Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)

1875-10-26 / nr. 85

Telegrafulu ese de doue ori pre septemana: j Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea sei face in Sabiiu la espeditur’a ioiei, pre afara la­ C. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate,­­ adresate cattra espeditura. Pretiulu prenumera­ I tim­ei pentru Sabiiu este pre mm 7 fl. v. a.­­ ear pre o jumătate de unu 3 fl. 60. Pen­­t Nr. 85. AN5JLU­­ X111. Sabiiu 26 Octomvre (7 Nov.) 1875. tra celelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru pro­vin­ciele din Monarchia pre anu anu 8 fl.iera pre o jmnetate de ană 4 fl. v. a. Pentru prind, si tieri streine pre anu 12 ■­, anu 6 fl. 9 Inseratele se platescu pentru istronie 6ra cu 7 Cr. și rulu, pentru a doiu’a ora cu 6 % cr. si pentru a trei’a repetire cu 8’­, cr. v. a. Catva cetitorii nostri. Nu demultu partea cea mai mare a diurnaleloru nóstre politice a anunciatu apropierea sfarsitului vietiei loru, si astfel nu e probabila ca vom apune in curendu. Aceeași sarie avara in anii din urma unele diurnale literarie si scientifice, iara patienele foi ce ne-au mai remasu au o esistintia atâtu de precaria, incâtu adî­mâne ne mai póte surprinde vr’un’a cu scirea si despre încetarea ei. Acesta părăsire „en masse“ a câmpului de lupta spirituala este unu fenomenu momentuosu, care arunca o umbra caracteristica asupr­ a intregei nóstre activitati publice, unu fenomenu, care merita fara îndoiala a fi studiatu cu totu dinadinsulu, pentru de a afla isvorulu zeului si apoi midiló cele cele mai potrivite pentru delaturarea lui. Nercesirea si încetarea grabnica a atâtora întreprinderi diurnalistice, literaiie scientifice nu póte fi o aparintia enigmatica pentru observatorul. Care urmaresce cu ore­ care luare aminte cursulu, ce s’a luatu cultur’a nóstra natiunala in deceniele mai din urma. Traindu intr’unu secolu, care are de devisa progremlu in tóte direcțiunile activitatiei omenesci, incungiurati fiindu de nemuri, tóte mai înaintate in cultura decâtu noi, si vediendu indata in ur’a desteptarei nóstre starea infloritórie, la care ele au ajunsu, cea mai firesca urmare a fostu tendintta nóstra, de a ne urca pre aceeasi trepta a desvoltarei, la care densele au ajunsu forte cu incetulu si in urm’a multora incercari desierte. Cu o încordare spasmatica a puteriloru nóstre, slabe inca, ne-amu apucatu pre tóte terenele deodata de lucru si in lips’a totala a unui planu rationalu, după care amu fi trebuitu sa purcedemu, noi amu datu orbisiu navala asupr’a medilóceloru de cari s’au folositu alte popóre, dara in fug’a cea mare — lucra pré firescu —­ nu amu fostu in stare a aplica totu­ deun’a­midi la cele potrivite, ci amu cautatu mai de multe ori mântuirea nóstra numai in primirea formei culturei moderne, fara de a-i fi cuprinsu esenti’a si valorea interna. Acel’a­si modu de procedere pare a­ lu fi practicatu si diurnalistic’a nóstra. Nici ea nu si-a datu totu-déun’a bine sém’a despre impregiurarile particularie, intre cari a avutu sa-si desvolte activitatea sea. Urmarea firesca a fostu, ca adese s’a potignitu. In locu de a tiene contu de trebuvittele reale in­ priceperea poporului, ea adese­ ori a pribegitu prin regiunile „politicei mai inalte“; in locu de a­ lu adapă cu cunoscintie potrivite si folositórie, l’a imbe­­tatu pré multu cu frase gole ; in locu de a representă opiniunea publica, ea a devenitu in mare parte cuibulu si adapostulu certeloru personale. La aceste scăderi însemnate avendu parte atâtu diurnalele politice, câtu si scrierile periodice literarie, e lucra firescu ca, ele nu numai nu­ au­ po­­tutu fi in stare de a-si câștigă unu radîmu poternicu, moralu si materialu, in mass’a poporului, ci au ajunsu cu incetulu a perde si pre celu ce l’au avutu din partea barbatiloru, ce au gustu si pricepere de cetire, împreunate cu judecata nepreocupata. Déca lipsirea de spriginu