Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-10-27 / nr. 85
Telegrafuln ese de dóue ori pre septelimna:] Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei, pre afara lui c. r. poște cu bani jat’a prin scrisori francate, adresate ciltra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 (1. v. a. 1 ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pent Mr. 85. ANULU XXII. trn celelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru provinciale din Monarchia pre anu anu 8 fl.iera pre o jumetate de anu 4 îl. v. a. Pentru prine, si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cr. siruli, pentru a doua ora cu 5 *, cr. si pentru a treia repetire cu 3'/, cr. v. a. Sabiiu 26 Octobre. Diurnalistic’a din capital’a Ungariei se ocupa forte seriosu cu actulu alegerei de Metropolitu, seversitu innainte cu optu dale in biseric’a gr. or. din cetatea Sabiiului. Din fia-care siru se vede o iritatiune asupr’a alegerei si o nemultiumire, carea in colonele unoru foi cresce pana la indignatiune asupr’a fia iertatului baronu Eötvös, carele a datu româniloru o lege asta de liberale, cum este statutulu organicu. Voindu cineva sa alega din sgomotulu celu mare unu intielesu vine la convingerea, ca alegerea combătută de mulțimea organeloru din capitala póte fi o zerotipia a dîmalisticei, care vrea a face pe publicu sa creda ca la spatele norului de pulvere radicatu de vuetulu dîurnaleloru este ceva ascunsu, ce noi cestilalti muritori inca nu trebuie sa scimu sau sa vedemu. Din câte scimu si vedemu noi nu amu pututu observa in palele togei guvernamentali nici o ameninttare a pacei nóstre bisericesci. Ce face d jurnalistic’a pre noi acést’a putiem ne aface, nu vocea ei, ci faptele, cari au sa urmeze sunt pentru noi normative. Acesta orientare inse nu vine din vreo afecțiune catra guvernu, pentruca noi avemu date ca elu si acum tie ne putiem comptu de vocea nóstra; de alta parte inse iera si este adeveratu ca daca elaminamu faptele de vreo câțiva ani incoce si facemu asemenare cu cele seversite de guvernu si de noi in cestiuni natiunale bisericesci, nu avemu sa ne plangemu mai multu asupr’a guvernului de câtu asupra nóstr’a. Dara cu tóte aceste nimic’a nu ni aru fi mai nebinevenitu decâtu unu conflictu, cum fu buna óra alu serbiloru, intre biseric’a nóstra si intre guvernu, in care conflictu nu putemu vede nici unu bine. Prevederile nóstre ne insuflau grigia inca din anii trecuti, de cându perduramu pre autorulu constitutiunei nóstre biser. si pre tarele aparatoriu alu ei. Ca consecintia logica a fostu căutarea tuturora mijloceloru spre a ave pace in launtrulu bisericei si de aceea cu cea mai mare plăcere amu luatu notitia, la acestu locu, de disparitiunea unoru contraste ce se aflau in archidieces’a nóstra. Conlucrarea armonica aici in vétr’a provinciei nóstre bisericesci era chiamata a da torulu pacei in intréga biseric’a nóstra si a invalidă aspiratiuni destinate de a transforma biseric’a in unu manunchiu politicu. Ei bi fie, faptele ne dovedescu contrariulu, după o armonia simulata de o jumetate de anu, ne vedemu inaintea unui viitoriu nechiaru si nesigura, carele ne póte trage si biseric’a in joculu celu neplacutu alu unora lupte sterpe politice. Din aceste motive nimenea nu póte dori mai multu decâtu noi ca sa putemu trece preste acestu incidentu, fara ca elu sa aiba urmari neplăcute si biseric’a sa pota cauta nealterata de oper’a progresului , unic’o problema carea o sustiene in tóte vocurile la inaltimea missiunei sele. Acest’a nu e numai o dorintia, ci este sperantia nutrita de noi si de toti cei ce voiescu pacea si linistea bisericei, pre carea nu o amu atennatu nici odata neconditionata de persóne, ci de principie, si pentru care pace si linisteamu datu dovedi ca suntemu si atunci, candu din un’a sau alta parte se cauta calcarea sau delaturarea principieloru justificate de dreptu si istoria. Salus reipublicae suprema lex esto a fostu, este si va fi devis’a nóstra totudeun’a si in tóte impregiurarile. La casulu celu nedoritu, cându adeca si dorinttele si sperantiele nóstre s’aru dovedi de realitate ilusorie, responsabiltatea morale si reale, pentru noi vorbescu faptele, nu póte cade asupra nóstr’a. Cu tóte aceste si in atare casu tristu nu vomu intardiâ a intr’uni tóte puterile nóstre in giurulu sântului stindardu alu dreptaties pre care e înscrisa legalitatea, spre a luptă pentru apararea autonomiei nóstre bisericesci, nu pentru ca sa facemu dintrens’a capitalu politicu de partida politica, ci pentru ai apară autoritatea spre binele si prosperarea credinciosiloru ei. — Asia dara sa privighiamu! Sabiiu 25. Octombre 1874. „Nulla dies sine Unea.