Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-05-04 / nr. 35
138 tări nominale, adunata prin o colecta de subscrieri de drix Macelariu. Ei bine desfiintiarea s’a respinsu. Vine acum propunerea, carea prejudeca condusesorui sinodului protopresbit. i’esp. in privinti’a ressedintiei si se primesce. Si asta eatane la post tot discrixxxina rerum, la finea altei siedinite. (Va urmii) cea mai intensiva activitate pentru caus’a scolaria si sa nu prea cruziumu, caci sacrificiele aduse pentru scala voru aduce fructe însutite. Afara de acest’a caus’a e forte mamextósa, si merita sa aducemu sacrificie pentru ea. Se încinge o desbatere forte animata asupr’a acestei cause, la care iau parte mai multi deputați. Dep. Pred’a, Gaetanu, Piso, Porci’a si Boiu spriginescu propunerea comissiunei si anume dep. Borci a face adausulu, ca referat’a sa se imparta prin presidiu, si la siedintie sa se chiame si asesorii onorari scolari rebonificandu-li se spesele de drumu si platindu-li-se 5 fl. v. a. diurne, fora dep. Boiu adauge, ca din sum’a preliminară pentru visitatiune sa se spriginesca si poresbiterii ca inspectori districtuali de scule. Dep. Diamandi Manole, Mesiota si Hanni’a pledéza pentru parerea a dóu’a a comissiunei scol. Macelariu spriginesce propunerea Consistoriului, dara pentru casulu cându acést’a nu s’aru primi face alta propunere, adeca, sa se sustiena status quo cu adausulu, ca de alui doilea referinte in afaceri scolarie sa se dea unuia dintre cei patru asesori salarisati din senatulu bis. Se cere incheiarea desbaterei, toti oratorii insinuati renunda la curentu numai ref. Branu si mai face reflessiunile sele din urma. Urmandu votarea nominale cade propunerea prima a Consistoriului si se primesce a dou a propunere a comissiunei. Fiindu tempulu inaintatu se suspinde siedinti’a la 2 ore d. a. După amedi la 5 ore se continua siedinti'a. Ref. Mihaltianu cetesce propunerea comissiunii scolarie de sub C, ca sa se completeze unele studie ce lipsescu deocamdata la institutulu nostru ped. Dep. Hania constatându necesitatea unei scóle practice lângă institutulu nostru ped. se declara invoita cu propunerea comissiunii, intrucâtu privesce înmultirea studieloru si propune sa se inmultesca si puterile profesorali inca cu unu profesoru. Dep. Macelariu spriginesce propunerea comissiunii in câtu e pentru completarea studieloru pedagogice, inse cu adausulu, ca sa se introducă cu studiu la institutulu ped. ted. si medicin’a pastorale. Intru câtu puterile actuale nu voru ajunge sa se dechida Consistoriului unu creditu de 900 fl. v .a. Dem. Popescu releva necesitatea, ca trebuie sa se dea institutului nostru o desvoltare mai larga ridicându-se acel’a la nivelulu modernu. Profesorii suntu prea îngreunați cu orele, si aru trebui aici sa se tiena contu de usulu ce domnesce la institutele de categori’a institutului nostru ; in urma se alatura la propunerea dep. Hani’a, neprimindu-se acest’a, e pentru a dep. Macelariu. Dep. Gaetanu propune, ca numerulu profesoriloru si alu studieloru dela institutulu ped. teol. „Andreianu“ sa se sustiena provisorminte in status quo, cu modificarea acea inse, ca soivntiele naturali sa le propună prof. Comsi’a , iéra prof. Popescu sa estimda studiulu computului si asupr’a mesujeloru metrice; salariele se voru desbate la bugetu. Dep. Borcea aludandu la argumentele desfassurate de dep. Popescu replica, ca daca profesorii mai au si alte oficie se inttelege, ca si vinu grele atâte ore, inse la gimnasie, spre es, la celu de statu de aice, au profesorii dela 20—30 ore prelegere, fara