Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-01-15 / nr. 5

Telepranulu [ese Duminec’a si Joi­ a la fie-care dóue septemanî cu adausulu Foisiarei. — Prenu­me intimiee se face in Sabiiu la espeditur’a "o­ei.pre afara la 3. r. poște cu bani gata prin scrisori fran­cate, adresate cottraespeditura.Pretiulu premui­era­­tiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. iar pre o jumetate de anu 3 fl. 60. Pen­ Nr. 5. ANULU XXIV. Sabiiu 15127 Ianuariu 1876. tru celelalte pfirti ale Transivaniei e­ pentru pro­­­vinciele din Monarchia pre ain aim 8 li.iera pra f o jumetate de aim 4 fl. v. a. Pentru prunc, si tier­ , sireine pre anu 12­­­, aim 6­0. Inseratele se plntescn pentrn intfti'a óra J en 7 cr. simln, pentrn a (lón'« óra cn 5 '/» or. I si pentrn a trei’a repetire cn 3cr. v. a. Revist’a politica. Proiectulu de lege despre comis­­siunile administrative s’a primita in ssedinti’a dela 22 Ian. cu putiene si neinsemnate modificatiuni. Cestiunea cetatiloru, cari cerura prin unii re­­presentanti o organisatiune deosebita nu s’a resolvitu pe placulu loru, ci au remasu desconsiderate. Cându s’a vo­­tatu asupr’a acestei întrebări, multi membri de reputatiune din sinulu par­tidei guvernamentali au fugitu pre coridore. Din acestu incidentu scrie „Pesti Napló“ dela 21 Ian.: Atari aparintie, cum e si votarea de astadi in cas’a deputatiloru nu rădică numele parla­mentarismului. E semnu de relatiuni alonorme, cându deputații fugu cu su­tele pre coridora de întrebarea ce li s’a obtrusu si cându unu proiectu de lege nu se primesce pentru ca majo­ritatea nu afla de bunu, ci cu totulu din alte motive, cari nu stau in le­gătură cu proiectulu de lege, anume pentru ca majoritatea speréza, ca gu­­vernulu in alte lucruri corespunde in­­tr’unu modu mai fericitu opiniunei publice a natiunei. Aceste aparitiuni neplăcute nu sporescu glori’a guver­nului si de­si ne tienemu si noi de cei ce credu, ca cabinetulu Tisza are o missiune, totusi amu fi vechiutu mai bucurosu cabinetulu scutindu-se de calamitatea de astazi.“ Despre prim’a conferintia ce s’a tienutu la 17 Ianuariu n. de membri din cas­ a de susu a Austriei, se ra­porteze lui „D. Zt.“, ca acést’a con­ferintia s’a tienutu fara învoirea mi­­nister­ului Auersperg. Unii domni de influintia, dice citatulu organu, si-a esprimatu in decursulu siedintiei in­­grigirile, ca împreuna cu jumetatea austriaca a monarc­iei intregii statulu este impinsu pre cali fatale, pentru ca ministeriului Auersperg i se pare ca i lipsesce sorti’a de a resiste nestiin­­tieloru separatistice ale cabinetului Tisza, patronate de contele Andrassy. La finea conferintiei s’a instituitu unu comitetu de supraveghiere cu Schmer­ling in frunte, pentru a observă ati­tudinea ministeriului actualu. In acestu comitetu suntu alese persone notabile. La 21 Ianuariu s’a tienutu a dou’a conferintia amirabila, la care a parti­­cipatu barbati din tóte nuantiele po­litice. Conferinti’a a trenutu 3 are si a fostu presidata de cav. Schmerling. S’a hotaritu a se observa cea mai mare discretiune fatia de resolutiu­­nile aduse in acest’a conferintia se­creta. Atâta se spune numai, ca reso­­lutiunea, de a paralisi cu tóte mij­­locele o slăbire si mai departe a au­­toritatii imperiului, a fostu tonulu principalu alu discussiunei. După unele faime guvernulu au­­striacu are de cugetu sa nu propună senatului imperialu conventiunea va­male si comerciale încheiata cu Romania pentru ca prim’a camera comerciale a Austriei, cea din Vien­a, nu o a accep­­tatu. Acțiunea diplomateca a puteri­­loru in Constantinopole se póte incepe, caci despre cabinetulu din Angli’a ne spune „Times“, ca a hotaritu sa spri­­ginesca in principiu not’a contelui Andrassy. In celelalte detaiuri ce se potu ivi după predarea notei in mâ­­nile Porției cabinetulu anglezu si-a reservatu mâna libera. Unele foi vedu aici unu feliu de neîncredere a An­gliei in tóta campani’a pornita spre Constantinopole si dicu ca ea vrea sa-si asigure retragerea pentru casula, cându nu i s’aru parea consulta a face to­­varasia mai departe cu amicii sei. Fort’a va primi la staruinttele puteriloru programulu de reforme, dar a­­dice „A. A. ZI “, pentru impa­­carea provincieloru­ resculate s’au do­­benditu putieri prin acést’a, daca pu­terile nu iau sub control’a loru ese­­cutarea programei. O atare controla europena pate sa devină usioru isvoru de nemultiumire in alte parti ale im­­peratiei otomane, isvoru de conflictu seriosu cu guvernulu turcescu si unu isvoru de neintielegere intre puterile medilocitorie. Acést’a neunire se va si ivi, pentru ca după „Diur. de Set. Persb.