Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-15 / nr. 5
Celor ce au facutu inceputulu asia grandiosu ajutele Ddieu se ajunga si la seversirea acestoru dorintie. 19 Societatea pentru promovarea meserieloru si-a tienutu adunarea generale. Bata raportulu ei. Raporta despre activitatea comitetului associatiunei româniloru pentru sprijinirea invatia ceiloru si sodaliloru români la meserii. Comitetulu acestei associatiuni a tienutu in decursulu anului 1875 12 siedintie si pre bas’a proceseloru verbali luate in aceste siedintie are onorea raportă onoratei adunări generale, despre activitatea sea resumendu-o in urmatórele puncte: In privinti’a asiediarei copiiloru la meserii. Acést’a după scopulu, care ’lu prevedu statutele associatiunei nóstre este punctulu principalu, fiindu-ca de aci depinde resolvirea problemei, ce are acésta reuniune, de acea comitetulu si a tienutu de cea mai strânsa datorintia a lucra in acesta direcțiune. Aplecarea copiiloru români la meserii s’a constatatu si in decursulu acestui anu, ca trebuie atrasa, de acést’a s’a rugatu dnii protopopi de aici, ca se provoce preotimea siesi subordinata, a consultă parochieniloru sei, că se aduca copii la meserii, asigurândui, ca comitetulu face tóte inlesnirile pentru asiediarea loru. Pentru acestu indemnu s’au tienutu disertatiuni si pentru inlesnirea asiediarei loru s’au cautatu locuri la deosebite ramuri. S’au cerutu, că sa fiu primiti copii de aici, chiaru la scólele de meserii din Romani’a si s’au concesu. In urma s’au aretatu din nou prin dinarele române, ca comitetulu are mai multe locuri la deosebite meserii aflate. Cu tóte aceste abii s’au aretatu 30 de copii români cari s’au asiediatu in anulu acest’a la ramurile urmatóre: La cismarie 10 invetiacei, la croitorie fina 4, la lacatarie 3, la masari 3, la pantofari 2, la faurie 2, la funarie 1, la palarieri 1, la strimfari 1, la litografia 1, la masinisti 1, la curelari 1. Sum’a 30 invetiacei. In anulu acest’a s’au asiediatu 30 invetiacei, in anulu trecutu 23, si din anii de mai nainte s’au fostu asiediatu 50. Sum’a inveti aceiloru români 103, cari se afla aplicați la 13 ramuri de meserii. Intre copii asiediati in anulu acest’a suntu 12 din Brasiovu, din districtulu Brasiovului 4, iar’ din alte locuri ale pamentului regiu 6, va sedica din acestu pamentu regiu 22 si ceialalti 8 suntu din alte parti ale Transilvaniei. Comitetulu a doritu se arate adunarei generale, ca a asiediatu unu numeru si mai mare de copii la meserii, insa după cunoscuta antipatia a poporului nostru câtva meserii, trebuie sa privimu acestu resultatu de imbucuratoru. Cu acest’a trebuie se arete comitetulu si aceea, ca 4 copii a parasitu meseriele. Dificultăți destule s’a esperimentatu si la acestu zeu. Dnii măiestrii le a pusu vestmintele in bratie si s-a indreptatu pre usia. Seraci’a lips’a copiiloru de vestminte de parale pentru vestminte si nestatornici’a copiiloru a facutu de lucru, incatu s’au astediatu unii in cate 3—4 locuri. Cu privire la măiestri, că sa primesca si se spele vestmintele invetiaceiloru si cu privire la lipsa de vestminte se recomenda adunarei generale a caută unu mijlocu de ajutoriu după prevederea art. 4 lit. d. din statute. In anulu acest’a s’au colectatu vestminte dela vre-o 5 din comercianți si s’au impartitu la 11 invetiacei, numai sa nu parasesca meseriele. 2. In privinta sodaliloru români se arata: Au estiu că sodali in anulu acest’a dela din măiestri de aici 11. — Dintre ei 2 suntu la Pest’a, 3 suntu in Romani’a bine asiediati 2 la Sibiiu si unulu brassoveanu in Petersburg. Dintre sodalii esiti in anii trecuti de aici unulu au deschisu maiestri’a sea in Zernesci, altulu la Predealu. Trei dintre sodali aflători aici in împrejurări de suferintia s’au ajutatu cu câte 5 fl. v. a. unulu. In zilele acestea din Decembre unu membru alu comitetului au adunatu pre toti sodalii români aflători in Brasiovu spre ai intruni in o societate de lectura si fiindu unu numeru frumosu de 31 suntu in ajunulu constituirei loru. — In fine dintre meseriașii incepatori, câți au cerutu ajutoriu li s’au datu. Astufeliu s’au facutu in privinti’a acést’a tóte putinciósele, că se propasimu. 