Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)
1877-07-31 / nr. 60
Telegrafulu Romanu ese Duminec’a si Joi’a, la , fie-care dóue septemani cu adausulu Foisiórei. 1 . Prenumeratiunea se face in Sibiiu la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sibiiu este pre anu 7 fl. v. a., iar pre o jumetate de 1 I anu 3 fl. 50 er. I Xr. 00. ANULU XXV. Sibiiu 31 Iuliu (12 Aug.) 1877. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl., iara pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru strainetate pre anu 12 fl., pre o jumetate de anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru antâi’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5'/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/, cr. v. a. Resbelulu. Scirile ce urmeza mai la vale după diurnale române din Bucuresci, cu tóte ca suntu de datu mai vechiu, le reproducemu, pentru ca parte intregescu cele publicate mai nainte, parte ne spunu intemplari noue pe cari nu apucasemu a le publică. Putemu iise afirmă ca dela ultim’a lovire la Plevn’a nu s’a mai intemplatu nici o lovire memorabila. Scirile ce le aducu unele foi despre loviri la Rasgrad, la Ternov’a si astă mai departe suntu numai fantasiele corespundentiloru, pe cari ii mânca uritulu pe bulevardulu si in cafenelele Bucuresciloru. Ambe partile beligerante se reculegu. Ambe concentreza totu ce le sta in putintta la Plevn’a. O corespondentia a diurnalului „L’Orient“ din Sistovu 7 Augustu, spune ca tóte trupele rusesci câte sosescu, si după alte foi trupe rusesci sosescu preste Iași si Buzeu—Ploiesci in tóte dilele, se dirigu spre Plevn’a si numai putiene spre Oltenitt’a. Dela 1 pana la 6 Aug. au trecutu pe la Sistovu celu putienu 30,000 ruși spre Plevn’a De alta parte dice, coresp.. o parte din corpulu alu XII a trecutu mulu Iantr’a spre a se uni cu alu IX. Preste totu, armat’a rusésca la Plevn’a trebuiă sa fia până la 7 Aug. aproximatiu 100,000 ruși. La acesti’a vinu a se adauge 10,000 din armat’a româna, pentru ca divisiunea a 4 trecuse de Nicopoli 20 kilm. Divisiunea a 4 româna formeza asta dara estrem’a aripa drepta a armatei rusesci. După corespondinte, armat’a româna trebue sa fia trecuta pana acum tota preste Dunăre. Acest’a se vede din o telegrama a acelui diumalu, in carea se spune ca principele Carolu si cuartirulu seu generalu a parasitu in 6 Augustu Poian’a. Unde este, sau mai bine unde eră la 7 Aug. cuarticulu generala românu, fói’a citata nu voiesce sa spună. O consecuintia a concentrarei puteriloru rusesci este si retragerea rusiloru din sudulu Balcanului. Ei astadi tienu numai pasulu dela Sipk’a in mâna spre a-si trene calea deschisa pentru alte tempuri mai bune. Corpulu lui Fassy-pasi’a, care întreprinsese rescularea supusiloru rusesci din Caucasu, s’a imbarcatu si innota spre Constantinopole. Trup’a acesta se va dirige spre Bulgari’a. Capeteniele resculatiloru si familiele loru suntu pe acela’si drumu. Hobart-pasi’a i-au luatu pe noile sele. Corespondintia speciala a „Pressei“ dela teatrulu resbelului. Kazan fie, 16/28 Iuliu 1877. Suntu de câteva ore in acestu orasiu séu tergu alu Traciei, care este la piciorulu meridionale alu Balcaniloru, si preste câte-va ore me intorcu la Gabrov’a, de unde fara sa me oprescu câtuși de putienu, voiu continuă drumulu pana la Ternov’a, séu celu putienu până la Drenov’a. Déca asi urmă dorintiei mele naturale, uitându scopulu venirei mele intr’aceste locuri si resbelulu dintre ruși si turci, me a-si duce sa refacescu câtu-va tempu printre acești munti si prin vaile nu mai putiemu pitoresci decâtu ale Alpiloru si a celoru mai frumóse locuri ale Carpatiloru. Me aflu in valea Tangei, care se unesce la Adrianopole cu Maritia (Ebrulu celoru antici), care primesce pe Ard’a, si apoi plinu de apa, se duce de se versa in mare. Acésta vale a Tangei este inclusa intre Balcani, si unu opusu alu loru s’aru putea numi valea Sórelui, fiinduca este cu totulu espusa racieloru solare. Aci in lun’a lui Maiu si Iuniu se face renumit’a esentia de rose. O mare parte a turciloru, cari locuiau in Kazanlicu n’au fugitu, că acei’a din Sistovu, din Ternov’a si din multe alte locuri, ci au remasu pe locu. Este forte durerosu a vedea cine va acestu lungu siru de cara cu boi si cu bivoli, cari suntu conduși de câtva turci si cari ducu pe răniții ruși in