“ puterile trebuie sa afle o cale potri­vita pentru esecutarea reformeloru, caci reformele ce le apromite Turci’a nu suntu de ajunsu. Dela 18 până la 21 Ianuariu n. insurgenții au avutu mai multe lupte cu turcii pre drumulu dela Trebinje. Tóte aceste lupte s’au sfersitu in pa­­gub’a turciloru. Diet’a Ungariei. In desbaterea speciale asupr’a comissiuniloru administrative suntu putiene momente însemnate. Discus­­siunea generale a absorbitu totu in­­teresulu. Cu tóte aceste din cându in­ cându aflamu si in discussiunea spe­ciale unele demne de atențiune. Amu impartasitu deja, ca mai tóte cetatile din Ungari’a au protestatu prin po­ti­ti­uni contr’a acestui proiectu de lege care sterge multe din prerogativele istorice ale cetatiloru. Antagonismulu intre cetati si comitate resufsa si in parlamentulu ungurescu. In siedinti’a dela 21 Ianuariu continuandu se desba­terea pe paragraf­ s’a incinsu o dis­­cussiune vina si lunga asupr’a emen­­damentului lui Zsechenyi, care cere o organisatiune deosebita, va sa­dica unu privilegiu, o esemtiune dela legea a­­cést’a pentru cetati. La ordinea dilei deputatulu Mol­nár ia curentulu pentru a apera e­­mendamentulu lui Zsedenyi. Oratorulu dice ca, de vreme ce cetatile se deo­­sebescu un­a de alta prin varietatea organisatiunei loru administrative, este eróre, cându noi creámu unu corpu administrativu omogenu, pentru ce­tati ca si pentru comitate. Numai a­­tunci nu amu fi ingrigiati fatia de a­­césta lege, cându afacerile comunali ale cetatiloru s’aru precisa acuratu, cându sfer’a de activitate a magistra­tului aru romane neatinsa, cându in­­fluinti’a lui s’aru estinde asupr’a ad­­ministrarei averei cetatiene. Cu deosebire sortea orasieloru mici cari au mai putieri de 18,000 locuitori, va fi forte trista, fiinduca prin administratiunea ambulatorica nu se va face nice o isprava. E nedreptu a atacă neatenuarea aceloru orasie mici, cari au cond­itiuni materiali si spirituali de ajunsu pentru a pute conservă autonomi’a loru, a prasieloru, cari suntu spriginulu celu mai pu­­ternicu alu elementului magiaru. Contele F. Zichy replicandu la motivările reporterului in siedinti’a trecuta dice, ca e o consecuentia cu­tezată, cându densulu deduce din cu­­venturile membriloru din opositiunea dreptei, ca ea aru vrea sa restringa cerculu autonomu de dreptu alu ma­­gistrateloru cetatiene. Astadi nu ne mai intrebamu: suntu bune sau rele comissiunile ad­ministrative , ci întrebarea e: Cum voru functionă comissiunile admini­strative in cetati? In cetati suntu cu totulu alte agendele, altu modu de a le resolvi, nu că in comitate. Déca comissiunea administrativa nu apuca in sfer­ a de activitate a magistra­tului, erorile ce privinu in administra­tiunea cetatiei nu se voru indreptă, deca comissiunea activ. va inriuri asu­pr’a cercului de activitate a magistra­tului, atunci voru­nsiste dóue corpo­­ratiuni paralele, fara linie de demar­­catiune pentru agende. Administra­tiunea ambulatorica numai desorgani­­satiune póte s’aduca. Oratorulu sprigi­­nesce amendamentulu lui Zsedényi. I. Hosztinszki se alipesce de emen­­damentulu lui Zsedenyi, dara nu ar­­gumenteloru ce le au adusu oratorii din opositiunea dreptei. Argumentele teoretice nu folosescu, ci numai cele scose din viéti’a practica. O lege e buna nu­mai candu corespunde, alt­­mintrenea nu. In fine adauge, ca déca legea se va adeveri de rea, autoritatea legei scapeta, de aceea oratorulu spri­­ginesce emendamentulu lui Zsedényi. Hármán cere din consideratiuni catva insemnatatea capitalei si com­­plicatiunea afaceriloru ei administra­tive dela ministrulu pressedinte, că sa se ingrijesca de relatiunile deosebite ale capitalei printr’o lege separata, si substerne o propunere in directiunea acest’a. Csernatony combatendu propune­rea antevorbitoriului intréba, déca se póte cere dej­a legislatiune sa faca in momentulu, candu ea creeza control’a statului in modu egale pentru intréga tiér’a, o esceptiune si inca pentru unu punctu alu tierei, in care disor­­dinea e mai mare. Intorcandu-se catva 7sedenyi dice, ca multe cetati mici