Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-19 / nr. 15
58 guvernulu sa convoce*) o comissiune generale pentru tier’a intréga, o comissiune, carea sa porte grigia de colectele pentru monumentulu ce are sa se ridice in memori’a lui Deák. O epistola a lui Kossuth, îndreptată catra Helffy descopere Ungariei si lumei simtiemintele celui dintâiu produse de scirea despre mortea lui Deák. Kossuth este cu pietate catva celu mortu, recunosce virtuțile lui cetatienesci, admira caracterulu lui in mijloculu unei lumi, carea umbla numai după câștiguri personali, dara sustiene ca dualismulu este una din retacirile cele mai mari politice, pentru ca Ungari’a, carea a fostu mainainte „vaca de mulsu“ a Austriei, déca va voi sa aiba pace cu Austri’a, nu va ave incatrau, ci va trebui sa remana si de aci inainte ceea ce a fostu până acum, —• „vaca de mulsu“ pentru Austri’a. Si după Kossuth acest’a inca nu aru fi reulu celu mai mare. Keulu celu mai mare este, ca mortulu a creatu o situatiune si situatiunea si-a creatu iarasi barbatii sei, barbati cari au „metodu“ in nebuni’a loru, după cum dice Palomius despre Hamlet. „Dialectica plăcută audiului, nisipu in ochi si (Ungari’a) va remane ceea ce a fostu — vaca de mulsu“. După scriitoriulu epistolei nici viétia constituționala nu mai este in Ungaria; ceea ce este acum, este unu absolutismu mascatu. Kossuth motiveza erórea cea mare a lui Deák asia: „Elu nu credea in autovitalitatea natiunei magiare, adeca nu credea ca ungurii potu trai de sine singuri, se intielege politicesce. Epistol’a cuprinde si alte momente politice. Vorbindu, sau mai bine scriindu elu despre raportulu intre Ungari’a si intre Austri’a si despre putienulu interesu platonicu alu Austriei de Ungari’a, dice, ca cea dintâiu si-a calculatu complanarea sau impacarea politica cu Ungari’a in florini, pentru ca Austri’a n’are lipsa de complanari. Din contradice Kossut: „Dincolo (in „Cislastani’a) suntu omeni, cari, in loculu dualismului, punu la cale unu „trialismu, cu ajutoriulu unei mici „politice orientale“, si adeca unu altu feliu de trialismu, alu carui alu trei„lea numeratoru nu se va lua din mo#narchi’a austriaca, ci va resari din „daraburirea coronei sântulu Stefanu.“ — Prin tóta epistol’a se vede firulu rosiu alu elegiei si alu desperatei. Din o epistola dela Vien’a cu datulu 26 Fauru aflamu urmatórele : Tocmai in acestu momentu, cându incepu a scrie aceste renduri, amu venitu din cas’a ablegatiloru, unde s’a inceputu astadi desbaterea asupr’a conventiunei comerciale si vamale încheiata cu Romani’a. Au vorbitu pana acum patru oratori, toti contr’a. Pre aici e lumea tare interesata de acestu obiectu. Galeri’a casei ablegatiloru era plina de publicu din tóte clasele, opiniunea publica vienesa e contr’a conventiunei. Din partea regimului se făcu cele mai aprigi pressiuni asupr’a camerei pentru primire. Nu numai cestiunea de cabinetu, dar’ se amenintia cu disolvarea camerei la casa de neprimire. La G/2 se deschide iéra si siedinti’a. Telegrafulu ne-a adusu deja scirea ca conventiunea e primita cu 145 contra 73. Atâtu generalulu comandanții din Dalmati’a câtu si celu din Croati’a fura chiamati la Vien’a, de unde s’au si reintorsu amendoi la posturile loru. Cu ce instrucțiuni s’au reintorsu nu se scie, ci se presupune, ca pentru de a padi fruntariele si mai aspru si a reduce portiunile refugiatiloru si in fine a-i îndemna sa se duca acasa si sa fia omeni de pace. Sessiunea cameriloru din Bucuresci este prelungita până la 1 Martiu. Din Iași ni sosi scirea, ca la 24 Februariu n, a trecutu celu dintâiu trenu podulu dela Ungheni, preste Prutu, pre lini’a Iași—Chisineu. Aceste S’a facutu, Red. schri suntu forte inocente si le-amu înregistra cu tata linistea. Altfel nu suntu urmatórele: „Polit. Cor.