Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-08 / nr. 12
Déca, cum spera, vederile guvernului... se potrivescu cu ale nóstre, noi ’i-amu propune, pentru demnitatea si independinti’a Portiei, nu la adresa acestei’a o nota colectiva, ci de a ne margini sa invitamu pre representantii nostrii dela Constantinopole a lucra impreuna si intr’unu modu identicu pre lângă guvernulu sultanului in sensulu ce amu desvoltatu. Veti bine-voi, che comite, a da citire presintei depesi dlui ministru alu afaceriloru străine si a-i lasa copia de pre dens’a; si ve voiu fi recunoscătorii deca me veti face sa cunoscu indata pre câtu e posibila impresiunea ce dens’a va fi facutu asupr’a Escelentiei sele. Primiti etc. 47 Din Valea Borgoului in Fauru 1876 Die Redactoru! Anulu espiratu ne au lasatu dureróse suveniri prin loviturile ce au datu mai multoru trebi interne dela noi. N’au fostu de ajunsu cele dela străini, au trebuitu sa se mai adauga la ele si altele din partea nóstra. Retacendu altele voiu se amintescu cumca in Naseuda s’au facutu inca prin Sept. a. tr. unu tergu cu nisce jidani, caror’a se da in arenda pre 10 ani următori dreptulu cismăritului in comunele din Valea Somesiului. Tardiu după petrecerea aldamasiului amu vechiutu ca in partile acestea trebuie sa se fi intemplatu ceva reu, caci pre aici, pre valea Somesiului, prin Naseudu si alte parti nu audiai decâtu imputări, insulte si lamentări. In scurtu vise se lamuresce cumca tergulu cu jidanii l’aru fi facutu numai câțiva membri din intregulu „comitetu confiniaru scolastecu“ (carele numera preste 40 membri) cu total’a ignorare a majoritatei adeca a celoru esterni, cari nici n’au fostu avisati, nici convocați la deslegarea unei cestiuni, care tradeza despre atâtea mii de florini. Vestea rea merge cu saget’a si ajungendu acést’a noutate la urechile celoru ignorați, precum si la cunoscinti’a poporatiunii neindestulate cu acelu tergu crediutu daunatiosu, s'au facutu catra ministeriu, unde deja ajunsese condusulu spre aprobare, — unu protestu pentru respingerea acelui tergu si pentru ordinarea vinderei dreptului de crismaritu prin licitatiune publica la cine da mai multu. Din incidentulu acest’a au urmatu , ca pactantii si cu cei ce au protestatu contr’a pactului au datu navala unii asupr’a altor’a incarcându-se imprumutatu’cu câte trivialitati si bazaconii atâtu in locuri publice, câtu si in cercuri mai restrinse, pre unde nu si-au remasu datori unii la altii-La inceputu era greu a judecă, care din acestea parti e in dreptu si care nu ? Si unii si altii sustieneau ca contrarii au intentiuni stengace, vreu se atace „instrumentulu fundatiunalu“ (basea instituteloru) si sa lucre la ruinarea scóleloru, dar’ cu deosebire pacantii se numiau si numescu si acum frati buni cu jidanii. Mai tarziu ne veni la mâna o scrisóre a asia numitiloru opositiunali compuse in forma de programa si inmanuata precum se dice inca la inceputulu lui Ianuariu a. c. pressedintelui comitetului conf. scol. unde sta ascunsa sub obrocu; si pre carea o damu in totu cuprinsulu ei publicitatei fara altu comentariu, de care credemu ca nu e lipsa. Remâne numai de dorita că sa se implinesca cele ce le contiene acea scrisóre si spre acestu scopu celelalte comune surori sa se grupeze la tempu cu cei ce ne arata intentiune curata. Amu se insemna la acestu locu cum ca „cei cu musc’a pre căciulă“ (pacantii) au sustienutu si sustienu cu taria si acum’a ca noi borgovenii de religiunea ortodocsa amu lucră prin somesiani la separatismu