Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)
1877-06-30 / nr. 51
anunciându-i resultatele luptei si terminându-se cu urmatórele vorbe: „Victorie completa, — Sistovulu este alu nostru.“ Imperatorulu respunse indata trimittandu comandantului capu crucea Sântulu George. Cum sa ne spunu acum intusiasmulu trupeloru aflate in Draci’a, cându le ceti Tiarulu telegram’a ce primise? Nu era bucurie, ci deliru, frenesia. Se imbratisiau, se felicitau, si pretutindeni se audia strigatulu, bura ! Tiara!, aclamându pre imperatoru, pre fiiulu seu, pre Russi’a, pre marele duce Nicolae, pre Dumnedieu, si tóto odata. Dar’ cându, la cuartierulu generalu alu marelui duce se primi telegrama Tiarului, anunciându distinctiunea acordata comandantului capu?! Generalii se întruniră, apoi mersera in corpu la marele duce, pre care ’iu nevoita sa lase a fi dusu in triumfu. Armat’a, electrisata la acestu spectacolu, făcu sa resune aerulu mai multe ore de strigatele ei de bucurie, si entusiasmulu ei debordându, se comunică si populatiunei, care asemenea nu precupeti aclamatiunile. Suntu inca cu totulu miscatu de scenele la cari amu fostu martoru, si nu regretu decâtu ca, scriindure, nu ve potu reproduce fidelu imposant’a loru mărire. In Serbi’a se urmeza cu activitate pregătirile de resboiu. — Clas’a intâi’a a miliției a fostu deja trimisa la fruntarii catra Sieniti’a, punctu spre apusu de Novi-bazar si spre media-nópte si resaritu de Muntenegru. Fostulu primu-ministru alu Greciei si actualu presiedinte alu comitetului insurectionalu din Athen’a, — d. Bulgaris, — a adresatu populatiuniloru din Epiru si Thesali’a unu manifestu in care se dice, ca a sositu momentulu sa ia armele. MM. LI. Domnulu si Dómn’a nu voru pleca Sâmbătă, ci Luni dimineti’a, la Poian’a, in apropiere de Calafatu. Se vorbesce multu despre o schimibare sau modificare a cabinetului. Generalulu Cernatu, ministrulu de resbelu, pare ca nu mai convine partidului raidicalu care guvernatier’a. De asemenea si d. Chitiu, ministrulu de culte, i si-aru fi datu demissiunea. Damu aceste sciri sub tóta reserv’a. 204 Revist’a politica. Diet’a Ungariei s’a amanatu prin rescriptu regesen dela 6 Iuliu pana la 15 Septembre. Pactulu austro-ungaru, cu tóte staruinttele energice ale ministeriului Tisza, e inca departe de a fi terminatu. Deputatiunile regnicolarie s’au despartitu fia-care la ale sale, fara a fi inaintatu cestiunea nici baterii cu unu pasu. „Post. L1.“ dice, ca a asteptatu isbutirea complanarei deja din consideratiune catra situatiunea din afara, dara discussiunile s’au paralisatu prin factorii austriaci, prin tendinti’a loru, sau de a dicta complanarea după vointi’a unilaterale si avantagiulu Austriei sau de a face reînnoirea complanarei impossibila. Nu mai incape îndoiala, ca respingerea nu se referesce numai la restitutiune. Ori sicare întrebare a complanarei avea asemenea sorte, déca s’aru fi discutata inainte. Tragerea altora intrebari (precum datori’a flotanta, activele comune) in discursiunea asupr’a cupzei dovedesce, ca nu se intentioneza aplanarea divergintielor, ci inasprirea conflictului, si acest’a numai pentru a impedeca revisiunea complanarei si a stabili statulu quo. A pacia cu o asemenea tendintia e absoluta cu neputintia. Nu se va face dara prin acest’a vre-unu casa de precedintia pentru a se paralisa dreptulu Ungariei de a revida dispositiunile primei complanari ce o apasa greu. Deocamdată