“ capeta scrie dela Bucuresci, ca guvernulu ia in seriosa consideratiune oprirea esportului de grâu, care mesura, se duce mai departe, va fi indreptata in contr’a Austriei. Arta si mai ascutita gasimu in diurnalele opositiunei din Romani’a sub titlulu: „Cuvintele si actele." Sub acestu titlu, cetima in „Tablettes d’un Spectateur“ dela 19 urmatórele : „Organulu oficialu alu imperiului germanu se supera forte, fiindu-ca Agentia Havas a cutesatu s’anuncie ca agintii prusaci au stabilitu la Vien’a si Ragus’a oficine de noutati nelinistitóre in privinti’a resculei din Brzegovin’a. Ei bine, noi suntemu in positiune de a afirmă ca, cu tóte declaratiunile pacifice cari s’au respanditu din Berlinu in Europ’a, d, de Bismark a datu ordinu......... la Bucuresci se armeze in graba, fara întrerupere, pe celu mai mare picioru posibilu. Si, la Bucuresci armeza. Armeza nu pentru a apera neutralitatea României contr’a unei invasiuni de trupe turce, cari nu amenintta in nici unu modu principatele române, ci pentru a servi, la trebuintta, de ante garda, negresita, armatei ruse, care aru porni contr’a imperiului Sultanului.“ „Tablettes d’un spectateur“ n’au insemnatate in lumea cea mare a diurnalisticei si asta pre cele spuse de densele amu basa putieri. Alai importanta trebuie sa fia scirea „Gazetei nationale“ din Budapest’a, pentru ca apare intr’unu diurnalu, care este timbratu de „Tromp. Carp.“ de organu oficiosu. Bata după trad. Trompetei, ce dice „Gaz. nat.“ intre altele intr’unu articulu intitulatu : „Romani’a regatu:“ „Din caus’a ce domina astadi orientulu, omenii politici ai României aru voi sa storca unu profitu, care nu consista in mai multu sau mai putieri, decâtu in a-si acoperi edificiulu statului loru prin midilace eftine, proclamându-se deodata „regatu suveranu din statu tributara de până azi. „Spre atingerea acestui scopu, politicii de aici aviseza la felurite midilace. Mai nainte de tote densii organiseza o revolta in Bulgaria. O parte chiar din acele patru milióne votate de curentii de camere este intrebuinttata pentru aprinderea focului intre bulgari. „Denundurile de mai deunndî din „Pal Mal-Gazette“ făcute de unu membru alu parlamentului englesu, ca Romani’a aru fi conspirându cu Rusi’a in contr’a pacii, nu este, firesce, decâtu o gâscă grasa, carei’a i s’a facutu ventu prin Europ’a, pentru anume scopuri oculte. Acést’a aserțiune este cu totulu lipsita de fondu. Adeverulu — o spunemu positivu — este urmatoriulu: „Comitetele revoluționare bulgare au primitu dela ruși (nu dicemu dela guvernulu rusescu) o însemnata cuantitate de bani, arme si munitiuni de resbelu, cari deocamdată suntu asiediate in Romania, si la cari a contribuitu cu o buna părticică si consilierulu principalu alu Domnitoriului Carol. Aceste munitiuni preste putieru tempu au sa se transfere in Bulgari’a, cu ajutoriulu unui comitetu de femei recrutate de câtra agenții comitetului centralu bulgara, cari ’si făcu trebile pe fatia in tota întinderea României, avendu chiaru protectiunea guvernului românu.“ Ce sa dhcemu noi, adauge „Tr. Carp.