s’aru fi extinsu numai asupr’a­­ productiuniloru rele si netrebnice, atunci nu aru fi nici o paguba, dorere insa ca, sub prejuditiulu, care in urm’a impregiurariloru aretate s’a formatu in­ con­­­tr’a productiuniloru nóstre spirituale indeobsce, au suferitu si suferit si putienele aparintie, cari au urmatu, sau aru voi sa urmeze de aci inainte o direc­tiune mai seriosa si mai corespund istoria. Acesta stare trista a lucruriloru insa sa nu ne descu­ragieze, caci nu este atâtu de desperata, incâtu sa nu se póta intorce spre bine. Reulu, tré­li­ aflamu preste totu in direcțiunea greșita a culturei nóstre, ce e dreptu, fiindu generalii, nu­ lu potemu de latură dintr’odata, reulu, ce­lu intempinamu in diur­­nalistica insa, fiindu marginitu pre unu terenu specialu, e mai accessibilu influintiei nóstre si prin urmare mai usioru de vindecatii. Ne trebuie numaii voint­’a firma de a ne desbracă pre de o parte de patimile aricióse si de frasele netrebnice, féra pre de alt’a a studiă cu mai mare seriositate si fara pre­­ocupatiune cestiunile, ce voiau a le pune înaintea publicului. Avendu cele mai susu espuse in vedere, trebuie sa o privimu că o procedere, ce merita recunoscinti’a nóstra, déca comissiunea tipografiei archi­­diecesane, fara de a caută la moment.armin­­.-t­.-1- vi. « uecisu a mireauu.ci ~ suma »uutuiu pro anu din veniturile curate spre radicarea si completarea „Telegrafului Romanu“, atâtu in partea politica, câtu si in cea literara­ scientifica. Spre acestu scopu numit’a comissiune a isbutitu a câștigă pentru diferite specialitati mai multe puteri, din cari unele sa conlucre la partea politica, dandu o mai mare estensiune si intensitate tractarei diferiteloru cestiuni de interesu comunu, iara altele, decise fiindu a parasi direcțiunea greșita de până acum si a apucă pre alt’a mai corespund ietóre, — care se in­­grigesca de edarea unui adausu literara. Acestu adausu, sub numirea de Foisier’a „Telegrafului Romanu“ va apare dela anulu nou incolo separatu, de­ocamdata in mărime de o cóla la dóue septamâni, si se va alatura la fói’a politica, fara de a urcă pretiusu de abonamentu de până acum’a. Acest’a Foistera se va ocupă cu deosebire de caus’a inventamentului populara si va tracta probleme de totu feliulu pedagogice si din diversele ra­muri ale economiei. Totu odata ea ’si va deschide colonele sele la ori­ ce lucrare literara, care porta marc’a unui studiu seriosu si va fi ferita de perso­nalități, si de exageratiunile si frasele, cari in urm’a unui zelu natiunalu reu intielesu, ne pastuescu forte multe productiuni literarie de a­le nóstre. Ne luamu voi’a a atrage atentiunea cu. publicu si cu deosebire a invetiatoriloru nostri asupr’a acestei întreprinderi literarie, a carei programa speciala va apare la tempulu seu. Revista politica. , Opiniunea publica in ambele ju­­metati ale imperiului se ocupa cu pre­­dilectiune de cestiunea comerciale si vamale, întrebarea cardinale e­ se re­­mana teritoriulu vamalu comunu séu sa se infiintieze unu teritoriu vamalu separatu pentru Ungari’a ? Foile din Ungari’a, intre cari cu deosebire „Pesti Napló“, pledéza cu multu zelu si re­­solutiune pentru teritoriu vamalu se­paratu. Organulu citatu desvólta ur­­matoriele păreri in acést’a cestiune de o însemnătate eminenta: „Miseri’a Ungariei este cestiunea vamale. Deficitulu Ungariei e cestiu­­nea vamale. Desvoltarea Ungariei că stătu si viitoriulu ei industrialu, co­­mercialu si culturalu sta in legătură cu cestiunea vamale. „Care e nntre­­mentulu bolnavului ? intreba medi­­culu: „cu ce costu se sustiene copi­­lulu“ intreba educatoriulu. Circulatiu­­nea bunuriloru materiali face teme­­iulu societatiei si determina cualitatea ei. Mai incape inca vre-o indoiala, ca noi ne intrimu r eu ? Nu e siguru, ca suntemu dependinti de Austri’a rela­­tivu la bani, comerciu si fabrice, si mai incape vre-o indoiala ca depen­­dinti’a acest’a