ca acestia sa fia obiectu de reclama. Oratorulu spriginindu propunerea comissiunii, face inca unu acutamentu. Consistoriulu arch, se indrumeza a prediscuta imbunatatirea salarieloru la profesorii cari se ocupa numai cu profesur’a la institutulu seminiéra după ce se va aduce unu proiectu de incompatibilitatea oficieloru invetiatoresci si profesorali sa se urce lefele tuturora profecoriloru. Acelu proiectu sa se substerna inse la proximulu sinodu. Dep. Boiu spriginesce propunerea comissiunei, féra dep. Piso, care inca o opera, face acutamentulu . Primindu propunerea comissiunii cu adausulu dep. Borcea propuiu, ca in proportiune cu înmultirea oreloru de prelegere sa se maresca si leaf’a acelora profesori, cari nu porta si alte oficie si adeca: a Dr. N Puscariu, prof. Candrea si a prof. Comsi’a cu câte 200 fl., cari sa se petreca la bugetulu anului acestui’a. Punendu-se la votu se respingu propunerile lui Gaetanu si Macelariu, se primesce propunerea comissiunii, a dep. Piso si a dep. Borcea, intru câtu privesce legea de incompatibilitate. Cu acestea se inchiaie raportulu comissiunei scolarie. Dep. Piso propune ca de vreme ce numerulu scóleloru nóstre scade din ce mai tare din lips[a medilócelora si administratiunea politica nu ne ajuta, sa se substerna înalt, ministeriu ung. de instructiune o representatiune cerândui-se ajutoriu intru prosperarea scaleloru nóstre conf. Acesta propunere se da comissiunii pentru propuneri. Dr. Petco din consideratiune, ca averea nóstra bis. consta mai multu din hartiii de valore, aru fi bine sa se cumpere bunuri rentabile, propune, ca sinodulu sa autorizeze pre Y. Consistoriu plenariu a asigura averea bisericei nóstre prin cumperarea de bunuri până la proximulu sinodu. Propunerea declarându-se de urgenta se da comissiunii financiare spre a raporta asupr’a ei in proxim’a siedintia. Se transpune cererea comunei Liss’a pentru arondare la ppresbiteratulu Fagarasiului, Consistoriului si cu aceste siedinti’a se închide. Observări de pre galeri’a sinodale. In viéti’a nóstra constitutiunale bisericesca s’a intemplatu in anulu acest’a prima data, de nu s’au pututu tiene in diu’a prima după deschidere si edintie din lips’a numerului deputatiloru. Impregiurarea acest’a neplăcută la intâi’a privire si considerata isolata de alte impregiurari se schimba indata ce vomu considera diversele chiamuri ale celoru mai multi membri sinodali si indata ce nu vomu perde din vedere valurile vietiei politice din patria in ajunulu alegeriloru dietali si dificultățile vietiei sociali, cari crescu in tóte dilele pentru tóte clasele societatiei. Cu tóte aceste zelulu, s’a vediutu a dou’a di, a invinsu tóte dificultățile, si membrii au fostu cu abnegatiune până la finirea pertratarei obiecteloru destinate pentru sessiunea anului acestui’a. Unu zeu, care se pare ereditariu in corporatiunile nóstre, amu dori sa fiu strainu in sessiunile viitórie, intielegemu realu, pre care romanulu l’a botezatu in proverbiele sele cu „vorba multa saraci’a omului.“ Pentru ca desbaterea cea lunga dela 24 Aprile asupr’a cererei de unu ajutoriu pentru unu catechezu (Isaila) in dóue periode lungi se putea termină cu trei patru cuvinte. Resultatulu ne indreptatiescu la afirmatiunea acest’a, caci ce s’a decisu alta, decâtu îndrumarea petentului la Consistoriu sa-i confere unu ajutoriu din fondurile ce le va ave disponibili? In loculu desbaterei celei lungi la obiectulu acest’a, neinsemnatu fatia cu alte, cari au urmatu, castiga sinodulu tempu pentru alte afaceri cu multu mai momentuóse, pentru