Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-12-08 / nr. 97
Telegrafulu ese de dóue ori pre septemana: ] Dumineca si Joia. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei, pre afara lui c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumera Itiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 (1. v. a. ) car pre o jumetate de anu 3 fl. 60. Pent Xr. o. AXULU XXII. Sabiiu in 8120 Decembre 1874. tru celelalte patrti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl.iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tier streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6 ', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Românu“ Cu inceputulu anului 1875, se deschide prin acést’a prenumeratiune noua la acesta faia. „Telegrafulu Românu“, va esî ca' sî pana acum de done ori pe septamâna Joia sî Duminec’a. Pretiusu abonamentului pre anulu intregu e: Pentru Sabina 7 fl. pe 1/, de anu 3 îl. 50 xr., pe 1/î anu 1 îl. 75 xr. v. a. Pentru Monarchi’a austro-ungurescu pre anu 8 fl. pe */a anu 4 fl. pe 1/4 anu 2 fl. v. a. Pentru Romani’a sî străinătate, pe anu 12 fl., pe 4 anu 6 fl., pe 4 anu 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, a se pune numai post’a ultima, dara nu câte dóue poste ultime, sî in locu de epistole de prenumeratiune recomandamuon. publavișurile poștale, (Posta-Utalvány. — Post-Anwersung.) cu împreunate cu spese mai puliene si ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la Editura „Telegrafului Romanii“ in Sabnia. Fói’a oficiale „Budapesti Közlöny“ dela 16 1. c. aduce urmatórea decisiune préinalta : „La propunerea ministrului Meu ungurescu de culte si instructiunea publica intarescu prin acést’a alegerea seversita de congresulu natiunalu bisericescu greco-orientalu românu a episcopului aradanu greco-orientalu Mironu Romanu de Archiepiscopu si Metropolitu gr. orientalu românu. Gödöllő 12 Decembre 1874. Franciscu Iosifu, m. p. Augustinu Trefort m. p. Sabiiu 7/19 Decembre. Adi a fostu adunarea scaunului Sabiiului, convocata cu optu dile mai nainte. In literile convocatorie era pusu la ordinea dilei: „Emisulu ministeriului de interne dela 3 Decembre 1874, nr. 49872. privitoriu la alegerea comissiunei centrale predasea nouei novele la legea electorale “ După deschidere ceresce referentulu comitetului scaunalu unu reportu, in care impletesce emisulu ministeriali, citatu mai susu, §§ respectivi din legea cea noua, in traducere nemtiasca, si pre urma propunerea impartirei scaunului, conformu § 111. alu novelei in doue cercuri electorali si adeca, cetatea Sabiiului unu cercu si comunele ecaunali altu cercu. Fred’a, este de parerea, ca de asta data sa procéda adunarea numai la alegerea comisiunei centrale, iéra incatu pentru impartirea cercuriloru, fiindu acestu obiectu momentuosu nou si adunarea in cea mai mare parte inca necunoscuta cu legea, sa nu intre adunarea in desbatere, ci sa amâne obiectulu acesta pre alta si edintia. In intielesulu acesta face si propunere. Schochterus, neintielegendu' pre ante vorbitoriu, sustiene ca legea de manda impartirea scaunului in cercuri electorali si spriginesce propunerea comitetului. Alti duói deputati sasi, recunoscu, ca legea, nu s’a publicatu cum se cade spre a pute fi cunoscuta tuturora si recunoscu si greutatea impartirei unei jurisdictiuni in cercuri electorale dara afla ca impartirea făcută de comitetu cu atatu mai vertosu este mai buna, cu catu in § 18 sta ca in comisiunea centrala sa fia din fiacare cercu celu putieru doi membri. Cristea dlice ca § vorbesce de cercuri cari exista, dara nu de cari au sa se infiintieze. Trecendu la ceea ce privesce formarea cercuriloru arata ca chiaru si acei, carii sustienu propunerea comissiunei, afla ca o impartire este impreunata cu greutati si nu inttelege cum potu sustiene aceiași, ca impartirea făcută de comissiune este chiara si usiora. Repetindu momentuosi tatea cestiunei si provocandu-se la literile