Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-15 / nr. 5
Telepranulu [ese Duminec’a si Joi a la fie-care dóue septemanî cu adausulu Foisiarei. — Prenume intimiee se face in Sabiiu la espeditur’a "oei.pre afara la 3. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cottraespeditura.Pretiulu premuieratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. iar pre o jumetate de anu 3 fl. 60. Pen Nr. 5. ANULU XXIV. Sabiiu 15127 Ianuariu 1876. tru celelalte pfirti ale Transivaniei e pentru provinciele din Monarchia pre ain aim 8 li.iera pra f o jumetate de aim 4 fl. v. a. Pentru prunc, si tier , sireine pre anu 12, aim 60. Inseratele se plntescn pentrn intfti'a óra J en 7 cr. simln, pentrn a (lón'« óra cn 5 '/» or. I si pentrn a trei’a repetire cn 3cr. v. a. Revist’a politica. Proiectulu de lege despre comissiunile administrative s’a primita in ssedinti’a dela 22 Ian. cu putiene si neinsemnate modificatiuni. Cestiunea cetatiloru, cari cerura prin unii representanti o organisatiune deosebita nu s’a resolvitu pe placulu loru, ci au remasu desconsiderate. Cându s’a votatu asupr’a acestei întrebări, multi membri de reputatiune din sinulu partidei guvernamentali au fugitu pre coridore. Din acestu incidentu scrie „Pesti Napló“ dela 21 Ian.: Atari aparintie, cum e si votarea de astadi in cas’a deputatiloru nu rădică numele parlamentarismului. E semnu de relatiuni alonorme, cându deputații fugu cu sutele pre coridora de întrebarea ce li s’a obtrusu si cându unu proiectu de lege nu se primesce pentru ca majoritatea nu afla de bunu, ci cu totulu din alte motive, cari nu stau in legătură cu proiectulu de lege, anume pentru ca majoritatea speréza, ca guvernulu in alte lucruri corespunde intr’unu modu mai fericitu opiniunei publice a natiunei. Aceste aparitiuni neplăcute nu sporescu glori’a guvernului si desi ne tienemu si noi de cei ce credu, ca cabinetulu Tisza are o missiune, totusi amu fi vechiutu mai bucurosu cabinetulu scutindu-se de calamitatea de astazi.“ Despre prim’a conferintia ce s’a tienutu la 17 Ianuariu n. de membri din cas a de susu a Austriei, se raporteze lui „D. Zt.“, ca acést’a conferintia s’a tienutu fara învoirea ministerului Auersperg. Unii domni de influintia, dice citatulu organu, si-a esprimatu in decursulu siedintiei ingrigirile, ca împreuna cu jumetatea austriaca a monarciei intregii statulu este impinsu pre cali fatale, pentru ca ministeriului Auersperg i se pare ca i lipsesce sorti’a de a resiste nestiintieloru separatistice ale cabinetului Tisza, patronate de contele Andrassy. La finea conferintiei s’a instituitu unu comitetu de supraveghiere cu Schmerling in frunte, pentru a observă atitudinea ministeriului actualu. In acestu comitetu suntu alese persone notabile. La 21 Ianuariu s’a tienutu a dou’a conferintia amirabila, la care a participatu barbati din tóte nuantiele politice. Conferinti’a a trenutu 3 are si a fostu presidata de cav. Schmerling. S’a hotaritu a se observa cea mai mare discretiune fatia de resolutiunile aduse in acest’a conferintia secreta. Atâta se spune numai, ca resolutiunea, de a paralisi cu tóte mijlocele o slăbire si mai departe a autoritatii imperiului, a fostu tonulu principalu alu discussiunei. După unele faime guvernulu austriacu are de cugetu sa nu propună senatului imperialu conventiunea vamale si comerciale încheiata cu Romania pentru ca prim’a camera comerciale a Austriei, cea din Viena, nu o a acceptatu. Acțiunea diplomateca a puteriloru in Constantinopole se póte incepe, caci despre cabinetulu din Angli’a ne spune „Times“, ca a hotaritu sa spriginesca in principiu not’a contelui Andrassy. In celelalte detaiuri ce se potu ivi după predarea notei in mânile Porției cabinetulu anglezu si-a reservatu mâna libera. Unele foi vedu aici unu feliu de neîncredere a Angliei in tóta campani’a pornita spre Constantinopole si dicu ca ea vrea sa-si asigure retragerea pentru casula, cându nu i s’aru parea consulta a face tovarasia mai departe cu amicii sei. Fort’a va primi la staruinttele puteriloru programulu de reforme, dar adice „A. A. ZI “, pentru impacarea provincieloru resculate s’au dobenditu putieri prin acést’a, daca puterile nu iau sub control’a loru esecutarea programei. O atare controla europena pate sa devină usioru isvoru de nemultiumire in alte parti ale imperatiei otomane, isvoru de conflictu seriosu cu guvernulu turcescu si unu isvoru de neintielegere intre puterile medilocitorie. Acést’a neunire se va si ivi, pentru ca după „Diur. de Set. Persb.