cert’a remâne latenta până la reintrunirea corpuriloru legislative, dara ea va irupe asta de sigura, pre câtu de sigura este, ca pentru necesitatea unei resolviri favorabile a cestiuniloru de complanare trebuie sa se afle unu esecutoru. Cabinetulu austriacu a suferitu unu desastru, de care anevoia se va reculege. In relatiunile neclare ale cabinetului austriacu catra partidi a constitutiunei se afla momentulu ce tulbura incheiarea complanarei. In convenientie personale si neintielegeri au exercitatu o asemenea influintia stricaciósa. Guvernulu ungurescu a pastratu credintia stipulatiuniloru si le-a creatu o garanția parlamentara. „Ellenor“ constatându simplu ruperea negocieriloru e de părere ca guvernulu sa nu-si mai risipesca puterile cu aflarea unei noue formule, după cum sa sfatuesce „N. fr. Presse“, care disese ca deputatiunile regnico- slabie sa nu aduca unu resultatu negativu in ssedinti’a plenara pentru ca guvernele sa pota afla unu espedientul nou până la tomna. Ungari’a, termina „El.“, astepta ce va face Austri’a la tomna. „Hon“ pune tóta vin’a nesuccesului pe austriaci si declara, ca Ungari’a nu va ceda in cestiunea de restituire a dariloru nici candu. Austriacii suntu de vina, ca nu a isbutitu complanarea. Foile din capitala nefiindu multiumite cu resultatele complanarei, cauta acum o recompensa pentru acest’a deceptiune in constelatiunea politica din afara. De curend lu foile engleze, in frunte cu conservativulu „Standard“ consemtise in nisce termini forte caldurosi cu politic’a austro-ungara si accentuase, ca Austro-Ungari’a are interese comune cu Angli’a. O ariantia intre aceste dóue puteri — dicu foile engleze — aru putea aduce o resolvire a cesti unei orientali cu mai putiene jertfe de sânge. Foile nóstre, până si cele oficióse, iau adu de aceste manifestatiuni si „Pest. L1.“ s’aru bucură „cându concordanti’a intereseloru ce esista intre Austro-Ungari’a si Angli’a aru aduce o aliantia intre aceste puteri.“ Din Belgradu se anuncia, ca inarmurile se continua cu tóta energi’a. O brigada a plecatu la Iavora, alte doue batalióne s’au trimisu cu întărire la Drin’a, formarea de baterii noue e terminata. Tóte magazinele mobile de munitiune suntu aprovisionate cu pusei indeajunsu ca si la inceputulu resbelului trecutu. Mai departe s’au chiamatu tóte brigadele de artileria dela tóte patru corpurile la eseri citii in tabera pe cele mai de aprópe 2 saptamâni. Artileria corpului Drin’a e concentrata la Sosnietia (lângă Drin’a). Póte ca aceste pregătiri stau in ore care raportu cu scirile respandite de joi in zilele trecute, ca adeca intre Romani’a si Serbia s’aru fi incheiata o conventiune secreta, care aru cuprinde conditiunile unei ocupatiuni eventuali a Timocului. „Presse“ ni spune intr’o corespundintia a sea din Bucuresci, ca cancelariulu rusescu Gorciakoff ara fi disu ca politic’a rusesca urmaresce dóue principie: intâiu neamestecarea in politicaRomaniei si a Serbiei si in atitudinea loru catra Porta; a dou’a indepartarea a ori-ce influintia a vre-unei puteri străine pre câtu tempu tiene resbelulu. La incheiarea pacei puterile ’si voru putea validă interesele loru. E unu meritu alu lui Gorciakoff ca Serbi’a fu impedecata dela acțiune, caci ziarulu si comandantulu armatei erau la inceputu pentru acțiunea Serbiei. Indata după batai’a decisiva pe siesurile Bulgariei, problem’a Russiei e deslegata“. Flot’a englesa séra stationeza in portulu