voru votă ora­toriului loru multiamita, dara tempulu nostru care e alu progresului generalu nu e chiamatu a apera privilegii în­vechite. Mai bine e­a respectă in­teresele tierei si a derimă marii ace­loru cetati, pentru ca nice celu mai mare orasiu nu se póte pune intr’o linie cu interesulu tierei. Si tocm’a pentru cetati se cere a controla mai tare. Ministrulu pressedinte Tisa face observatiuni la cele afirmate de ante­vorbitori. Daca bunatatea unui pro­­iectu de lege, dice Tis’a, se dovedesce numai prin viétia practica, cum e cu putintia a mai creă legi? Se cere, că legea acést’a sa nu se estinda asupr’a cetatiloru. Lui Alad Molnár ’i replica oratorulu, ca nu proiectulu in discu­­siune a produsu i de’a eventualei con­topiri a cetatiloru mici, ci in acést’a afacere s’au facutu degiă proiecte, dara nu s’au discutatu inca; pre de­putatulu Zichy nu face atentu, ca co­legii sei de principiu vreu că si ce­tatile mici reg. sa se sustiena. Contele Zieh disese, ca in cetati e de lipsa o basa unitara, dara nu unu magistratu si o comissiune administrativa, dara densulu nu ni-a spusu ce intielege sub acést’a basa. Crede densulu, ca intre formele actuali relevate de atâte ori de partid’a sea sa se de tóte magis­tratului, atunci nu vedemu nice o ga­rantia a potestatiei de statu, déca inse se dau tóté până si agendele co­munale, unei corporatiuni de statu, atunci se pierde tendinti’a autonomista. Greutatea amintita de Házmán la l organisatiunea capitalei cade sub altu punctu de vedere. Oratorulu e petrunsu de insemnatatea elementului urbanu si fiindu ca are convicțiunea, ca comissiunile administrative voru direge administratiunea, voiesce, că acést’a­lege sa se estinda si asupr’a cetatiloru. In urma recomenda accep­tarea testului originalu si respingerea emendamenteloru. Urmeza votarea si se primesce testulu originalu nealteratu. Desbaterea speciale a inaintatu până la § 38 fara greutate, la § 13 a facutu Teleszid­unu emendamentu: „Relativu la admi­nistrarea averei municipale sfer’a le­gale de activitate de până acum a congregatiuniloru, in­cetati inse rela­­tivu la afacerile comunali, la adunarea generale, magistratu si primariu, remâne neatinsa,“ care se si primesce, după ce areta ministrulu pres. ca prin trensulu nu se modifica intentiunea legei. Epistole dela ticra. Vei fi asteptatu, că acésta epistola se urmeze mai curendu celoru-lalte, crede-mi, ca amu voitu, insa amu fostu impedecatu intr’unu modu forte ciu­­datu. — Sol­, ca eu abi’a ieri amu trecutu din anulu 1875 in anulu 1876 si inca bine, ca elu a intardiatu cu 13 dile. Se dice, ca spatiu intre ani nu e, ci numai o numire si la mine si la multi de panur’a mea, la multi ómeni mo­derni cum se dice, intre anii de mai nainte si de adi a fosta unu spatiu mare. — Unu tempu de a curati belelele anului trecutu, care le a adusu distractiu­­nile si petrecerile ; unu tempu de a face socotelele averei si a fonduriloru, da a trage socotél’a speseloru pentru crescerea si educatiunea fiiloru. Acestu tempu de altmintrea are intemplari f­rte frumóse, insa socotél’a intempla­­riloru a adusu turburare de minte. Crede, ca parea ca amu sa trecu din 1875 in 1876 preste o apa mare, preste care eră numai o punte de o bârna lunga necioplita. Eu me aflamu la capulu puntei pregatitu cu o pa­­reche de desagi pre umere. In partea de dinderetu desag’a eră plina cu be­lele si necasuri, in partea din fatia la inima unde eră se fie comor’a de­sag’a eră góla. Me cercaiu se pasiescu insa greutatea celora din desaga me tragea inapoi parca ca sum legatu la hotele, unde ii amu petrecu­tu lumea alba, parea ca me tienu datoriile după fortie, unde amu fostu facutu de multe ori nóptea di Paști. Parea ca me tienu cu funii tare cei ce mi-au vendutu vestmintele usióre de matase, de ca­tifea din desagi, parea, ca nu leamu platitu afurisitiloru de moclisti si de lipscani, cu tóte ca de multe ori pre­ste anu le-amu facutu alii verisiu, fi­­indu­ca aveau destule oprasnice.­­ Giuvaer lealele si alte secaturi la ve­dere nu erau grele insa parea, ca-mi tragea umerulu se me trantesca in apa. Nu eră gluma ca amu si vediutu pre unii soti patiendu astfeliu. — Deasupr’a acestui resultatu alu osteneliloru mele de preste anu, care a incaputu in desagi erau si nesce harthii de avere de fonduri nationale. Eră si averea si harthiile la mine,

Next