si desbinare, si prin urmare la ruinarea instituteloru nóstre etc. Fatia cu acestea aserțiuni malitióse vinu a dechiară in numele fratiloru de pre acesta vale, cumca nici amu avutu nici avemu astfeliu de intentiuni, si prin urmare respingemu cu dispretiu acestea scornituri in fati’a inventatorilorureutaciosi. Y. P. preotu gr. or. După acestea lasamu se urmeze scrisórea amintita, adeca program’a. Incitu presidiu alu comitetului administratoriu de fondurile scolare granitiaresci in Naseuda. Aprópe de unu deceniu si jumetate a trecutu de cându pre bunulu nostru Domnitoriu ne-au datu in manile nóstre acelea averi frumóse, cari mosii si stramosii nostrii cu multa ostenela si abnegare de sine le-au adunatu, menitu si folositu precându pentru scopuri de cultura. In acestu restempu de aprópe 15 ani cu proprietatea si dreptulu de administrare in mânile nóstre — recunoscemu si nu se póte negă, ca pre terenulu culturei s’a facutu aici la noi progrese destulu de imbucuratóre, dara după ce consideramu ca presentulu adeca fii si nepoții aceloru demni părinți au mersu cu unu pasiu mai departe sacrificându pentru scopuri de cultura din nou sume considerabile si prin „instrumentulu fundationalu“ au pusu mai multe conditiuni de implinitu ajungemu la convingerea ca mai suntu inca multe dorintte de urmatu. Trecându preste acestea inse ne nutresce speranti’a ca cu tempulu si incâtu sta in poterea omenésca se voru implini tóte acelea dorintie salutari pentru a caroru realisare locuitorii acestui trenutu au sacrificatu ma multu că ori cine in lume. Precâtu este de adeveratu ca pentru sustienerea atâtoru institute de inventamentu câte deja s’au redicatu si suntu a se mai redica aici la noi se ceru sume considerabile, pre atât’a este datorint’a nóstra a lucră că pre ori ce caii legale se inmultimu acelea venite destinate pentru acoperirea aceloru spese. Astadi nesumti’a oricarui individu si a oricarei societăți e îndreptată intr’acolo, că in ori ce modu sa-si adauga averile si veritele, naturalminte pentru ca se inmultiescu spesele. Acést’a impregiurare se vede a o fi scapatu din vedere acei membri ai comitetului confiniaru cari mai in lunile trecute au luatu hotarîrea de a prelungi pactulu cu compani’a vechia preste dreptulu de cârcimaritu pre 10 ani înainte sab nesce conditiuni destulu de eftine, precum se va arată mai in josu, si precum vomu documentă la tempu cu date si cifre. Modulu si form’a, sub care s’a incheiatu’acestu pactu, a causatu o nemultumire generala, mai cu sema pentru ca s’au veciutu nestiinti’a de a se ascunde in faci’a nóstra acestu pasu de mare importantia si afundu tăietorii in afacerile si drepturile nóstre că proprietari, si astufeliu vedendu-ne alterați ne-amu decisu si amu si cerutu dela magneficenti’a Sea domnului. Capitani districtuale in afacerea acést’a deslușirile de lipsa, fiindu inse si in acestu locu desconsiderați a trebuitu sa facemu pașii până la inaltulu ministeriu regiu pentru respingerea acelui condusu nefavoritoriu. De aici a urmatu apoi lupt’a cunoscuta intre aceea fracțiune de membri ai comitetului confiniariu si intre cei ce din capulu locului n’au fostu intielesi cu es arendarea dreptului de cârcimaritu din mâna libera. După ce insa pașii făcuți de noi in contr’a acelui concusu s’au privitu de câtra aceea fracțiune de pasi greșiti rentatiosi, iar’ noi timbrați de tulburători si ruinători a instituteloru de inventamentu ba insultați si incarcati cu feliu de feliu de epitete cari n’au incetatu nici până astadi, si