“ din parte-ne, la o asemenea divulgare categorica, precisa, clara, careii vine intr’ajutoriu si oficios’a „Neue freie Presse“ din Vien’a, confirmându, prin corespondentulu seu din Bucuresci ca Romani’a in adeveru aru si unu cuibu de comitete revolutionare bulgare, cari ’si tienu siedintiele intr’o casa din strad’a sant’a Vineri chiaru, si ca: „numeroși teneri din Bulgari’a, incuragiati de faptele ce se petrecu actualmente in Bosni’a si Brzegovin’a, au parasitu patri’a loru spre a merge in Serbi’a, trecendu prin Romani’a ; si in fine, ca la Bucuresci s’aru fi constatatu disparitiunea subita a orecarui numera de bulgari amplosați la drumulu de feru, precum si a a mai multora institutori de aceeași nationalitate.“ Ce sa diemu noi din parte-ne, la o asemenea divulgare categorica, precisa, clara, carei’ai mai vinu in ajutoriu si pre-cari observări juste ale jurnalului „Poporulu“, cum si mai multe negări si afirmări ale organului oficiosu „Journal de Bukarest“ ? La intrebarea ce si o pune ins’asi fui’a, din care amu estrasu cele de până aci, respunde totudeun’a, ca nefiindu capulu ministeriului din Bucuresci pentru situatiunea actuale sa se retraga si sa faca locu altui’a. Inse este cunoscutu ca nici „ucigasu crucea“ nu e asia negru precum lu depingu ómenii. Asia „Cor. pol.“ produce o corespundintia dela Bucuresci de urmatoriulu cuprinsu : Nu se face nici unu secretu cu înarmarea României. Romania o spune prefatia ca in impregiurarile de fatia si a trenutu de datorintia a fi mai înarmata de cum a fostu, pentru ca ce putea sei guvernulu ce se póte nasce din confusiunile turcesci ? Mai departe dice „Cor. p.“ : Destulu ca după cum stau lucrurile inainte cu dóue septamâni, Romani’a are totu dreptulu de a se pregăti militaresce. Astadi, firesce stau lucrurile incatu-va altfeliu. Speranti’a de a se pute sustiene pacea in Europ’a orientale a luatu unu aventu puternicu. Aici vorbescu si viséza acum ómenii mai putieru de neevitabile si crescendo complicatiuni. Este si mai adeveratu, ca Romani’a, carea pre tempulu celoru siepte septamâni de deprimare politica in provinciele slavice turcesci din vecinătate, a datu de o sapienta abstinentia nici nu va cugetă a se face de vorba lumei prin improvisatiuni cutezate si isolate. Eata ilustrata starea lucruriloru din Romani’a intr’unu modu chiaru si fara de nici o tartarerie politica. Alegerile in Franci’a suntu discutate de tóta diurnalistica cea mare europena. Unele foi admira resultatulu, altele su afla naturalu, altele se bucura de o victoria asta mare a republicanismului. Nu trece inse, totu acea diurnalistica, cu vederea preste impregiurarea, ca bonapartistii au facutu unu progresu insemnatu, pre cându totu feliulu de legitimisti si orleanisti au dispăruții dintre deputații noului corpu legiuitoriu. Dealtmintrea, ceea ce tara nu trebuie scapatu din vedere, atâtu in Parisu câtu si latiera au fostu multi candidați bonapartisti cu minoritati considerabile. Resbelulu civilu din Spania se pare a fi terminatu. Telegrafulu adusese inainte cu vr’o trei zile scriea ca Don Carlos a trecutu fruntariele in Franci’a si a emisu unu manifestu in care ’si esprima necasulu, ca spaniolii n’au vrutu sa se lase a-i face fericiți după metod’a densului. Proiecții de lege despre fundidu regiu, mai departe despre regularea universităției sasesci si despre averea universitatiei si a asia numitelorusiepte judette. Fiinduca regularea unei parti din teritoriulutierei din consideratiuni administrative nu se mai pute amana, se dispunu cu privire la fundulu regiu urmatórele : § 1. La regularea teritorieloru municipali, de cari va dispune o lege separata, fundulu reg. si teritoriele învecinate voru fi