“ In unu tempu cum este celu presentu abia va fi vreunu poporu, care sa nu aiba de inregistratu pe fiacare dî câte unu momentu de orecare însemnătate in analele sele. Asia si noi românii din Austro-Ungaria. Putienele puteri de care dispunemu nu ajungu spre a satisface referintiei de a le consideră si trată pre tóte după cum se cuvine si de aceea suntemu de multe ori siliti chiaru si acte de mare însemnătate a le inregistră in modu sumariu, unele a le atinge in trecatu, altele, care ne privescu mai indirectu, a le si trece cu vederea câte odata pentru publiculu celu mare, insemnandule numai in registrulu memoriei si numai unele se petrecu in tóta estensiunea loru in registrulu analeloru nóstre, in specialu in dîurnalele nóstre. Avemu acum congresulu electoralu, carele e in permanentia, avemu si congresulu ordinariu. Ambelu atragu atențiunea in mesur’a cea mai mare; cu tóte aceste afaceri politice precum suntu: propunerea financiare a ministrului Gryczy, proiectulu de legea electorale si altele de feliulu acesta, nu potu că sa fiu desconsiderate, pentruca un astfeliu de desconsideratiune s’aru află invesuita desconsiderare de interese vitali, cari ne privescu si pe noi asta de bine către ori care patriotu. Dara alte cestiuni afara de cele din resorturile memorate ore nu mai sunt, cari trebuie sa ne ocupe in aceeași mesura? Sa presupunemu pre unu momentu ca cestiunile cele diverse cari atingu afacerile scolastice, după natura constitutionalismului nostru bisericescu, suntu cuprinse sub rubric[a congreseloru si a sinodeloru, — si totusi ne mai remane o suma mare de afaceri sociale-economice, cari aștepta asta de tare îndreptarea atentiunei nóstre spre densele; suntu o suma de afaceri, cari parte sunt imbinate cu cestiuni politice, pertratate in diete si in adunari districtuali, dara sunt ierasi altele pre cari le putemu si trebuie sa le pertratamu in reuniuni, in societăți si chiaru in cercuri private. După o revista că acest’a, din carea este pré invederatu câte agende facu pre umerii acelei clase de omeni, carea porta titlulu celu magulitoriu de inteligentia, credemu ca nu se va indoi niminea, ca activitatea inteligentiei nostre este asta de copiosa, incâtu fia-care da, fia-care momentu recere ocupatiunea tuturora membriloru ei de un’a seu de alta cestiune din tóte resorturile atinse. Sa luamu acum diurnalistic’a nóstra intrega in mâna si sa esaminamu, intru câtu corespunde acelora multi talse referintie ? O alta impregiurare. Pusetiunea nóstra in statu inca nu trebuie perduta din vedere. După legile mai noue in patria a nóstra compusa din diverse nationalitati, ne aflamu inca in procesulu de a ne câștigă o pusetiune mai asigurata, de cum amu credit’o din trecutu. Spre scopulu acestei eluptari aru fi de ajunsu cându noi ne amu folosi puterile nóstre prin a nestiinti’a spre ajungerea unei tiente. Si asta divisiunea in partide, déca este undeva de prisosu, la noi la tóta intemplarea aru fi. Ce vedemu noi vise? In o parte a presei nóstre si in legătură cu acestea si in o parte a presei străine vedemu titulaturi de cari se potu bucură alții, romanii inse bine simtitori, cari au in vedere unu progresu nationalu in marginile possibilitatiei si legalitatiei, nu se potu bucură nici de cum. Ocasiunile se tragu că de pâra spre a se numi unii „liberali“ si a stigmatisă pe alții de „reactionari,“ pentru ce ? pentru ca intr’unu obiectu s’au altulu s’au vediutu pre de o parte unele si pre de alta parte alte păreri. Ori câtu de calme sau multumitorie aru fi simtiemintele omului binesimtitoriu, carele cauta că in tóte turbulentiele sa si păstreze sângele