unii membri din aceea fracțiune mergu până a intimidă pre părinți si ai amenintță cu persecutarea prunciloru loru si cu detragerea oricarui ajutoriu din fonduri, si după ce amu fostu si suntemu totalu ignorați, si nu s’a datu ansa, locu seu ocasiune de a ne pote intțelege amicabilu cu frații membrii din Naseuda in afacerea acest’a după cum poftesce buna cuveninta, venimu prin acest’a a respinge cu indignatiune banierele aruncate asupr’a nóstra si a ne justifică procedur’a si pașii nostrii de până acum’a in afacerea acest’a in forma de Programa in urmatórele: 1. Dechiaramu resolutu si serbatoresce ca sustienemu intactu si neviolatu „Instrumentulu fundationalu“ in totu cuprinsulu seu, ’lu privimu că obligatoriu, si fatia cu institutele nóstre de cultura avemu intentiunea cea mai curata si patriotica, respingemu cu dispretiulu meritatu ori ce afirmatiune contraria, caci: 2. Dorinti’a nóstra curata este a inmulti pre care legale averea menita pentru sustienerea instituteloru nóstre de cultura, si avemu convingere firma cum ca venitulu din dreptulu de cârcimaritu e astadi celu mai siguru, nici o întreprindere nu aduce atâtea procente cu acest’a, si suntu sute de inși gat’a si lupta pentru a pune mân’a pre acést’a întreprindere. Calculându cu cifre amu aflatu ca daun’a ce s’a causatu fonduriloru școlare si comuneloru jrespective profitulu ce la avutu arendatorii in acești 10—11 ani din urma, se urca la 80 până in 100 mii florini. Acest’a diremu fara a ni se pote impută ca exageramu, pentru ca subarendatorii selvescu arendatoriloru 32 ° C ceea ce face pre anu circa 10,000 fl. v. a. —• Nu invidiamu profitulu nimerui, dar’ voimu că se nu se ingrasia nime pre cont’a nóstra si in daun’a instituteloru. — 3. Noi sustienemu ca in câtu comunele proprietarie si au reservatu pentru cassele loru un’a din patru parti a venitului din regalie intr’atât’a au totu dreptulu a participă la vinderea acestui dreptu alaturea cu comitetulu confiniariu, carui „instrumentulu fundationalu“ ’i da numai puterea de a administra averile școlare, dar’ nici de câtu dreptulu de a scări sau urcă in favorea sau daun’a comuneloru acesta participa, mai cu sema déca consideramu ca largindu-se prin lege autonomi’a comuneloru au insele dreptulu de a dispune de averile loru. 4. „Instrumentulu fundationalu“ nu amintesce nimic’a despre modulu esarendarei dreptului de cârcimaritu si astfel cu acestu modu până acum’a a fostu diferitu, pentru ca mai intâiu la anulu 1862 si după aceea la anulu 1864 s’au esarendatu in presenti’a representantiloru comunali separatu comuna de comuna, după aceea s’a facutu cu învoirea si scirea comuneloru prelungirea pre alti 3 ani pana la anulu 1870, acum ele s’au ignoratu cu totului in modu arbitrariu. Se punemu casulu, fara inse a concede ca comitetulu scolasticu in vertutea „instrumentului fundationalu“ ara avea singuru dreptulu de esarendare, aceea totuși nu apare necairea in „instrumentulu fundationalu“ ca „si o fracțiune mica a comitetului funduriloru are totu acelu cercu de activitate că si intregu comitetului“ — caci atunci ce intielesu aru avea numerulu de 44 membri ? — 5. O spunemu resolutu ca cu starea actuala si cu modulu cum s’a dusu până acum’a la indeplinire lucrurile prin comitetulu administratoriu in genere locuitorii n’au fostu multiumiti si mai cu sema pentru ca intr’unu periodu de 14 ani comuneloru nu s’au datu sema prin ratiociniu publicu că la alte societati despre administrarea acestoru averi frumóse. — 6. Aru si lucru salutariu