Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-06-03 / nr. 44
Telegrammeae Duminec’a «i .7oi’n, la fie-care doue septinani cu adausulu Foisiórei. — Preiiii Inierutiunea se face in Sabiiu la espeditur’a ,piei,piei afara la c. r. ponte cu bani jat’a prin acrisori francate, adresate eatranspeditura. Pretiulu prenumnera 1 timei pentru Sabiiu este pre aim 71. v. a. 1 iar pre o jumetate de unu 3 îl. 50. Pett Sabiiu 3115 Iuniu 1876.tra celelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru previnerele din Monarchia pre mm aim 8 fl.ieru mno o jumetate de aim 4 11. v. a. Pentru prive. sitien I streine pre anii 12 ‘, aim 6 11. Inseratele se platescu pentru intru'a ora cu 7 cr. sir si 1 ii , pentru a doua ora cu 6 '. cr. si pentru a trei a repetire cu 3 cr. v. a. r. 44. AMIA XXIV. Sabiiu 2 iuniu 1876. A proroci pana la ora si minuta ce are sa se intemple in lumea politica e totusta de dificila, precum ea spune schimbările tempului. Suntu in natura sute si mii de incidente dela cari aterna schimbările spre serviu sau spre plaia,"spre ventu sau spre liniste; suntu si in lumea politica sute si mii de momente si incidente, cari impedeca si inainteza rasele politice si le schimba, cându din o intaritare mare de spirite spre pace, cându din linistea cea mai mare spre eveneminte neprevediute de ori-ce suflare omenesca. „In decursulu unei saptamâni situatiunea s’a schimbatu spre bine preste tóta așteptarea“, dice o sora vienesa. „Ori in care parte privimu nu intalnimu decâtu intentiuni de pace si semne cari insufla linisce“, continua mai departe aceeași fora. Optimismulu cuprinsu in aceste dóue frase este acceptabilu si laudabilu, si nu va esiste inima omenesca, carea sa nu aplaudeze espressiunea unei dorintte atâtu de nobile, de a se sustiene pacea intre omeni. Inse ran’a Europei de pre peninsul’a balcanica, trecuta, acum mai de unu anu, intr’o imflamatiune acuta, carea la fiecare svecnitura se resimte in totu corpulu europeanu, si are si ea apelurile ei. Inim’a omenesca este provocata a face ceva ca ran’a si, dimpreună cu acest’a, suferintiele sa se delature odata. Patru sute de ani si mai bine, suntu preste capu de ajunsu, pentru creștinii din imperiulu otomanu, că sa nu mai sufere si de aci inainte jugulu rusinatoriu, care face din omenii creștini „o turma de pascutu“ in folosulu muhamedaniloru. Si din considerante de simtiementu Europ’a este datore sa faca ceva că sa înceteze durerile populatiuniloru din imperiulu otomanu. Diplomati’a, carea se ocupa prea putieru cu simtiemente, are inse si alti motori pentru acțiunile ei: interesele staturiloru. Interesele aceste au dreptuloasa calculii ratiunei calme sau reci. Cu tóte aceste, lucrurile, cari se petrecu astadi pre peninsula balcanica, nu potu lasă liniscita nici ratiunea calma. Interesele staturiloru suntu astazi legate unele de altele, incâtu, ori ce se intempla in orecare parte a continentului, se resimte pre continentulu intregii. Starea cea bolnava a imperiului otomanu a intratu acum, eata a mai trecutu anulu, in stadiulu unei crise, carea se manifesteza in revolte, in ucideri, in prădări, de arderi si ce e mai multu in nesiguranti’a tronului padistahului din Stambulu. Astfeliu de manifestări indica apriatu ca starea lucruriloru asta după cum a fostu nu se mai póte tiena. Fiacare putere clara are datoria sa caute ca interesele ei in crisa de fatia, sa nu sufere si totu odata sa ajute si celoru mai multi atinși de crisa, poporului din imperiulu bolnavu. Este intrebarea acum ca vindecarea zeului se va pute pre calea pacei ? Diplomati’a, ce e dreptu, este forte activa, ea cauta feliu de feliu de mijloce de vindecare, ferindu-se de a intrebuintta felulu ca ultima medicina. Cu privire la mijlocele acesteea si organele ei este indreptatita a lauda pacea si a o infatisiâ ca este asigurata. Esperaatiu a vise de vre-o patru-dieci de ani a aratatu ca mijlocele ei de până acum au fostu numai paliative cari au indelungatu bal’a spre a isbucni cu mai multa putere si cu mai crudele urmări. Cur’a de până acum, cu promissiuni turcesci, cvi hathumaiumuri si alte diplome de ale Porției, este probabila ca si de asta data nu va fi in stare nici barem sa mai îndelunge bal’a. Insurgenții nu dau usioru armele din mâna. Serbii si Muntenegrenii nu voru mai recede ca in 1862, fara de unu castigu moralu invederatu si