“ puterile trebuie sa afle o cale potrivita pentru esecutarea reformeloru, caci reformele ce le apromite Turci’a nu suntu de ajunsu. Dela 18 până la 21 Ianuariu n. insurgenții au avutu mai multe lupte cu turcii pre drumulu dela Trebinje. Tóte aceste lupte s’au sfersitu in pagub’a turciloru. Diet’a Ungariei. In desbaterea speciale asupr’a comissiuniloru administrative suntu putiene momente însemnate. Discussiunea generale a absorbitu totu interesulu. Cu tóte aceste din cându in cându aflamu si in discussiunea speciale unele demne de atențiune. Amu impartasitu deja, ca mai tóte cetatile din Ungari’a au protestatu prin potitiuni contr’a acestui proiectu de lege care sterge multe din prerogativele istorice ale cetatiloru. Antagonismulu intre cetati si comitate resufsa si in parlamentulu ungurescu. In siedinti’a dela 21 Ianuariu continuandu se desbaterea pe paragraf s’a incinsu o discussiune vina si lunga asupr’a emendamentului lui Zsechenyi, care cere o organisatiune deosebita, va sadica unu privilegiu, o esemtiune dela legea acést’a pentru cetati. La ordinea dilei deputatulu Molnár ia curentulu pentru a apera emendamentulu lui Zsedenyi. Oratorulu dice ca, de vreme ce cetatile se deosebescu una de alta prin varietatea organisatiunei loru administrative, este eróre, cându noi creámu unu corpu administrativu omogenu, pentru cetati ca si pentru comitate. Numai atunci nu amu fi ingrigiati fatia de acésta lege, cându afacerile comunali ale cetatiloru s’aru precisa acuratu, cându sfer’a de activitate a magistratului aru romane neatinsa, cându influinti’a lui s’aru estinde asupr’a administrarei averei cetatiene. Cu deosebire sortea orasieloru mici cari au mai putieri de 18,000 locuitori, va fi forte trista, fiinduca prin administratiunea ambulatorica nu se va face nice o isprava. E nedreptu a atacă neatenuarea aceloru orasie mici, cari au conditiuni materiali si spirituali de ajunsu pentru a pute conservă autonomi’a loru, a prasieloru, cari suntu spriginulu celu mai puternicu alu elementului magiaru. Contele F. Zichy replicandu la motivările reporterului in siedinti’a trecuta dice, ca e o consecuentia cutezată, cându densulu deduce din cuventurile membriloru din opositiunea dreptei, ca ea aru vrea sa restringa cerculu autonomu de dreptu alu magistrateloru cetatiene. Astadi nu ne mai intrebamu: suntu bune sau rele comissiunile administrative , ci întrebarea e: Cum voru functionă comissiunile administrative in cetati? In cetati suntu cu totulu alte agendele, altu modu de a le resolvi, nu că in comitate. Déca comissiunea administrativa nu apuca in sfer a de activitate a magistratului, erorile ce privinu in administratiunea cetatiei nu se voru indreptă, deca comissiunea activ. va inriuri asupr’a cercului de activitate a magistratului, atunci vorunsiste dóue corporatiuni paralele, fara linie de demarcatiune pentru agende. Administratiunea ambulatorica numai desorganisatiune póte s’aduca. Oratorulu spriginesce amendamentulu lui Zsedényi. I. Hosztinszki se alipesce de emendamentulu lui Zsedenyi, dara nu argumenteloru ce le au adusu oratorii din opositiunea dreptei. Argumentele teoretice nu folosescu, ci numai cele scose din viéti’a practica. O lege e buna numai candu corespunde, altmintrenea nu. In fine adauge, ca déca legea se va adeveri de rea, autoritatea legei scapeta, de aceea oratorulu spriginesce emendamentulu lui Zsedényi. Hármán cere din consideratiuni catva insemnatatea capitalei si complicatiunea afaceriloru ei administrative dela ministrulu pressedinte, că sa se ingrijesca de relatiunile deosebite ale capitalei printr’o lege separata, si substerne o propunere in directiunea acest’a. Csernatony combatendu propunerea antevorbitoriului intréba, déca se póte cere deja legislatiune sa faca in momentulu, candu ea creeza control’a statului in modu egale pentru intréga tiér’a, o esceptiune si inca pentru unu punctu alu tierei, in care disordinea e mai mare. Intorcandu-se catva 7sedenyi dice, ca multe cetati mici voru votă oratoriului