turinu a primitu pe expresiedintele republicei francese Thiers intr’o audientia lunga. Parlamentulu Italiei e disolvata. Bonghi e denumitu ministru de in­structiunea publica. De alta parte se spune, ca principele Umberto, princi­pele Amadeo si generalulu Cialdini inspectioneza fortaretiele si arsenalele italiane intogm’a ca in ajunulu unui resbelu. O visita. Imțir’o scurta notitia amu aratatu publicului nostru, ca cetatea nóstra a avutu in midiloculu ei pre dlu Bo­li­a c­u. Cine este acestu domnui, nu avemu lipsa sa mai spunemu. Publi­­culu celu mare românu o sorea cine este inainte de a-i spune noi, in vre-o câte-va trasuri terenurile, pre cari este activu acestu betrânu venerabile, inca­­runtitu luptandu si muncindu pentru nationalitatea sea in genere si pentru patri’a sea in specie. Dara nici nu avemu noi de cugetu sa-i scriemu pa­negirice. Faptele lui voru vorbi con­­temporaniloru precum si posteritatiei sî voru instrui pre cea din urma cum trebuie sa-si iubesca cine­va poporulu seu. Alta este dara ce ne impune condeiulu in mâna ca sa scriemu ce­ va apropos la visit’a ce ni-o făcu dlu Boliacu. Suntu multi cari cerceteza ceta­tea nóstra si putemu duce si patri’a nóstra, din depărtări mai mari si mai mici. O cerceteza englesi, francesi, nemți si in fine români. Inse cerce­tările aceste suntu sau numai riscari caletorie de placere sau ele suntu pen­tru­ a fi espusu poporulu românu cu tóte ale­sele dispretiului natiuniloru europene, sau din lumea intréga. Cer­cetarea patriei de barbati cu ore­ care renume a fostu in cele mai multe ca­zuri urmata de resimtieminte ce a tre­­buitu sa le avemu noi cei espusi îna­intea lumei in modulu celu mai nefa­­voritoriu. Ca sa nu umblamu pipa­­iidu prin trecutulu mai departatu pu­­nemu mân’a pre opusu unui Charles Bonner, si acum in tempulu celu mai prospetu pre espeptoratiunile unui

Next