convocatorie, cari nu prevedu obiectulu impatirei, ci numai alu alegerei, spriginesce propunerea lui Pred’a. Pentru casulu candu acest’a inse nu ara fi primita, din motivele ca obiectulu nu e destulu de studiata, propune amanarea desbaterei intregi, pentru ca sa pota aduce adunarea o decisiune premeditata. Bolog’a spriginesce propunerea lui Pred’a si aduce multe momente pentru dens’a ; in fine nn se face propunerea, ca sa intre adunarea si in meritulu impartirei in cercuri, prebasea urmatoria ca municipiulu intregu sa se imparta in doue si adeca, sa se adauga la cetate atâtea comune rurali, până va fi jumatatea populatiunei, fara celelalte sa remâna si sa formeze altu cercu. Pred’a arata mai pre largu consecinttele ce au sa resulte din precipitarea impartirei si dovedesce cu § 18 in mâna, ca elu vorbesce despre cercurile ce esista deja. Acelor’a, carii nu gasescu consecintta in propunerea lui, le demustra ca daca va premerge alegerea comissiunei centrale, aceea nu prejudeca nimic’a, pentru ca membrii se alegu din municipiu intregit, unde trebuie sa fie representate tóte partile si daca mai tarziu se va desparti cerculu in doua cercuri, acolo se vor afla in comissiunea centrale representate amendoue. Recomanda din nou propunerea sea cu adausulu, ca déca adunarea se demite in desbaterea impartirei, densulu si póte si altii se voru abtiene dela desbatere. Se pune la votu mai intâiu propunerea lui Cristea si — cade. Vine la rendu propunerea lui Pred’a si cade. Urméza propunerea lui Bologa si cade si acest’a. Pred’a si Cristea parasescu sal’a desbateriloru si după densii mai esti si altii. Adunarea a procesu mai departe la alegerea comissiunei centrale. Resultatului de alta data. Trebuie sa facemu reflessiunea ca representantii nostri au fostu de asta data rari nantes in gurgite vasto si fâra de nici o intielegere intre sine. Cetimu in „Jurnalulu de St. Pe tersburg“ dela 28 Novembre c. n. : „Déca foi’a „Tagblatt“ este bine informata, proiectele elaborate de guvernulu români relativu la „conventiunile speciale in materie comerciala si vamala“, ce suntu de a se incheia cu Austro-Ungari’a ara are principalmente de obiectu doue cereri, dintre cari cea dintâiu ara fi considerata ca lasa preliminaria si neaperata oricarei conventiuni in generalu, Romani’a ara voi inainte de tóte abolitiunea drepturiloru de intrare asupr’a cerealelor, cari, precum se scie, se percepu din nou la fruntaria austro magiara dela 1 Octombre a anului acestuia, apoi Romani’a cere suprimarea jurisdictiunei consulare, prin care justitiabilii austro-magiarii, cari locuescu in principatele dunărene, se substrageau până acum dela jurisdictiunea teritoriala, prin feliu de feliu de cestiuni litigiose si in virtutea vechiloru capitulatiuni. Guvernulu austro-magiaru s’aru afla deci, prin acestu faptu chiara, in faci’a unora cereri avendu de o parte unu desideratu, atâtu la Budapest’a câtu si la Vien’a . 1. Reducerea facsei percepute până acum prin tergurile române de pre mărfurile de provenintia austromagiara. 2. Introducerea, pentru importatiune in Romani’a a producteloru austro-ungare, a unui sistemu vamalu care sa aiba de base greutatea, in loculu sistemului ad valorem] actualminte in vigore. In fine. 3. Desfiintiarea dreptului de patenta, care si astadi inca apasa atâta de greu asupr’a industrialism austromagiam in tata intinderea principateloru dunărene, si care impedeca atâta de multu dar averile comerciale. „După informatiunile foiei „Tageblatt“, desfiintiarea dreptului de intrare asupr’a cerealelor“, cerutu de Romani’a cu conditiune „sine qua non“, ara intempina mari greutati din partea ministrului magiara de comerciu. — Se scrie din Constantinopole diarului „Le Bien public“ ca nemultiumirea corpului diplomaticu in contr’a guvernului turcescu, care era destul de mare si mai inainte, a mai crescutu inca prin violarea cu fortia armata a asiediaminteloru missionariloru americani din Siri’a. Zapcii au