ca, departe sa fia dela noi presupunerea, ca acei ce lungi au vorb’a p aru fi facutu numai ca sa câștige tempu până le va mai cresce numerulu (partidei), — tempulu petrecutu costa nu numai englezesce bani (englezulu dice, tempulu e moneta), dara si romanesce, va sedica, costa bani adunati prin colecte din archidieces’a nóstra relativu seraca si din partile cele mai serace. Si apoi fix adeveru curiosu lucr’u, ca afara de doi, mai multu vorbiră in cestiunea amintita deputații cercuriloru cari după conspectulu aretatu nu contribuix’a nimic’a d. e. cerculu Sabiiului I si II. Cereri de asemene natura trecură apoi cu mai multa sau mai putiena desbatere până se resolvira tóte. Acum avea sa urmeze la ordinea bilei comissiunea arendarei protopresbiterateloru. Tempu era destulu inca. Dara px’estediextele comissiunei (D. I. Branu de Lemeny) n’a fostu subscrisu si dara nici n’a fostu cetitu raportulu comissiunei, celu putienu asta afirma densulu si asta siedinti’a era sa se curme. In fine remane ca sa se suspende siedinti’a pref, era si după acest’a sa se continue siedinti’a, ceea ce s’a si intamplatu. Mai intâiu vine la ordinea dilei sortea protopresbiteratului Lupsiei. Lupt’a a fostu apriga intre mai multi oratori si Consistoriul xx inca si-a auditu partea sea, pentru ca a datu ascultare protestului, care, incatu se atinge de unele acte aduse nu s’au gasitu corespund istorie cu starea faptica a tractului din cestiune. De respingea Consistoriulu protestulu de sigura ca atunci era de vina pentru ca a respinsu. Resultatulu practicu fu ca a patr’a di ser’a abia a pututu trece sinodulu pi’este uniculu objectu alu unei conmissiuni insarcinatu cu objecte mai momentuóse. Siedintiele iau unu aventu mai insufletitoriu a dou’a di duroa cele enorate. După deschiderea siedintiei cu cele îndatinate venimu la ordinea dilei ixitrexuxata in ser’a premergatória. Unu preludiu micu formă de chiaratiunea P. Prot. Almasianu cunoscuta din anulu 33 alu foi ei nóstre, la desbaterea asupr’a remonstratiunei PP. Protopresbiteri ai Sabiiului I si II. Unu siru lungu de oratori s’au ostenitu, după punerea remonstratiunei pre tapeta, face noiu distinctiuni intre acea ca arondezase sau desfiintiezese tracturile protopresbiterali, in fruntea cărora se afla remonstratorii. Cei ce sustieneau desfiintiarea diceau : 1) ca se schimba numirea, prin urmare se desfiintiéza; 2) ca gramatele se altereza, ergo si protopresbiterale se desfiintiéza ; 3) ca déca se dau mai multe decatu un’a sau dóue comune dela unu tractu la altulu acele se desfiintiéza etc. Lupta si intrebuinttarea pledoriei merita o cestiune cu multu mai momextuasa, caci in cele din urma ce era tóta valorarea desfiintiarei la o simpla arendare decâtu temerea ca P. S. H. sa nu se stremute in sinulu protopresbiteratului, a carui protopresbiteru este de vre-o doue-dieci de ani ? Pentru ca sinodulu cându a condusu in anulu trecutu un’a séu dóue comune, după cum sustieneau adoratorii desfiintiarei, n’a disu ca sa se ia cumpenele, si indata ce voru fi undeva de arondatu mai multu decâtu doue comune, sa dechlare protopresbiteratele de desfiintiare. Atunci arondarea xxu se pute efectul in secula seculorum. Se parea ca argumentele se gataséra si plenulu se obosise de desbatere, cându se aude o voce angeresca: „încheierea desbaterei.