Besli’a, ceeea ce a datuansa la diverse interpretări sinistre asupr’a politicei englese. Temerile de o acțiune a Angliei nu suntu motivate, daca putemu crede declaratiunei data de lordulu Northcote in casa de josu a Angliei, ca guvernulu englesa sustiene neutralitatea completa fatia cu resbelulu din orientu. In Franci’a totu interesulu e absorbitii de campani’a electorale, pentru care se făcu din tóte partile prejătirile cele mai energice. Sistemulu candidatureloru oficiale de pe tempulu imperatului Napoleonii III se vede in tóta galatatea sea intr’o circulara a ministrului Fourtou. Unui rarii actu de patriotismu. Precum cetimu in „Press’a“, dlu George Gr. Cantacuzino, a adresatu Măriei Sele* Domnitoriului, supremulu siefu alu armatei române, urmatórea scrisóre: „Prea Inalitate Domne!“ „Nu mai este indoiala, ca er’a sacrificieloru a sositu. Fia-care românii, a carui inima bate înaintea nevoiloru si suferintieloru tierei, este datoriu a-si manifestă simtiemintele, cându ostasiulu ’si espune viéti’a, cându patri’a reclama ajutoriulu tuturora fiiloru ei. — Inacțiunea aru fi o crima, si nepaisarea româniloru luminati o pata, ce s’aru intinde asupr’a natiunei întregi. Impinsu de aceste idei, amu luatu curagiulu a rugă pre Inaltimea Vostra, a primi modestulu meu obolu pentru nenumeratele trebuintie ale armatei nóstre in resbelulu actualu. Că comandantu supremu alu Ei, Mari’a Yostra sunteti in positiune a cunosce si a ordonă mai bine decâtu oricare, destinatiunea cea mai nimerita ce urmeza a se dă acestui fondu. Oferu dar’ sum’a de cinci-deci inii lei noi in bonuri ale creditului fonciaru, ce amu onóre a inmână Mariei Vostre de-odata cu acesta epistola. Pre lângă acest’a, pain la dispositiunea astei un’a suta chile mari porumba, aflate pe proprietatea mea Florestii, districtulu Prahov’a. Prea Inalitate Domne, pre lângă ferbintele mele urâri, me simtiu fericitu a pute aduce acestu micu ajutoriu i junei si bravei nóstre armate, care, sub patriotic’a conducere a Măriei Tale, va j seia purtă susu drapelulu tterei, si a reinviă faptele gloriose ale stramosiloru nostri! Suntu alu Mariei Vostre, supusu servitoriu, G. Gr. Cantacuzino.“ Trebuie sa fimu mândri, cându vedemu intre români barbati că domnulu Cantacuzino, care, impinsu de simtieminte nobile si patriotice, a jertfitu din averea sea pentru brav’a armata româna, ce se lupta pentru tiara si tronu, sum’a însemnata de 50,000 mii lei (franci) si 100 chile mari porumbii. Nu putemu decâtu sa felicitamu pre frații noștri de dincolo de Carpati pentru acestu fiiu credincioșii alu patriei si dorimu că domnulu Cantacuzino sa afle multi imitatori, cari conduși de acele simtieminte nobile si patriotice sa conlucre la viitoriulu fericitu alu României libere. esacta“ este: 2288 lei 50 bani si 1005 fl. 60 cr. Ceea ce binevoiti a publică in Nr. procsimu alu „Teleg. Rom.“*) Sibiiu, 28 luniu (10 Iuliu) 1877. Iudita Macellariu colectanta. » Corespundintie particulare ale :.Teleg. Rom.*4 Sibiiu in 10 Iuliu 28 iuniu 1877. Domnule Redactoru ! In list’a contribuiriloru de bani pentru ostasii români răniți din Romani’a, publicata in Nr. 50 alui „Tel. Rom.