si patrioticul, că la acestu isvoru de câștiga se mai incapa si alti intreprindietori, caci trebuie se credemu ca mai suntu in lume omeni de omenia, cu stare si creditu, cari se nu ne batjocurésca cu si pre banii nostri, si cu tóta ocasiunea, ca toti suntemu in pung’a loru, ca fara ei suntemu periti si perduti, si câte de acestea carele vorbesce si poporulu de rendu publice, si cari suntu menite a ne timbra in ochii sumei de omeni slabi. Acestea si alte impregiurari ne au silitu a luă fatia de acei membri ai comitetului posetiune opositionala si a lucră sa nu se duca in indeplinire acelu condusu după noi daunatiosu chiaru instituteloru. Preminendu acestea aflarm cu cale a adauge cumca: 7. Noi in calitate de proprietari, representanti comunali si patroni ai fonduriloru dorimu si pretindemu că dreptulu crismaritului a comuneloru foste granitiere de pre valea Somesiului sa se esarendeze prin licitatiune publica pre tempu anumitu totu deun’a de tempuriu prin representanti comunali si delegații comitetului administratori de fonduri. 8. Vinderea in concrete a dreptului de crismaritu o sustienemu numai atunci cându sum’a de arenda anuala pentru comunele din valea Somesiului s’aru urcă la celu putieru 45.000 fl. v. a. iér’ la casulu contrariu pretindemu că la licitatiunea publica sa se esarendeze comuna de comuna cum s’a practicatu si mai inainte, pentru ca pre calea acést’a potu concură mai multi individi si astfeliu speramu ca arendele se voru urcă preste sum’a de susu. 9. Pretindemu revisiunea conditiuniloru de licitatiune despre esarendarea dreptului de crismaritu eventualu schimbarea sau întregirea loru ; acest’a sa se intemple numai decâtu după formarea noului comitetu scolara intr’o adunare generala compusa din factorii competinti, adeca din representantii comuneloru proprietarie si delegații comitetului fonduriloru școlare. 10. Pentru lămurire in viitoriu dorimu sa se statoresca apriatu „modalitatea esarendarei dreptului de crismaritu“ prin unii condusa. (Ya urmă) Varietati. Multiamita publica din partea comunei nóstre bis. Mărgineni. (Fine) Comun’a Son’a 1 fl. 67 cr.; com. Galati 2 fl . dela epitropulu din Boholtiu 1 fl. com. Hurezu 1 fl. 90 cr.; Iosifu Literate 1 fl. ; com. Lati’a 2 fl. 30 cr.; com. Reuisdorfu 2 fl. 50 cr.; parochi’a Hendorfu 1 fl.; com. Dal’a 1 fl. 40 cr.; com. Trapoldu 1 fl. 1o cr.; parochi’a gr. or. din Sighistor’a 1 fl. 22 cr.; com. Feriharu 1 fl.; comn. Zoltanu 2 fl. 50 cr.; comn. Palosiu 3 fl.; com. Cali’a 2 fl. 20 cr.; comn. Homorodu 1 fl. 60 cr.; poporenii din Sten’a 2 fl. 40 cr . dela domniile din Sabiiu s’au adunatu prin colecta precum armédia: Presanti’a Sea fostulu Metropolitu si Archiep. Ivacicoviciu 5 fl.; dlu Grigoriu Mateiu proprietarul in Sabiiu 4 fl.; apoi au mai inchestratu pre maic’a nóstra bis. cu 1 potiru, 1 Discu, Stea, Copia si Linguritia cumperate prin d.sea tote noua din Vien’a inca au mai daruitu si materia pentru o sfita, bis. gr. or. din cetatea Sabiiului ne au daruitu unu rendu de odora pentru coperirea ss. daruri, dlu oficiante milit. in pens. Alex. Bacu 5 fl.; dlu Ioanu Padrea 16 fl.; dlu Davidu Pandrea 16 fl.; ilustr. Sen dlu Archim. N. Popea 2 fl.; dlu Antone Bechnitiu 2 fl.; dlu Egert fl.; B. Modoroianu 1 fl.; dlu prot. Petru Badila 2 fl.; S. Kriegstein 1 fl.; dlu Stejariu 3 fl.; R. Bărbieri 1 fl.; com. gr. or. din Gusteritta 1 fl. 10 cr.; dlu parochu Ioanu Piltia cu mai multi poporeni din Sambat’a de susu 10 fl.; din cas’a biser.; totu din comn. Sambata 2 fl.; Danila G. Fopa