celu rece, trebuie celu putieru sa se tema de presupunerea ca „liberalismulu“ intrebuintiatu spre a face pressiuni, fia ori in ce cestiune, este unu feliu de terorismu. Unde se vira terorismulu inse, fia ne iertatu a ne dă espresiunea altei temeri, si adeca, ca acolo numai încape discussiune libera, numai incape convingere libera si e de prisosu si constitutionalismuluiara liberalismulu e numai o caricatura sau o masca. Ca sa incungiuramu risip’a tempului cu demonstratiuni, din cari sa se arate care este liberalu si care reactionariu aru fi cu multu mai bine sa cugetamu la diversele datorintre ce le avemu că inteligintia si in tóte dalele sa ne insuimu a inregistră câte o fapta in interesulu natiunalu, fia pre ori ce terenu va fi Din unu telegramu aflamu ca adi consiliu ministerialu in privinti’a sanctiunarei alegerei de Metropolitu si Archiepiscopu, seversite aici in Sibiiu in Duminec’a trecutu. Congresulu electivu a avutu luni doue stedintre inainte si după media dî. In cea dintâiu s’au verificatu actele spre substernerea intarirei Archiepiscopului si Metropolitului nou alesu si in cea de a dou’a s’a statoritu bugetulu congresului. Marti a fostu prim’a siedintia a congresului ordinariu, in carea s’au alesu mai multe comissiuni, cari au sa pregatesca lucrările pentru siedinttele urmatorie. Camerile României suntu convocate prin decretu domnescu pre 15 Novembre in sessiune ordinaria. Skupcin’a serbesca este convocata pre 8/20 Novembre. Simpatiiele si greutatea de care se bucura numele ducelui Decazes, ministru de externe, in opiniunea publica din Francia, făcuse pre republicani a se sili sa lu atraga in partea ideiloru loru, promitiendu-i sustienerea loru cându aru formă mai alesu unu nou ministeriu. Departe de a se lasă amagitu de asemenea lingușiri, ducele Decazes a profitatu de ocasiunea deschiderei consiliului generalu alu departamentului Gironde, spre a desilusionă prin discursulu seu pre republicanii gambetisti, cari sperau a gasi in acestu ministru unu organu alu loru. Dlu Decazes a sustienutu in modu francu septenatulu si a aratatu opiniunea sea ca până la espirarea celoru 7 ani ai puteriloru maresialului Mac-Mahon nu se póte resolve problema formei definitive de guvernu. Câtu pentru organisarea septenatului prin legi constitutionale acesta nu se va face in sensulu cum speră republicanii gambetisti, cari se pregăteau de o proclamare indirecta si definitiva a republicei. Ne asteptamu a vede schimbandu-se limba giulu organeloru gambetiste fatia cu ministrulu Decazes, in urm’a acestei deceptiuni. Consiliulu federalu germanu elaboreza mai multe proiecte de legi de o noua importantia după cum aratamu si prin revista de alaltaieri. Unele din aceste proiecte au datu nascere la numerose discussiuni in presa si in particulara. Astfel in proiectulu pentru transformarea Bancei Prussiei in Banca a imperiului germanu a suleratu nemultiumiri din partea negotiatoriloru din imperiu. Miscarea electorala din Itali’a continua in sensu favorabilu guvernului actualu. Insisi ministri au tienutu discursuri in fati’a alegatoriloru loru. După Minghetti veni rendulu lui Ricotti, si celorulalti , desele din urma fuse ministrulu de esterne Visconti- Venesi’a, care pronuncià unu descursu la Tirana, inaintea alegatoriloru. Se scrie din New York ca dalele trecute au avutu locu noue agitări si omoruri in Luisian’a cu ocasiunea unei alegeri pentru Congresu. La Jakson au isbucnitu conflicte din cari au resultatu 4 morți intre cetatienii negri. Negrii au facutu patrule spre a se garantă ; autoritatile republicane au cerutu ajutoriulu grupeloru. — Unu cutremura in Guatemal a a produsu 200 victime. „L’ Italie,“ intr’unu articulu de fondu, considera imprasciarea carlistiloru că forte apropiata , mai alesu in tempulu iernei ce sosesce. Dara se intreba care va fi viitoriulu acestei tieri in care republic’a nu s’a pututufundă, iara monarchi’a a primitu isbiri in tóte chipurile. Ceea ce e mai de temutu este anarchi’a si sfasiurile ce aru putea reîncepe intre celelalte partide republicane, indata ce va dispară dinaintea loru inimiculu comunu, carlismulu legitimistu, care le trenea