“ si anume la colect’a B) a domneloru Ania Galu si Ana Filipu din Abrudu s’a stracuratu acea erore, ca sumele espuse in lei dela contribuitórea Maria Balia până inclus. Solomonu Caroiu, suntu in realu numai erneeri val. anst.; prin urmare sum’a contribuiriloru din acést’a lista nu este precum s’a fostu aretatu din eróre: 940 lei — 332 fl. ci mai esactu — 180 lei — 339 fl. 10 cr. v. a. De acea fiindu greșita si „Recapitularea“ sumeloru totali incurse până acum, se rectifica intr’acolo, ca in loculu sumei publicate cu 3048 lei 50 bani si 998 fl. 50 cr. „sum’a mai Mohu (lângă Sibiiu), 26 iuniu 1877. Onorate Die Redactoru ! Subscrisii constatamu cu deplina satisfactiune, ca de vre-o 3—4 ani incepe, poporulu nostru din Mohu si comunele învecinate Vestemu, Bungardu etc. a inceputu sa introducă mai multe mașini si unelte agricole mai noue, cari fiindu in lucrare, au avutu unu succesu forte imbucuratoriu. Intre uneltele, cari se aplica pe dî ce merge in numera totu mai mare merita a fi amintite semenatórele de cucuruzu, unelte forte spornice, simple si relativueftine. Aceste unelte suntu, după câtu scimu, o inventiune curatu ardelenesca. In cursu de trei ani economii din Mohu si-au procurat o semenatóre de cucuruzu in numera de vre-o 15 bucati; in comunele invecinate de asemenea s’au pusu in lucrare mai multe semenatóre. Cucuruzele astfel iu semenate se potu sapă cu unelte trase de vite, — unu avantagiu forte insemnatu. O a dou’a masina, care incepe a se introduce este masin’a de treeratu, care si ea implinesce conditiuni favorabile : lucru spornncu si totu-odata eftinu, crutiare in tempu si putinti’a de a treeră in graba. A trei’a unélta este plugulu de sapatu sau sapatórea, care in comun’a Mohu se impamentenesce pe dî ce mer’ge totu mai tare. Astazi deja esista in Mohu vre-o 15 pluguri de sapatu. Aceasi se pote dice despre comunele dimpregiuru, — dovada eclatanta, ca tieranii nostri suntu aplecati a-si procură unelte mai spornice si mai practice pe data ce s’au incredintiatu insisi despre servitiele însemnate ce ofera uneltele mai noue. Dicemu servilii însemnate, caci cheltuelile împreunate d. e. cu plugurile de sapatu suntu inzecitu mai mici decâtu cheltuelile ce se făcu la sapatu cu mân’a. Astfel cu pe cându la sapa cu mân’a se receru celu putieru 7 dile de lucru pe jugeru, cu pluguru se potu sapă si câte 6 jugere cucuruzu intr’o singura din deosebire enorma! Amu dori sa vedemu introducendu-se aceste unelte spornice pretutindenea la noi, cari trebuie sa platimu branele atâtu de scumpu. Mașinile si uneltele insirate s’au cumperatu din fabric’a si depositulu dlui Rieger in Sibiiu (strad’a Rosmarinului Nr. 20), o firma onorabila si solida. Dlu Rieger ofere cultivatoriloru nostri tóte inlesnirile putincióse. Dreptu acea ne simtimu indatorati a recomendă cu totu inadinsulu economiloru nostri fabric’a si depositulu de masini si unelte agricole a dlui Rieger. O facemu acést’a in interesulu tieraniloru români, cari desiguru nu voru intardiiă a trage profitu din recomendati’a nóstra, basata pe esperintie culese de mai multi ani incóce. Cu alta ocasiune ne vomu luă voia a raportă mai pe largu asupr’a resultateloru realisate cu uneltele si mașinile atinse mai susu. Primiti, onor. die redactoru, asigurarea deosebitei nóstre stime. S. Iancu, notariu si N. Serbu, din Mohu; T. Comanu, preotu si I. Milea, jude in Vestemu; G. Dorda, T. Ciora si I. Modianu din Bungardu. *) Procedura, ce se obicinuesce de colectanti a publică contribuirile de ori ce feliu in liste numerisate si a administra la societatea „Crucea roșia“ sumele colectate cu aceleași liste numerisate, este forte practica, inlesnesce multu evidinti’a si scutesce de erori. Red.