3. In privint’a ingrijirei de cultur’a spirituale a invetiacei loru dela meserii. Comitetulu a ingrijitu că inveti acei asiediati se propasiésca si in cultur’a spirituale, in care propasiescu cei de alte națiuni. O direcțiune gimnasiale au statu si in anulu acest’a in ajutoriu si 6 dii profesori in 2 despartiaminte au predatu invetiaceiloru studiere necesarie in prelegerile de Duminec’a si Mercurea sér’a. — Esamenu publicu s’au tienutu la aceste despartieminte Dumineca in 22 Iuniu 1875. Scolarii au fostu in despartiementului 36, in desp. II 24. Spre incuragiare s’au premiatu dintre cei mai diliginti din fiacare despartiementu, câte trei invetiacei. Cu inceputulu anului scolasticu 1875/6 din Sept. a. c. s’au inceputu prelegerile si se continua cu acuratetia in scal’a acést’a româna din J Brasiovu pentru meserii. Câtu pentru lipsirile dela prelegeri ale invetiaceiloru, cari se intempla, caci oprescu dnii măiestri, ca au trebuintie de ei, au luatu inciitulu magistratu dispositiuni serióse. De impartasitu mai este, ca dnii profesori făcu până acum servitie gratuite. O. dnui directoru Dr. I. Mesiota a staruitu la adunarea districtuale a Brassovului că se voteze unu ajutoriu pentru acésta scala, aceeași a votatu sum’a de 1500 fl. v. a. pre anu cu acea, că sa se platesca dela universitatea fondului regiu. S’a recomendatu din partea districtului Brasiovu universității dara acesta in sesiunea ei din anulu 1875 a predat’o unei comisiuni spre raportare. Se mai adaoge, ca recuisitele necesarii pentru invetiamentu, — fiindu invetiaceii seraci, — au fostu prevediute din partea comitetului, ceace se va vede din raportulu cassei. 4. In privinti’a ajutoreloru făcute: Afara de recuisitele de invetiamentu, comitetulu a ajutatu in sensulu statuteloru pre 3 sodali, cari nu-si aflau de lucru si sufereau, asemenea prea invetiacei, cari erau de totu goli si in miseria mare. Mai departe au datu împrumuturi la unu sodalu, că sa-si puta deschide si continuă meseri’a sea. Acestea se vedu iarasi la raportulu cassei. Din partea associatiunei Transilvanei s’au ajutatu trei inveti acei dela meserii, la recomendarea comitetului. 5. In privinti’a inmultirei membriloru associatiunei si incasarei tacseloru. Comitetulu au facutu tóte dispositiunile. Anume pentru înmultirea membriloru indemnându la adunarea generale a cercului I pentru asociatiunea Transilvaniei tienuta in Iulie a. c. la Feldióra, prin rugăminte si provocări in parte si abiă s’au mai inmultitu cu 6 membri, 1 fundatoriu, 3 ordinari, si 2 ajutători. S’au scrisu pentru acestu scopu la barbatii români avuți si naționaliști din Bucureeci,Ploiești, Focsiani si Craiov’a, in- i sa până acum nu s’a vediutu nici unu resultatu. Câtu pentru înmulțirea membriloru trebuie sa dicemu seu ca voi’a lipsesce româniloru a impintenă astufeliu de institute pentru promovarea bunei stari materiale a poporului nostru romanu, sau ca nepasarea ne stapanesce si in directiunea acest’a. Membrii Asociatiunei suntu aoii fundatori 42, ordinari 44, protegatori 19 si onorari 5. Sum’a tutur’oru membriloru acestei Asociat. 102. In privinti’a incasarei tacseloru, comitetulu a facutu dispositiunile necesari atâtu prin trimiterea de mai multe ori a servitorului, câtu si prin consultare prin unu membru alu comitetului mai alesu la membri ordinari meseriași. Cu tóte acestea atâtu din caus’a vremiloru grele de necastiguri, câtu si din alte cause se afla in restantia. După acésta arezare s’arutarea, ca fondulu nu aru cresce si cu tóte acestea modestulu fondu alu Asociatiunei nóstre — cum veti binevoi a audi din raportulu cassarului — cresce. Crescerea o ajuta darea anuale însemnata de 100 fl. v. a. pre anu cu care contribue comitetulu bisericei 5. Nicolau respective onorabilulu ei sinodu parochialu, laudatu carui’a comitetulu propune si asta-data votarea de multiumita din partea adunarei generale a acestei Asociatiuni. 6. In fine pentru promovarea Asociatiunei in scopurile cari se prescrie statutele ci. S’au facutu totu ce s’au pututu s’au scrisu la institutele din Bucuresci de acestu feliu, unde s’au si primitu unu elevu; s’au scrisu la Iassi si deosebitu s’au scrisu la Viena că sa se caute locuri pentru invetiacei pentru ca se propasimu in pregătirea manufacturiloru fine asemenea cu cei din tierile înaintate in cultura. Cu acestea încheia comitetulu raportulu despre activitatea sea desvoltata in decursulu anului 1875. Din ssedinti’a comitetului Asociatiunei tienuta in 16 Decembre 1875. Bartolomeiu Baiulescu, pressedinte. Dr. Nicolau Popa, secretariu. § 1. In materia de comerciu, de câte ori presentea lege nu va cuprinde dispositiuni, se voru aplică usurile (obiceiurile) comerciali