simtitu de creștinii din tierile învecinate. Urmările au costatu multu pre Serbi’a; după asigurările generalului Cernaieff la casa de resbelu, aru fi mai casiguri de victoria si la casa de renunciare de resbelu Serbi’a este amanuntiata de o crisa din cele mai teribile in internulu ei. Serbi’a vorbesce blandu cu Pai't’a dara nu credemu sa desarmeze Pentru ca este grea decisiunea candu unu poporu are se alega intre noroculu armeloru si intre o catastrofa sigura, carea póte fi mai perniciosa decatu perderile cele mai mari pre campuri de lupta. Dara puterile europene a catora interese materiale sufera de economi’a cea rea din imperiulu otomanu si vedu ca partea cea mai binecuventata a Europei face sub unu blastemu seculariu pentru intretienerea multimei de haremuri a altoru plăceri sensuale ale câtoru-va individi, voru mai îndelunga suferintie si economia rea pentru detrimentululoru si alu majoritatiei populatunei din tienuturile curatu turcesci ? Cine póte sta bunu, ca unde s’a intemplatu o revolutiune de palatu cu urmări asta de grave pentru fostulu sultanu, nu se voru intempla, mâne poimâne, altele, deca nu tocm’a cu cea intemplata, de natura totu asta de grava. Aceste tóte suntu cunoscute diplomației si de aceea asigurările ei de pace păru a fi numai nisce consolatiuni pentru publicu, precându ea, diplomati’a, póte tocm’a si bate capulu, cum se deslege nodulu gordicu sau cum sa’lu taie, pentru ca sa-si ia odata o gingia de pe capu. La deslegare sau taiarea nodului inse se născu alte complicatiuni. In prevederea acestora urmeza pregătirile cele colosale in tóte partile, aceste dau ansa la spirile cele multe despre aliantie, la alergările curieriloru diplomatici in susu si in josu si la conferintiele cele dese, despre care se scie ca se tienu, dara nu se spune ce se lucra intrensele. Tóte aceste suntu semne, ca pacea européna trambiiata cu atât’a predilectiune, celu putieru, este forte amenintiata. Este possibila ca pacea sa fia sustienuta, dara e forte verosimila, ca in tempulu celu mai de aprópe evenemintele sa ne convingă de contrariulu. Angli’a arméza, Russi’a armeza, alte puteri, cari n’au armatu inca, se pregatescu câtu de ingraba. Cu buna sema, ca tóte aceste se intempla, pentru ca „pacea nu va fi turburata.“ Revist’a politica. O noutate pacinica aduce „Pol. Cor.“ intre cele multe câte s’au urmatu un’a pre alt’a de vre-o câte-va saptamâni incece. Este vorb’a de reformarea casei magnatiloru. Administratiunea cea noua in intielesulu arendarei nu va fi noua, déca comiții supremi voru fi si mai departe ca atari membri ai casei magnatiloru si voru petrece tempulu celu mai multu in capitale, departe de afacerile oficiului loru. O reforma clara, celu putieru intru catu' privesce pre comiții supremi, trebuie sa se faca si in cas’a magnatiloru. După fói’a citata, la tómn’a viitóre ministrulu de interne, va presenta unu proiectu înaintea dietei, după care comiții supremi, ca atari, perdu dreptulu de a fi membri ai casei magnatiloru si in loculu loru se voru chiama din partea coronei regalisti, precum se chiamau odinióra in diet’a Transilvaniei, pre viétia, iara o parte se voru alege de cas’a deputatiloru, după cum se alegu membrii senatului francesu , firesce numai pre unu periodu legislativu. Planulu acest’a inca n’a trecutu prin consiliulu ministriloru, preste totu inse cam in form’a acest’a se va presenta proiectulu de reforma in dieta. Orizontulu politicu, deca putemu da crédiamentu scriitoru ce le aducu diurnalele in tempulu din urma, începe a se insenina (?). Cu deosebire foile oficióse suntu pline de cele mai bune sperantie: ca încurcăturile europene se voru descurcă fara de conflicte sangerose. Serbi’a, care a sta gat’a sa deschidă sirulu lupteloru celoru mari, ne spunu oficiosele, a primitu admonițiunile cele mai precise, atâtu din Ems si din Vien’a, câtu si din Londona si din Parisu, sa nu rischeze unu resbelu, in care va remane isolata si fara spriginu de nici o parte. De altmintrea, si insurgenții suntu provocati a sista ostilitatile pentru a pute negotia despre dorinttele loru ce se potu împlini, fara de a se vatema intregitatea Turciei. Câtu pentru Serbi’a, o telegrama din Semliuu dela 12 Iuniu n. trimisa la „Hr. Zig.