loru multiamita, dara tempulu nostru care e alu progresului generalu nu e chiamatu a apera privilegii învechite. Mai bine ea respectă interesele tierei si a derimă marii aceloru cetati, pentru ca nice celu mai mare orasiu nu se póte pune intr’o linie cu interesulu tierei. Si tocm’a pentru cetati se cere a controla mai tare. Ministrulu pressedinte Tisa face observatiuni la cele afirmate de antevorbitori. Daca bunatatea unui proiectu de lege, dice Tis’a, se dovedesce numai prin viétia practica, cum e cu putintia a mai creă legi? Se cere, că legea acést’a sa nu se estinda asupr’a cetatiloru. Lui Alad Molnár ’i replica oratorulu, ca nu proiectulu in discusiune a produsu i de’a eventualei contopiri a cetatiloru mici, ci in acést’a afacere s’au facutu degiă proiecte, dara nu s’au discutatu inca; pre deputatulu Zichy nu face atentu, ca colegii sei de principiu vreu că si cetatile mici reg. sa se sustiena. Contele Zieh disese, ca in cetati e de lipsa o basa unitara, dara nu unu magistratu si o comissiune administrativa, dara densulu nu ni-a spusu ce intielege sub acést’a basa. Crede densulu, ca intre formele actuali relevate de atâte ori de partid’a sea sa se de tóte magistratului, atunci nu vedemu nice o garantia a potestatiei de statu, déca inse se dau tóté până si agendele comunale, unei corporatiuni de statu, atunci se pierde tendinti’a autonomista. Greutatea amintita de Házmán la l organisatiunea capitalei cade sub altu punctu de vedere. Oratorulu e petrunsu de insemnatatea elementului urbanu si fiindu ca are convicțiunea, ca comissiunile administrative voru direge administratiunea, voiesce, că acést’alege sa se estinda si asupr’a cetatiloru. In urma recomenda acceptarea testului originalu si respingerea emendamenteloru. Urmeza votarea si se primesce testulu originalu nealteratu. Desbaterea speciale a inaintatu până la § 38 fara greutate, la § 13 a facutu Teleszidunu emendamentu: „Relativu la administrarea averei municipale sfer’a legale de activitate de până acum a congregatiuniloru, incetati inse relativu la afacerile comunali, la adunarea generale, magistratu si primariu, remâne neatinsa,“ care se si primesce, după ce areta ministrulu pres. ca prin trensulu nu se modifica intentiunea legei. Epistole dela ticra. Vei fi asteptatu, că acésta epistola se urmeze mai curendu celoru-lalte, crede-mi, ca amu voitu, insa amu fostu impedecatu intr’unu modu forte ciudatu. — Sol, ca eu abi’a ieri amu trecutu din anulu 1875 in anulu 1876 si inca bine, ca elu a intardiatu cu 13 dile. Se dice, ca spatiu intre ani nu e, ci numai o numire si la mine si la multi de panur’a mea, la multi ómeni moderni cum se dice, intre anii de mai nainte si de adi a fosta unu spatiu mare. — Unu tempu de a curati belelele anului trecutu, care le a adusu distractiunile si petrecerile ; unu tempu de a face socotelele averei si a fonduriloru, da a trage socotél’a speseloru pentru crescerea si educatiunea fiiloru. Acestu tempu de altmintrea are intemplari frte frumóse, insa socotél’a intemplariloru a adusu turburare de minte. Crede, ca parea ca amu sa trecu din 1875 in 1876 preste o apa mare, preste care eră numai o punte de o bârna lunga necioplita. Eu me aflamu la capulu puntei pregatitu cu o pareche de desagi pre umere. In partea de dinderetu desag’a eră plina cu belele si necasuri, in partea din fatia la inima unde eră se fie comor’a desag’a eră góla. Me cercaiu se pasiescu insa greutatea celora din desaga me tragea inapoi parca ca sum legatu la hotele, unde ii amu petrecutu lumea alba, parea ca me tienu datoriile după fortie, unde amu fostu facutu de multe ori nóptea di Paști. Parea ca me tienu cu funii tare cei ce mi-au vendutu vestmintele usióre de matase, de catifea din desagi, parea, ca nu leamu platitu afurisitiloru de moclisti si de lipscani, cu tóte ca de multe ori preste anu le-amu facutu alii verisiu, fiinduca aveau destule oprasnice. Giuvaer lealele si alte secaturi la vedere nu erau grele insa parea, ca-mi tragea umerulu se me trantesca in apa. Nu eră gluma ca amu si vediutu pre unii soti patiendu astfeliu. — Deasupr’a acestui resultatu alu osteneliloru mele de preste anu, care a incaputu in desagi erau si nesce harthii de avere de fonduri nationale. Eră si averea si harthiile la mine,