si in lipsa a loru dreptulu loru comunu. § 2. Unde presentea lege vorbesce de tribunale, acolo suntu a se intielege tribunalele autorizate a delibera in materia de comerciu. Despre comercianți si despre societăți comerciale. Titlulu I. Despre comercianți in generale. § 3. De comerciantu se considera in sensulu presentei legi acelea, care are professiunea de a face in propriulu seu nume acte de comerciu. § 4. Dispositiunile stabilite in privinti’a comerciantiloru suntu valabile si in privinti’a societatiloru de comerciu (§ 61.) In privinti’a statului, facându elu acte de comerciu, mentionatele (pomenitele) dispositiuni se voru aplică numai intrucâtu legile in vigore si ordonantiele legali nu dispunu altumintre. O ordonantia speciale va fiesă, in ce modu se voru aplică asupra intreprinderiloru de comerciu ale statului titlurile 3, 4 si 5, cari tracteza despre ratiunile* (firmele) si cartile de comerciu si despre mandatarii comerciali (procuristi). § 5. Dispositiunile, ce cuprinde presentea lege despre rațiune (firma), despre cartile de comerciu si despre procura nu se voru aplică de locu facia cu precupeți si facia cu colportori, fora facia cu pravaliasii de lucruri vechi, cu birtasi, carausi, corabiari si alti professioniști numai atunci, cându întreprinderea loru va trece preste limitele (hotarele) professiunei mici. întruniri de precupeți si colportori nu se voru consideră de locu, iara întruniri spre esercitarea celorulalte professiuni amentionate (pomenite) mai susu numai atunci se voru consideră de societati comerciale, cându întreprinderea lerii va trece preste limitele profesiunei mici. § 6. Legea de profesiuni (1872 art. VIII de lege precum si respectivele legi si ordonantie statuara (defineza) cine póte si sub ce conditiuni se póte esercită comercialu că îndreptățire de professiune. Titlulu II. Despre repertoriale de comerciu. § 7. Pentru receperea inregistrariloru prescrise de acesta lege se voru infiintiă la tribunalele repertoriu de comerciu. Aceste repertorie suntu publice si vereine póte sa se solintia de cuprinsulu loru. Din repertoriale de comerciu si de pre alăturările loru se potu luă copie, cari se voru liberă legalitate in primirea vercarui, care va cere. Form’a si purtarea repertorialoru de comerciu se va regulă printr’o ordonantia speciale. § 8. înregistrările făcute in repertoriale de comerciu voru trebui insirate fara intârdiare ca intregulu loru cuprinșii intr’unu „monitoriu centralu“ (Központi Ertésitő), ce se va publică spre acestu scopu de ministeriulu agriculturei, industriei si alu comerciului, afara déca present’alege in unele cazuri nu va dispune contrariulu, in Croati’a-slavonia suntu a se publică in diurnalele de acolo oficióse. Totu odata se póte face publicarea de tribunalu si prin alte diurnale, déca voru cere partile, inse numai cu spesele loru. § 9. înregistrările făcute in repertoriale de comerciu voru intră in vigóre facia cu tertii (a 3 persona) din diua, cându publicatiunea a aparutu in „monitoriulu centrale.“ Nimene nu va pute opune, ca n’aru fi avutu solintia despre publicatiunea făcută. Titlulu III. Despre rațiuni (firme). § 10. Rațiunea (firm’s) este numele sub care comerciantulu eserciteza afacerile sele si pre cari Tu intrebuintiaza de semnătură(iscălitură). § 11. Comercianții, cari eserciteza comercialu loru fara asociatu, suntu obligati a se servi numai de propriulu loru nume civicu, si anume celu putienu de numele loru de familia. Nu suntu volnici a pune rati unei loru verumu adausu, indicându o societate, dara le este permisu a pune alte adause, cari serva spre mai de aprópe indicarea personei sau a întreprindem. § 12. Cine devine in posesiunea unui fondu de comerciu prin contractu sau prin ereditare va pute, cu voi’a fostului proprietariu alu fondului de comerciu sau a succesorelui legalii, se continue afacerile sub rațiunea (firm’s) vechia, punendu séu nu unu adausu, care indica succesiunea. § 13. Rațiunea unei societati in nume colectivu, cându nu va fi compusa din numele tuturora asociatiloru, va trebui se cuprinda celu putienu numele unui’a dintre asociați împreuna cu unu adausu care indica societatea. Rațiunea unei societati in comandita va trebui se cuprindă celu putienu numele unui’a dintre asociați in nume, împreuna cu unu adausu, cere indica societatea. Legea de comerciu Dispositiuni generali. Secțiunea I. *) In Romania firmele se numescu si rațiuni.