spitalurile de dincolo de Balcani. Rușii continua de a merge înainte, si câti-va alergători au ajunsu până impregiurulu Filipopolei. Sciti ca intr’acestu orasiu suntu putieni turci si trei comunități creștine: un’a de bulgari ortodocși, un’a de bulgari numiți pavlichiani, cari erau alta data eretici si acum uniti cu biseric’a catolica, si un’a de greci. Generalulu Gurko primi o deputatiune din creștinii acelui orasiu, cari nu rugau de a se duce acolo câtu mai in graba, posibila. Dar’ continuă voru rusii de a se întinde in Traci’a si a se departă de bas’a loru de operațiune, pe câtu tempu n’au inca in apropiare nici un’a din marile fortie, fiinduca au fostu amenintiati in cóste ? Acest’a este naturalmente intrebarea ce ’mi veti face, dar’ la care eu nu sciu ce sa respunda. Totu ce se petrece intr’acestu resbelu este afara din regulile ordinare, si amu cunoscutii unu oficieru suedesu, care venise pentru a observă si a dă informatiuni unui importantu diurnalu din tiér’a sea, asupr’a principaleloru evenimente ale resbelului; acest’a eră unu adeveratu omu originalu; s’a dusu, a vendutu caii si trasurile, fiinduca dicea elu, nu pricepea nimicu dintre ale resbelului. Eu me a-si duce cu tóta inim’a cu generalulu Gurko si cu cei 14,000 de ómeni din cavaleri’a sea, până la Filipopoli si mai incolo, dar’ se petrecu acum de partea ceealalta a Balcaniloru fapte importante, si suntu iminente altele de o importantia si mai mare, care me chiama in Bulgari’a. Sciți dejă ca la Plevn’a rusii avura unu adeveratu desastru. Bata câte va particularități ce le-amu aflata dela oficierii superiori veniti de la Ternov’a. Se spunu, mai nainte de tóte, ca Plevn’a este unu intinsu pamêntu pe calea ce duce dela Sistovu in marii Balcani, si care de acolo, prin Balcanulu Edvspel, care este unu opusu alu lantiului principalu, merge in câmpi’a Sofiei. Se dise si apoi se deschise ca a fostu ocupatu de catva ruși. Adeverulu este insa, si ’mi pare a ve fi spusu si alta-data ceva, ca drapelulu cazaciloru, fara că acesti’a sa fi avutu ordinu, se implanta la Plevn’a, primiți cu mare bucuria de câtra locuitori, anunciandu-se că avant-gard’a unui mare corpu de oștire. Acesti’a induseră pe cei 200 de rechfi ce erau de garda, că sa depună armele. Apoi supravenindu - sau 5 mii de turci, comandați de Asan-pasi’a, acel’a ce mai in urma remase prisonierii la Nicopoli, cazacii o porniră cu mare iutiela. Luatu Nicopoli, rusii voiau sa puna mân’a chiaru si pe Plevn’a, avendu de scopu a trece Balcanii si a se îndreptă spre Sofi’a. Dar’ instelati de relatiuni inesacte, nu cunoscuta care fu acolo forti’a loru efectiva. Aci se adunase o mulțime de refugiați de la Sistovu, soldați si cetatieni, si o parte din acei nazimi din gard’a imperiala, cari fugiseră din forturile Sipka si se puseseră sub ordinile lui Osman-pasi’a, care comandă unu mare corpu din trupele esite din Vidina. Rusii, că la 6 mii omeni, atacându Plevn’a, fura respinși si goniți de catva fortie cu multa superiore. Aci la cuarticulu generalii se spune, ca a fosta o perdere de 5000 omeni, câți căzură la trecerea Dunărei si la acea a Balcanului, in generalu vorbindu! Dar’ alții spunu, ca perderea este cu mufta mai mare. Printre morți suntu doi coloneii, printre răniți unu generalu. Până acum acesta campanie n’a fosta decâtu unu feliu de preumblare militară, unu feliu de marsiu triumfalu alu rusiloru. Dar’ sort’a resbelului este nesigura; mintea omenésca nu póte prevedea totulu si sa preveda la tóte. Pentru acea nu trebuie sa ne minunamu ca rusii au avutu orecare desastru. Se zice ca rusii s’au decisu a se repausă, pentru a-si asigură castele, si apoi ’si voru deschide drumulu pentru Sofi’a. O bataie câmpenesca potu desiguru câștigă, avendu fortie superióre celoru turcesci. Din tóte partile ne sosescu scrii despre crudelitatile comise de catra turci, asupr’a populatiuniloru creștine ; ei au macelaritu o mulțime de pacifici tierani si tierance, cari se dosescu in Balcani, pentru a cosi fenulu si isprăvi alte lucrări. Puteti avea mai bune informatiuni despre Rusciucu, după cum potu avea eu de aci. Se zice ca rusii au inceputu dejă lucrările impregiurulu fortaretiei. Rusii au sub Rasgrad drumulu de feru, care unesce Siuml’a cu Rusciuculu. Cetimu in „U. p. A.