Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-01-15 / nr. 5

Celor ce au facutu inceputulu asia grandiosu ajutele Ddieu se ajunga si la seversirea acestoru dorintie. 19 Societatea pentru promovarea me­­serieloru si-a tienutu adunarea gene­rale. Bata raportulu ei. Raporta despre activitatea comitetului associatiunei româniloru pentru­ sprijinirea invatia ce­­iloru si sodaliloru români la meserii. Comitetulu acestei associatiuni a tienutu in decursulu anului 1875 12 siedintie si pre bas’a proceseloru ver­bali luate in aceste siedintie are onore­a raportă onoratei adunări generale, despre activitatea sea resumendu-o in urmatórele puncte: In privinti’a asiediarei copiiloru la meserii. Acést’a după scopulu, care ’lu pre­­vedu statutele associatiunei nóstre este punctulu principalu, fiindu-ca de aci depinde resolvirea problemei, ce are acésta reuniune, de acea comitetulu si­ a tienutu de cea mai strânsa dato­­rintia a lucra in acesta direcțiune. Aplecarea copiiloru români la meserii s’a constatatu si in decursulu acestui anu, ca trebuie atrasa, de acést’a s’a rugatu dnii protopopi de aici, ca se provoce preotimea siesi subordinata, a consultă paroch­ieniloru sei, că se aduca copii la meserii, asi­­gurândui, ca comitetulu face tóte in­­lesnirile pentru asiediarea loru. Pentru acestu indemnu s’au tienutu diserta­­tiuni si pentru inlesnirea asiediarei loru s’au cautatu locuri la deosebite ramuri. S’au cerutu, că sa fiu primiti copii de aici, chiaru la scólele de me­serii din Romani’a si s’au concesu. In urma s’au aretatu din nou prin dina­­rele române, ca comitetulu are mai multe locuri la deosebite meserii aflate. Cu tóte aceste abii s’au aretatu 30 de copii români cari s’au asiediatu in anulu acest’a la ramurile urmatóre: La cismarie 10 invetiacei, la cro­itorie fina 4, la lacatarie 3, la masari 3, la pantofari 2, la faurie 2, la funa­­rie 1, la palarieri 1, la strimfari 1, la litografia 1, la masinisti 1, la curelari 1. Sum’a 30 invetiacei. In anulu acest’a s’au asiediatu 30 invetiacei, in anulu trecutu 23, si din anii de mai nainte s’au fostu asie­diatu 50. Sum’a inveti aceiloru români 103, cari se afla aplicați la 13 ramuri de meserii. Intre copii asiediati in anulu acest’a suntu 12 din Brasiovu, din districtulu Brasiovului 4, iar’ din alte locuri ale pamentului regiu 6, va se­dica din acestu pamentu regiu 22 si ceialalti 8 suntu din alte parti ale Tran­silvaniei. Comitetulu a doritu se arate adu­­narei generale, ca a asiediatu unu numeru si mai mare de copii la me­serii, insa după cunoscut­a antipatia a poporului nostru câtva meserii, tre­buie sa privimu acestu resultatu de imbucuratoru. Cu acest’a trebuie se arete comi­tetulu si aceea, ca 4 copii a parasitu meseriele. Dificultăți destule s’a esperi­­mentatu si la acestu zeu. Dnii măiestrii le a pusu vestmin­tele in bratie si s-a indreptatu pre usia. Seraci’a lips’a copiiloru de vest­minte de parale pentru vestminte si nestatornici’a copiiloru a facutu de lucru, incatu s’au astediatu unii in cate 3—4 locuri. Cu privire la măiestri, că sa pri­­mesca si se spele vestmintele invetia­ceiloru si cu privire la lipsa de vest­minte se recomenda adunarei generale a caută unu mijlocu de ajutoriu după prevederea art. 4 lit. d. din statute. In anulu acest’a s’au colectatu vestminte dela vre-o 5 din comerci­anți si s’au impartitu la 11 invetiacei, numai sa nu parasesca meseriele. 