devine din dî in di mai apelatoria, ba ca piere ori­ ce rama industrialu fatia de liber’a concuren­­tia. Prin comuniunea vamale de acum suntemu condamnați la servitute eterna. Si cine nega, ca nu suntemu esploatati că o colonia, fara de a se ingrigi vre-o tiera matera cu iubire de noi, fara de a ne dă capitalu abund­etu pentru întreprinderi si de a luă asupr’a sea spesele pentru scutulu militariu alu coloniei; noi domu soldați, platimu cuot’a si datori’a de statu; domu Au­striei comerciu libera in tier’a nóstra intrega; eschidemu in favorulu privi­legiului ei concurenti’a esterna cu vă­mile la fruntarie; renunciámu la des­voltarea industriei indigene prin clă­direa drumuriloru ferate ; industriașii nostri din cetatile cele mici se ruineza in concurenti’a loru cu industriașii din Austri’a; noi suferimu, că isvorulu de ori-ce creditu se fia la banc’a natiu­­nale din Vien’a care neavendu inima ne seca sângele din venele nóstre: re­­signamu la venitele unei linie vamali deosebite, prin care ne-amu pute acoperi deficitulu nostru; noi resignamu la des­voltarea conforma relatiuniloru nóstre a industriei si a comerciului, cari stau in legătură cu unu teritoriu vamalu in­­dependentu, suferimu că venitele co­mune dela vomi sa se distribue intr’o proportiune de cupta, macara ca, déca vama consideră numeralu sufleteloru si starea nedesvoltata a industriei un­­guresci, in Ungari’a se consuma 40 procente din mărfurile importate, ne invoimu, că darile indirecte Sa se in­­tocmesca după unu modu uniformu, ■ dincole si de dincolo de Laut’a, pre­­­cându raporturile de productiune si consumtiune suntu diferite, prin acé­st’a nu numai ne pagubimu in modu positivu cu mai multe milióne, pre cari le platescu consume­ntii unguresci la erariulu austriacu, ci resignumu totu odata la dreptulu de a urcă da­rile indirecte, si suntemu siliti se cer­­camu pre cele directe intr’o mesura atâtu de mare, câtu sum’a loru trece preste celelalte; de aci apoi alungamu ori-ce sistemu de contributiune, pu­­nemu pre umerii poporului sarcini ne­suportabile credemu, ca prin inesora­­bil’a esecutiune romu paralisă reulu natiunalu­ economicu, absurditatea fi­­nanciare politica si insolventi’a fap­­teca. Confusiunile nóstre financiare provoca totu mereu crise politice. In fine credemu, ca prin o dictatura par­­lamentaria ne vomu scapă de starea critica. Considerandu aceste motive noi ne dechiaramu pentru unu teritoriu va­malu independentu, dara guvernulu nu­ lu voiesce, fara de a aduce vre­­unu motivu.“ Diet’a Ungariei s’a redeschisu, lucru va ave destulu, ea va pertractă lugetulu si pararelu cu acest’a si pro­­iectele de reforma administrativa. La 2 Noembre­e, s’a tienutu unu consiliu ministerialu, in care s’a statoritu pro­­gram’a lucruriloru pentru dieta. In conferinti’a partidei liberale ministrii anunci­ara unu siru de pro­iecte de legi, intre cari relevamu : proiectele despre reform’a casei mag­­natiloru, casatori’a civila, despre scu­­lele medie, conventiunea cu Romani’a, legea montana, proiectulu despre pen­­sionarea oficialiloru si regularea lete­­loru judecatoriloru, codicele cambialu, codicele penalu si procedur’a penale proiecte despre juri, procedur’a civila’ regulamentulu concursualu, proiectu despre concesiunarea drumuriloru fe­rate, proiectulu despre junctiunile tur­­cesci, proiectulu despre sect’a nazare­­niloru si pentru noi celu mai insemnatu dintre tóte — proiectulu despre re­­gu­larea fandu­lii regia. s. a. Din Romani’a vine scirea, ca mi­­nistrulu de esterne Boerescu aru vrea sa demisioneze. Scupcin’a serbésca e conchiamata iéra pre 30 Nov. prin decretulu prin­cipelui. Spiritulu martialu­iéra in­cepe a predomină. întrevederea din urma a celoru doi monarc­i a adusu Italiei unu avan­­tagiu, si anume: legatiunile ambeloru state din Rom­a si Berlinu se voru ridică la rangu de ambasade. S’au facutu deja dispositiunile prealabile.—

Next