supuse unei si acelei consideratiuni. După regularea teritoriului inceta pentru fundulu regiu deosebirile in cerculu administratiunei. § 2. Oficiulu comitelui sasescu (comes) inceta si titlulu se cuvine comitelui supremu alu comitatului Sabiiu cu presidentu alu adunarei generali a Universitatiei. § 3. Cerculu de dreptu alu universitatiei sasesci, cu unu oficiolatu eschisiru culturalu, se va sustiene si de aici inainte relativii la dispunerea asupr’a averei universitatiei, relativii la intrebuinttarea fundatiuniloru ce stau sub administratiunea ei pre barea destinatiunei acestoru fundatiuni si relativu la controlarea loru. § 4. Averea universitatiei sasesci se póte folosi numai si numai spre scopuri culturali. § 5 Drepturu de proprietate relativu la averea universitatiei sasesci remâne neatinsu. întrebările ce se potu ivi relativu la acestu dreptu se voru decide prin sentintta judecatorésca. § 6 Veritele averei ce sta in dispusetiunea libera a universitatiei au sa se folosesca intre marginele cuprinse in § 3 si 4 in favorulu tuturora locuitoriloru indreptatiti la proprietate fara osebire de religiune si limba. § 7. De averea universitatiei sasesci dispune intre marginele fundationali si prelânga sustienerea dreptului de suprema inspectiune a guvernului adunarea generale a universitatiui sasesci. § 8. Adunarea generale a universitatiei sasesci: a) Presidentu este comitele supremu alu comitatului Sabiiu. b) Vice presidentu este acel’a, pre care lu alege adunarea generală dintre membri sei. c) Notariu e secretariulu universitatiei (§ 15) si fiindu acest’a impedecatu substitutulu pre care lu va alege adunarea generale dintre membrii sei pre tempulu catu dureza sessiunea. Notariulu are scaunu si votu. d) Membrii suntu 20 representanti din locuitorii investiti cu dreptulu de alegere pentru dieta ai scauneloru districteloru si cetatiloru ce formeza fundulu regiu si anume din partea Sibiiului si Brasiovului câte doi, prin urmare patru, din partea cetatiloru Sebesiu, Mercurea, Orestia, Mediasiu si Bistriti’a câte unuiu, la olalta cinci, pentru alegerea celorulalti 11 membri ai adunarei se impartu celelalte parti ale fundului regiu in 11 cercuri de alegere si adeca cu privire la aceea, ca in trensele sa fia numerulu alegatoriloru pre câtu se póte egalu, cu unu cercu de alegere sa se estinda asupr’a mai multora municipie de nou formande si cu alegatorii municipieloru din fundulu reg. care au esistatu mai nainte sa remâna pro câtu se póte la olalta. Fiacare cercu de alegere delega unu representantu in universitate. § 9. Membrii adunarei universitatiei se alegu pre trei ani. § 10. In fia-care anu se tiene de regula o adunare generala a universitatiei, in care se examineza socotelele anului trecutu si sa pregătesca bugetulu pre anulu viitoriu. Guvernulu póte dispune conchiamarea unei adunări generali estraordinarie, afara de acest’a e datori’a presidentului adunarei generali a universitatiei sa conchieme la datorinti’a majoritatiei membriloru o adunare generale estraordinara. § 11. Resolutiunile adunarei universitatiei voru ajunge la valore in genere cu aprobarea ministrului de interne, intrucâtu inse acele se refera la lucrurile culturei publice cu aprobarea ministrului de culte si instrucțiune. § 12. Protocolele adunarei generale a universitatiei au a se substerne ministrului de interne celu multu in termina de 8 zile dela închiderea adunarei. O resolutiune protocolara, la care ministeriulu nu face observatiuni in tempo de 40 dile computate dela