2. In privint­a sodaliloru români se arata: Au estiu că sodali in anulu acest’a dela din­ măiestri de aici 11. — Din­tre ei 2 suntu la Pest’a, 3 suntu in Romani’a bine asiediati 2 la Sibiiu si unulu brassoveanu in Petersburg. Din­tre sodalii esiti in anii trecuti de aici unulu au deschisu maiestri’a sea in Zer­­nesci, altulu la Predealu. Trei dintre sodali aflători aici in împrejurări de suferintia s’au ajutatu cu câte 5 fl. v. a. unulu. In zilele acestea din De­cembre unu membru alu comitetului au adunatu pre toti sodalii români aflători in Brasiovu spre ai intruni in o societate de lectura si fiindu unu numeru frumosu de 31 suntu in aju­­nulu constituirei loru. — In fine din­tre meseriașii incepatori, câți au ce­rutu ajutoriu li s’au datu. Astufeliu s’au facutu in privinti’a acést’a tóte putinciósele, că se propasimu. 3. In privint’a ingrijirei de cultur’a spi­rituale a invetiacei loru dela meserii. Comitetulu a ingrijitu că inveti a­cei asiediati se propasiésca si in cul­tur’a spirituale, in care propasiescu cei de alte națiuni. O­ direcțiune gimnasiale au statu si in anulu acest’a in ajutoriu si 6 dii profesori in 2 despartiaminte au predatu invetiaceiloru studiere nece­­sarie in prelegerile de Duminec’a si Mercurea sér’a. — Esamenu publicu s’au tienutu la aceste despartieminte Dumineca in 22 Iuniu 1875. Scolarii au fostu in des­­partiementulu­i 36, in desp. II 24. Spre incuragiare s’au premiatu dintre cei mai diliginti din fia­care despar­­tiementu, câte trei invetiacei. Cu inceputulu anului scolasticu 1875/6 din Sept. a. c. s’au inceputu prelegerile si se continua cu acuratetia in scal’a acést’a româna din J Brasiovu pentru meserii. Câtu pentru lipsirile dela prelegeri ale invetiaceiloru, cari se intempla, caci oprescu dnii măiestri, ca au trebuintie de ei, au luatu incii­­tulu magistratu dispositiuni serióse. De impartasitu mai este, ca dnii profesori făcu până acum servitie gratuite. O. dnui directoru Dr. I. Mesiota a staruitu la adunarea districtuale a Brassovului că se voteze unu ajutoriu pentru acésta scala, aceeași a votatu sum’a de 1500 fl. v. a. pre anu cu acea, că sa se platesca dela universi­tatea fondului regiu. S’a recomendatu din partea districtului Brasiovu uni­versității dara acesta in sesiunea ei din anulu 1875 a predat’o unei comi­­siuni spre raportare. Se mai adaoge, ca recuisitele necesarii pentru invetia­­mentu, — fiindu invetiaceii seraci, — au fostu prevediute din partea comi­tetului, ceace se va vede din rapor­tulu cassei. 4. In privinti’a ajutoreloru făcute: Afara de recuisitele de invetia­­mentu, comitetulu a ajutatu in sensulu statuteloru pre 3 sodali, cari nu-si aflau de lucru si sufereau, asemenea pre­a invetiacei, cari erau de totu goli si in miseria mare. Mai de­parte au datu împrumuturi la unu sodalu, că sa-si puta deschide si continuă meseri’a sea. Acestea se vedu iarasi la raportulu cassei. Din partea asso­ciatiunei Transilvanei s’au ajutatu trei inveti acei dela meserii, la recomenda­­rea comitetului. 