“ . Corespondintele nostru de pe câmpulu de resbelu ne-a comunicatu, după cum amu aretatu in numerulu nostru dela 24 Iuliu, ca cuartierulu generalu a fostu nevoitu a se retrage de la Ternovi a, ca rusii au parasitu Kazanlik si ca generarele Gurko si cu Mirski toti si-au parasitu positiunile ce ocupau până in diu’a de 1 Augustu st. n. In numerulu nostru dela 22 Iuliu amurisu ca armat’a rusa a comisu o gresiala imprasciandu-se dincole de Balcani pre o întindere de vre-o 520 kilometri, iar dela Dunăre până preste Balcani asemenea se resfirase intr’unu triunghiu formatu din puntele Nicopoli, Rusciucu si Haskioi are o întindere de mai multe sute de kilometri. Prin acesta imprasolare corpurile rusesci de operațiune din triunghiulu Nicopoli-Rusciucu- Haskioi erau amenintiate pretutindeni a fi atacate in caste, si aceste ameninttari erau cu atâtu mai periculose cu câtu arip’a loru drepta nu erá acoperita de ajunsu la nordulu Balcaniloru. Ca sa punemu in positiune pe cetitorii nostrii se cunoscu mai esactu mișcările strategice ce s’au petrecutu incependu dela trecerea Dunărei si până astadi, le punemu din nou in vedere evaluarea fortieloru beligerantiloru specificate dejă in telegram’a „Agenției Havas“ din numerulu nostru dela 24 Iuliu si pre care astadi le gasimu si mai esplicite in „National Zeitung“, insotindu-le cu aprecieri strategice, cari merita a fi cunoscute de publicu. Iata acele aprecieri, din cari estrageau urmatórele parti mai principale: 1. Armat’a rusa se afla la 18 (30) Iuliu impartita in chipulu urmatoriu: 1. Armat’a dela estu séu din Dobrogi’a, a generarului Zimmermann se compune din corpulu alu 4-lea si alu 14-lea si din divisiunea de cazaci Stamstoff. Numerulu acestei armate se urca dela 65.000 până la 75.000. 2. Armat’a din centru, sub comand’a mostenitoriului corónei, se compune din alui 12 si 13 corpu, din divisiunea corpului Nr. 7 si din un’a sau doue divisiuni de reserve. Numerulu acestei’a variaza intre 80,000 si 100,000. 3. Armat’a dela vestu, sub comand’a generalului Krudener, se compune din corpulu alu 9 si din o divisiune de cazaci. Numerulu ei se urca la 40,000. 4. Armat’a dela sudu sub conducerea directa a comandantelui supremu, marele duce Nicolae, se compune din corpulu alu 8 si 11, din a 3-a brigada de artileria si din un’a sau doue divisiuni de cazaci. Numerulu ei se urca aprope la 75,000. 5. Reserv’a se urca aprope la 50,000. II. Armat’a turcésca, pre catu e possibilu a se sei, asemenea se împarte in patru parti. Numerulu diferiteloru corpuri nu este esactu cunoscutu. 1. Armat’a de nordu, la Rusciucu, sub comand’a lui Eschief-pasi’a, 25,000; garnison’a din fortaretia 10,000—15,000 care sta in legătură cu cea dela Silistr’a in numeru de 10,000. Numerulu totalu 50,000. 2. Armat’a din cenou, in apropiere de Siuml’a, sub comand’a generalissimului, Mellemet-Alu 45,000; garnisan’a din Siuml’a 15,000; cea din Varn’a 10,000. Tótu impreuna se urca la 70,000. 3. Armat’a de vestu, la Plevn’a, sub comand’a lui Osman-pasi’a, dela 30 pana la 40,000 omeni, cari stau in legătură cu garnisóa’a din Vidinu, alu carei numeru se crede a fi cam de 5000 ómeni. 4. Armat’a de la sudu, sub comand’a lui Soliman-pasi’a, se urca cam la 60,000. Numerulu reserveloru si alu trupeloru concentrate la Sofi’a, cari se compunu din seminurele garnisónei de odinióra din Nisi, nu se póte cunosce. Pre cându centrele ambeloru parti se concentrau si armatele dela estu se mișcau detasiamentulu rusescu a fostu surprinsu la vestu de unu corpu formidabilu turcescu care s’a ivitu la nordulu Balcaniloru. Acesta surprindere a provenita din causa ca rusii, credeau ca in direcțiunea Vidinului nu mai potu fi amenintiati, inse pe câtu timpu aripele loru nu erau pe deplinu asigurate, pericolulu era de prevediutu si pentru înlăturarea lui trebuia neaperata ca arip’a drepta sa fia asigurata in contr’a garnisónei dela Vidinu. „E evidenta ca rusii s’au instelatu in privinti’a ostiriloru turcesci dela Vidinu, precum si in privinti’a planului lui Abdul-Kerim-pasi’a, care se baza mai cu sema pe operatiunile trupeloru dela Vidinu asupr’a inaintariloru rusiloru dealungulu riului Iantr’a, in casa cându aceste înaintări n’aru fi pututu fi impedecate de armat’a turcésca dela Rusciucu. Dar’ cu tóte ca armat’a din Rusciucu n’a fostu in stare sa opresca pe ruși totuși greutățile terâmului, lips’a de poduri si sio