“ spune, ca consulii Austro-Ungariei, Germaniei, Angliei, Franciei si Italiei din Belgradu au raportatu regimeloruloru, ca pre lângă tote admonițiunile agentului diplomatic rusescu Karloff de a separa și Serbi’a de demonstatiunile ei resbelice, generalulu Cernaieff si oficierii ruși, cari se afla in servitie serbesci, agita continuu pentru începerea resbelului contr’a Turciei. O decisiune, care va chlarifica situatiunea mai ingraba, voru aduce somatiunile Porției in Belgradu. Mai multe telegrame ne spunu, ca marele veziru a intrebatu la Belgradu, ce scopu au urmările ? Altele mergu mai departe si sustienu, ca Port’a pretinde dela serbi ,sa desarmeze, sa dezime intariturile radicate in tempulu din urma, se recunosca pre sultanulu Muradu, sa traga in Belgradu, in onorea sultanului, 101 salve de tunuri si sa platesca tributulu cu care este in restantia. Alte telegrame ne spunu, ca Serbi’a a si respunsu la unele puncte din somatiuni. Asta se dice ca in privinti’a armuriloru ea se provoca la insurectiunea, carea atinge fruntariele sele si la cercurile cele de feru, întinse giuru impregiurulu tierei de armate turcesci, si adauge, ca astfel nu standu lucrurile, pentru liniscirea poporului, Serbi’a a fostu necessitata alu arma. Nu are inse nici cea mai mica intentiune ostila catra Porta, pentru ca Serbi’a scie, ca puterea ei este in intregitatea imperiului otomanu. Până aci respunsulu Serbiei este forte blându si domesticit, dara din câtu se póte vede din telegrama, Serbi’a nu face amintire de recunoscerea sultanului Muradu si de platirea tributului. Măi departe, ori cum s’aru explica respunsulu, înarmarea remâne înarmare si Serbi’a, care nu aru avé sianse de resbelu, s’aru grăbi cu ochi mai nainte se desarmeze, pentru ca starea ei economica nu e de asta, incâtu se faca parade zadarnice, tienendu mai tóta populatiunea ei barbatesca sub greutatea armaturei. Déca s’aru paré in catu-va Serbi’a, respective guvernulu ei, iu dispusetiuni de pace, din Muntenegru spliile au alta coloratura. Regimulu de acolo nu voiesce sa scie nimic’a de sultanulu Murad V si este pre aci sa-si chiame a casa pre representancele seu din Constantinopole. Din conversatiunea ce avu principele Nichiti’a cu unu diplomatu italianu se spune, ca principele s’a esprimatu, ca resbelulu este neevitabilu, pentru ca se trateza de crearea unoru staturi slavice, cari sa se estinda până la confiniele Italiei. Mai pronunciate suntu scirise despre capii insurgentiloru cari se pronuncia hotaritu, ca voru respinge ofertele de pacificare. Si cum ca cești din urma se tiemu de cuventu dovedescu telegramele urmatóre, ce le reproduceam. după „S. d Tgblit.“ . Belgradu 11 Iuniu. In 8 Iuniu 1. c. bătură insurgenții in Corsar’a la Maidanu, Bosni’a de nordu, sub conducerea lui Ghenadia si Baialuia 2300 turci. Turcii perdura 2 tunuri, 26 morți 4 vulnerați; insurgenții avura 14 morți si 30 vulnerați. Belgradu 11 Iuniu. La Illovatiu, spre nordu dela Priedor, raportara in 9 Iuniu insurgenții o victoria asupr’a turciloru. La Dubiti’a avu locu o întâlnire sangerosa cu perderi insemnate de ambe pârtile. In Bradulu turcescu trasera turcii pre trei insurgenți in tiapa. Satele Osoiti’a, Calenderovetie, Lupeniti’a aprópe de Derventu fura aprinse si locuitorii măcelăriți. Insurectiunea s’a latitu până la Doboju lângă Bosn’a. Alte telegrame spunu ca insurectiunea din Bulgari’a inca e in crescere. O telegrama dela 9 Iuniu spune despre rescularea sateloru bulgare Gamer si Ofci ’a in apropiarea Sistovului. Semnele despre precarietatea pacei inse nu se termina aci. Din Cetigne se telegrafeza, ca toti străinii fara de funcțiuni suntu provocați a parași câtu mai curendu Muntenegrulu. Toti marinarii englezi până la 35 de ani suntu chiamati in servitiulu marinei de resbelu. Greci’a ’si reactiveza gard’a nationala. „Temesi lapok“ spunu, ca prin Temisióre a a trecutu spre Bucuresci unu curiera alu curtiei din Berlinu cu depesie dela imperatulu germanu pentru Carolu Domnitoriulu României. La Ems, altii dicu, la Berlinu, se va trena o noua conferintta la carea va lua parte si cornitele Andrássy. Telegrame spunu, ca fói’a semioficiale din Vien’a staruiesce pre lângă alianti’a celoru trei puteri : Russi’a, Germani’a si Austro-Ungari’a si ca din Russi’a vine scirea, ca in contr’a aliantiei apusene, anglo-franco-italiene, Russi’a se pregatesce in Caucasu; ca la Cronstadt se inarmeza flota rusesca si se chiama sub arme reservistii. Scriile despre aliantie inca potuse