5. In privinti’a inmultirei membriloru associatiunei si incasarei tacseloru. Comitetulu au facutu tóte dispo­­sitiunile. Anume pentru înmultirea membriloru indemnându la adunarea generale a cercului I pentru asociati­­unea Transilvaniei tienuta in Iulie a. c. la Feldióra, prin rugăminte si pro­vocări in parte si abiă s’au mai in­­multitu cu 6 membri, 1 fundatoriu, 3 ordinari, si 2 ajutători. S’au scrisu pentru acestu scopu la barbatii ro­mâni avuți si naționaliști din Bucu­­reeci,Ploiești, Focsiani si Craiov’a, in- i sa până acum nu s’a vediutu nici unu resultatu. Câtu pentru înmulțirea membri­loru trebuie sa dicemu seu ca voi’a lipsesce româniloru a impintenă astu­feliu de institute pentru promovarea bunei stari materiale a poporului no­stru romanu, sau ca nepasarea ne sta­­panesce si in directiunea acest’a. Membrii Asociatiunei suntu aoii fundatori 42, ordinari 44, protegatori 19 si onorari 5. Sum’a tutur’oru mem­briloru acestei Asociat. 102. In privinti’a incasarei tacseloru, comitetulu a facutu dispositiunile ne­cesari atâtu prin trimiterea de mai multe ori a servitorului, câtu si prin consultare prin unu membru alu co­mitetului mai alesu la membri ordi­nari meseriași. Cu tóte acestea atâtu din caus’a vremiloru grele de necas­­tiguri, câtu si din alte cause se afla in restantia. După acésta arezare s’aru­tarea, ca fondulu nu aru cresce si cu tóte acestea modestulu fondu alu Asociatiunei nóstre — cum veti bine­voi a audi din raportulu cassarului — cresce. Crescerea o ajuta darea anu­ale însemnata de 100 fl. v. a. pre anu cu care contribue comitetulu bisericei 5. Nicolau respective onorabilulu ei sinodu paroch­ialu, laudatu carui’a co­mitetulu propune si asta-data votarea de multiumita din partea adunarei ge­nerale a acestei Asociatiuni. 6. In fine pentru promovarea Asociatiu­nei in scopurile cari se prescrie statutele ci. S’au facutu totu ce s’au pututu s’au scrisu la institutele din Bucuresci de acestu feliu, unde s’au si primitu unu elevu; s’au scrisu la Iassi si deo­­sebitu s’au scrisu la Vien­a că sa se caute locuri pentru invetiacei pentru ca se propasimu in pregătirea manufac­­turiloru fine asemenea cu cei din tie­­rile înaintate in cultura. Cu acestea încheia comitetulu ra­portulu despre activitatea sea desvol­­tata in decursulu anului 1875. Din ssedinti’a comitetului Asocia­tiunei tienuta in 16 Decembre 1875. Bartolomeiu­­ Baiulescu, pressedinte. Dr. Nicolau Popa, secretariu. § 1. In materia de comerciu, de câte ori presentea lege nu va cuprinde dispositiuni, se voru aplică usurile (obiceiurile) comerciali si in lipsa a loru dreptulu loru comunu. § 2. Unde presentea lege vorbesce de tribunale, acolo suntu a se intielege tribunalele autorizate a delibera in materia de comerciu. Despre comercianți si despre societăți comerciale. Titlulu I. Despre comercianți in ge­nerale. § 3. De comerciantu se considera in sensulu presentei legi acelea, care are professiunea de a face in propri­­ulu seu nume acte de comerciu. § 4. Dispositiunile stabilite in pri­vinti’a comerciantiloru suntu valabile si in privinti’a societatiloru de co­merciu (§ 61.) In privinti’a statului, facându elu acte de comerciu, mentionatele (pome­nitele) dispositiuni se voru aplică nu­mai intru­câtu legile in vigore si or­­donantiele legali nu dispunu altu­­mintre. O ordonantia speciale va fiesă, in ce modu se voru aplică asupr­a in­­treprinderiloru de comerciu ale sta­tului titlurile 3, 4 si 5, cari tracteza despre ratiunile*­ (firmele) si cartile de comerciu si despre mandatarii co­merciali (procuristi). § 5. Dispositiunile, ce cuprinde presentea lege despre rațiune (firma), despre cartile de comerciu si despre procura nu se voru aplică de