strabatutu in launtrulu casei prin escaladare, au rapitu cu fortta pre doi profesori, supusi otomani de rassa amarica (păgână), cari fuseseră convertiți la religiunea protestanta, pre cari apoi i-au taraitu la inchisore. Toți representamii puteriloru străine, afara de acel’a alu Angliei, doreau o întrunire a corpului diplomaticu spre a se inttelege sa faca unu pasu colectivii pre lângă sublim’a Porta pentru a-i aminti de îndatoririle ce le are conformu tratateloru. Representantulu anglesu ara fi refusatu, se dice, de a lua parte, temendu-se ca nu cumva Russi’a sa profite de asta ocasiune spre a denunda tratatulu de Parisu.“ Scrii mai noue inse, venite din Constantinopole, spnnu ca ambasa dorulu Angliei si alu Americei au cerutu esplicatiuni dela Porta asupr’a persecutiunilornesercitate in Siri’a in contr’a protestantiloru. Guvernulu otomanu au telegrafatu imediatu la Beirutu ca sa i se dee informări explicite. — Proiectulu de lege despre mesurile de luatu asupr a sigurantiei publice va fi supusu câtu de curendu in desbaterea parlamentului italianu. Acestu proiectu de lege va intempina o opositiune forte mare din partea stângei. Positiunea cabinetului Venosta- Minghetti póte fi cu atât’a mai critica ca Lanz’a, unulu dintre capii partidului conservatoriu din Itali’a, s’a pronunciatu curatu in contr’a acestui proiectu care formeza o parte principala din programulu ministriloru. Acestu barbatu de statu alu Italiei va combate mesurile esceptionale precam ministrulu, Venosta Minghetti are sa le cera de la camera pentru restabilirea sigurantiei publice compromisu in Sicili a. Expresie dentulu consiliului declara ca, desi recunosce gravitatea situatiunei din Sicilia, totuși după parerea sea „medilócele ordinarie, intrunirea intr’o singura mâna a puteriloru civile si militaiie, voru fi indestulatorie pentru curățirea Italiei de „malandrinaggio.“ Instrucțiunea si caile de comunicatiune voru face restulu.“ Pentru cestiunile religiose, Lanz’a proclama si pentru tempulu de facia cu escelenta principiulu bisericei libere in statulu libera, si sa declara in contr’a oricarei mesuri legislative ce aru avea de scopu introducerea „legiloru religiose“, legile actuale parendu-i suficiente. Lanz’a póte deveni deci forte periculosu pentru cabinetulu Venosta-Minghetti, de indata ce va fi sustienutu de unu grupu câtu de micu din drept’a, la care stânga nu va lipsi de a se asocia. Diet’a Ungariei. Budapest’a in 11 Decembre 1874. Casa representativa incepe la ordinea dilei desbaterea speciale asupr’a proiectului de indemnitate. Titululu si § 1 si 2 se primescu fara discussiune. La § 3 propune Col. Tisza emendamentulu (in loculu testului): „Acoperirea trebuintieloru statului sa se efectuesca astfel in,câtu erogatiunile sa pota intra in cadrulu bugetului pre 1875 si sa se póta computa intre marginele sumeloru ce trebuie a se statori“ si oratorulu motiveza propunerea, ca nu trebuie sa desconsideramu ca preliminariulu pre 1875 e mai micu decatu bugetulu pre 1874 si ca tóte partidele se nestiescu a reduce erogatiunile pre 1875. Votanduse proiectulu fara a se modifica póte sa vina lucrulu acolo, de nu se voru pote esecuta reductiunile intentionate. Ce e dreptu ministrulu pressedinte a decllaratu, ca guvernulu se va tiene de preliminariulu pre 1875, dar anime nu póte garanta acest’a pentru ca ministeriulu se póte schimbă până atunci. (Aplausu in stâng’a). I. Pacsolay respinge emendamentulu antevorbitoriului, intâiu pentruca ministeriulu a declaratu ca nu numai se va tiene de preliminariulu de pre 1875, ci si de reductiunile ce le va face comissiunea financiare, de de se va primi emendamentulu, ministeriulu nu e deobligatu a considera ștergerile comissiuni financiare, a doua, pentru ca emendamentulu suna ca si cându bugetulu pre 1875 ar’ fi statoritu, a trei’a, pentru ca acceptarea emendamentului, — după deciierarea ministriloru —■ ar’ fi unu votu de neîncredere ; din aceste motive oratorulu