“ Presidiulu cu pacienti’a obicinuita voiesce a pune la votu incheiarea desbaterei, dara nu se primesce. Noi oratori, vechi frase si „argumente“ din partea desfiintiatoriloru. P. N. Pope’a lamuresce cestiunea cu exemplele cele mai marcate, indignate fix raportulu s s edintiei asta incât xx ori ce omu credea ca discussiunea are sa fia terminata. Dara după incheiarea desbaterei se versa unu potopu nou de cuventare din partea d. Bramu de Lemeny, care a imprasciatu deputați multi pre coridoru spre a aștepta trecerea lui. După ce amu trecutu preste tótel si după ce amu ascultatu si pre proprietari si refer, comissiunei, catane in fati’a unei vo Articlula de lege XXXV, din an. 18Î4 Despre notarii publici regesei. CAPU XVI. iresponsabilitatea. § 172. Notariulu publicu este respundietoriu pentru observarea normeloru stabilite in lege; neimplinirea deformtieloru ori negliginti’a este împreunată cu pedepsa si descaunare conformu acestei legi. Notariulu publicu este respundietoriu in prima linia pentru observarea legei de timbru si tacsare in tóte afacerile sele. Responsabilitatea se extinde si asupra substitutiloru notariali.1 § 173. Cautiunea notariala servesce de pemnu (zaloga) pentru tóte obligamintele cari sub titlu de descaunare ori globa resulta din lucrările oficiali ale notariului publicu, ori ale substitului alesu de eii. Pentru alte pretensiuni cauțiunea numai asta se póte lua la esecutiune, déca dreptulu de prioritate alu pretensiunilor acum menționate nu se vatema; astu-feliu de pretensiuni inse numai in casulu § loru 44—46 se potu escontenta. § 174. Camera notariala si procurorulu reg. veghiaza in inttelegere împrumutata, cu cauțiunea sa se păstreze fara scădere. Mandatele si asignatiunile, prin cari este a se plati ceva din cauțiune, se tienu de competinti’a tribunalului reg. Despre assemene mandate ori asignatiuni tribunalulu reg. insclintiéza si camera notariala, carea, ascultandu parerea procurorului reg. incuviintiéza celu multu 15 dile pentru întregirea cautiunei. § 175. Nici pedepsea nici desdaunarea nu póte urma fara ascultarea prealabila a notariului publicu. § 176. Rebonificarea daunei causate, ori impacaciunea in acésta privintia nu-lu scutesce pre notariu de pedépsa, déca fapt’a ori negliginti’a se numera intre acele cazuri, unde in inttelesulu acestei legi are sa urmeze pedépsa. § 177. Déca notariulu publicu neglige detormttele sele din acelu inidemnu punibilu, ca prin acést’a sie si ori altuia sa aduca vre-unu folosu incompetinte, ori sa faca dauna altui’a, comite crima de oficiu, ceea ce se pedepsesce după dreptulu penalu. In casu de asemene crime notai’ni publici sa se tracteze întocmai cu judecătorii. § 178. Vatamurile causate notariului publicu in procederea sea oficiala se voru pedepsi totu după acele legi, cari esista pentru asemene fapte patrate contr’a judecatoriloru. § 179. Cu esceptiunea cașului din § 177 camer’a notariala ’admonéza, ori si pedepsesce pre notariulu publicu cu globa pana la 50 fl. déca elu vatema dispusetiunile acestei legi fara ca documentulu notarialu prin acést’a sa si perda validitatea intréga, ori in parte. In celelalte cazuri la vatemarea dispusetiuniioru acestei legi, precum si déca notariulu publicu prin purtarea sea perde încrederea publica, are sa urmeze pedeps’a disciplinaria. § 180. Pedepsele disciplinarii suntu urmatórele: a) reprobatiunea (dojenirea) in scrisu’; b) globirea dela 50 fl. pana la 500 fl. ; c) suspinderea celu multu pre unu anu; d) amovarea dela oficiu. § 181. Judecatori’a disciplinaria aplica de regula pedepsele din § 180 lit. a) si b) după cumpetarea sea, *si adeca după gradulu si eventual’a repetire a delictului, precum si după daun’a urmata din acest’a. Iara pedepsele atinse in § 180 lit. ca si d) numai in cazurile anumite in acest lege se póte aplică.