locu facia cu precupeți si facia cu colpor­tori, fora facia cu pravaliasii de lu­cruri vechi, cu birtasi, carausi, cora­­biari si alti professioniști numai atunci, cându întreprinderea loru va trece preste limitele (hotarele) professiunei mici. întruniri de precupeți si colpor­tori nu se voru consideră de locu, iara întruniri spre esercitarea celoru­­lalte professiuni amentionate (pome­nite) mai susu numai atunci se voru consideră de societati comerciale, cându întreprinderea lerii va trece preste limitele profesiunei mici. § 6. Legea de profesiuni (1872 art. VIII de lege precum si respecti­vele legi si ordonantie statuara (defi­­neza) cine póte si sub ce conditiuni se póte esercită comercialu că îndrep­tățire de professiune. Titlulu II. Despre repertoriale de co­merciu. § 7. Pentru receperea inregistra­­riloru prescrise de acesta lege se voru infiintiă la tribunalele repertoriu de comerciu. Aceste repertorie suntu publice si vereine póte sa se solintia de cu­­prinsulu loru. Din repertoriale de co­merciu si de pre alăturările loru se potu luă copie, cari se voru liberă legalitate in primirea vercarui, care va cere. Form’a si purtarea repertorialoru de comerciu se va regulă printr’o or­donantia speciale. § 8. înregistrările făcute in re­pertoriale de comerciu voru trebui insirate fara intârdiare ca intregulu loru cuprinșii intr’unu „monitoriu cen­­tralu“ (Központi Ertésitő), ce se va publică spre acestu scopu de minis­­teriulu agriculturei, industriei si alu comerciului, afara déca present’a­lege in unele cazuri nu va dispune contra­­riulu, in Croati’a-slavonia suntu a se publică in diurnalele de acolo oficióse. Totu odata se póte face publica­rea de tribunalu si prin alte diurnale, déca voru cere partile, inse numai cu spesele loru. § 9. înregistrările făcute in re­pertoriale de comerciu voru intră in vigóre facia cu tertii (a 3 persona) din diua, cându publicatiunea a aparutu in „monitoriulu centrale.“ Nimene nu va pute opune, ca n’aru fi avutu solintia despre publica­tiunea făcută. Titlulu III. Despre rațiuni (firme). § 10. Rațiunea (firm’s) este nu­mele sub care comerciantulu eserci­­teza afacerile sele si pre cari Tu in­­trebuintiaza de semnătură­­(iscălitură). § 11. Comercianții, cari eserciteza comercialu loru fara asociatu, suntu obligati a se servi numai de propri­­ulu loru nume civicu, si anume celu putienu de numele loru de familia. Nu suntu volnici a pune rati unei loru verumu adausu, indicându o so­cietate, dara le este permisu a pune alte adause, cari serva spre mai de aprópe indicare­a personei sau a între­prindem. § 12. Cine devine in posesiunea unui fondu de comerciu prin con­tractu sau prin ereditare va pute, cu voi’a fostului proprietariu alu fondu­lui de comerciu sau a succesorelui le­galii, se continue afacerile sub rați­unea (firm’s) vechia, punendu séu nu unu adausu, care indica succesiunea. § 13. Rațiunea unei societati in nume colectivu, cându nu va fi compusa din numele tuturora asocia­­tiloru, va trebui se cuprinda celu pu­tienu numele unui’a dintre asociați împreuna cu unu adausu care indica societatea. Rațiunea unei societati in coman­dita va trebui se cuprindă celu pu­tienu numele unui’a dintre asociați in nume, împreuna cu unu adausu, cere indica societatea. Legea de comerciu Dispositiuni generali. Secțiunea I. *) In Romani­a firmele se numescu si rațiuni.

Next