Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-07-22 / nr. 85
334 dinței și speranței sale maghiare a căutat numai refugiu în contra tiranismului claustrual. Fie așa! Causa principală a scandalului remâne tot șovinismul, între altele investigațiunea, ce e în curgere, și a cărei resultat sperăm, că se va publica spre liniștirea publicului, va chiarifica toate. Pre noi ne interesează episodul claustrual numai în urma necsului causal și personal cu alte apucături șovinistice din Sibiiu, cu o altă apintire a gladiatorilor de-a maghiarisa „cu fer și foc“ toată suflarea. (Va urma). TELEGRAFUL ROMAN. Atitudinea Franciei. Sub acest titlu reproducem următoriul articol după „le Temps“, care are o deosebită importanță, fiindcă acest ziar trece drept organ oficios al guvernului francez: „Este prea adevărat, că suntem de acord cu Engliteza întru ceea ce priveșc c cestiunea greacă. Am primit propunerile sale ducându-ne la conferența de la Berlin; am votat aceleași resoluțiuni, și lumea poate să fie sigură că, în măsurile ulterioare, care pot deveni trebuincioase, Francia nu va separa acțiunea sa de aceea a Englezilor, afara numai dacă Englezii nu vor despărți pe a lor de aceea a celorlalte puteri. „Dar și dacă acordul între Englitera și noi este complet asupra acestui punct particular al nouelor fruntării desemnate Greciei, nu este earuși exact de a conchide din aceasta, într’un chip absolut, precum tăcea mai filele trecute un chiar, că Englitera urmăreșce aceeași țintă și întrebuințează aceleași mijloace cu noi. Politica guvernului englez în cestiunea greacă se leagă, din contră, cu o politică generală, care nu este nici decum și care nu poate fi a noastră. Și nu vorbim aci după închipuiri. De abia ajunsese la putere noul cabnet și el învita pe puteri la un concert, nu numai pentru întrunirea conferenței, care s-a ținut la Berlin, ci și pentru redactarea unei note identice în care Poarta era somată să îndeplinească toate îndatoririle, ce resultă pentru dansa din tractatul de la 1878, și în particular, se esecute diferitele reforme făgăduite. Programa pentru care Englitera a cerut și a dobândit consimțimăntul puterilor nu se mârginesce dar la revindecările elenice, ea merge mult mai departe, pune în joc chipul de esistență și esistența chiar a guvernului otoman, și prin urmare deschide ușa unor diferenți de vederi asupra țintei finale ce trebue se’și propună o acțiune europeană. Cele șase puteri au putut prea bine să’și pună semnăturile lor în josul notei indentice ce a fost presentata Porții, fără a fi pentru aceasta unite asupra actelor, care vor trebui să urmeze cuvinte, se spunem lămurit, este notoriu, că această unire nu există și că nu poate esista. Este întotdeauna supărătoriu pentru o partită de a fi fost multă vreme în oposițiune mai înainte de a ajunge la putere, și de a fi avut prin urmare ocasiunea să esprime asupra multor punte risce simțimente, care nu aveau în fond decât valoarea unui cal de bătaie, și pe care nu mai este permis a le nega când trebuințele guvernului le vor pretinde. Dar acest incovenient devine mult mai mare pentru un bărbat de stat, când acest bărbat este un fel de polemist, un spirit arzător, un orator abundent și pasionat, când este obicinuit a se pronuncia în toate afacerile într’un chip dogmatic și absolut, a amesteca în toate ideile sale ceva din căldura, cu care credinciosul apără adevărurile credinței sale! Ei bine, tocmai aceasta este nenorocirea, ce se întâmpla în acest moment d-lui Gladstone și partidei sale. Ei au formulat atât de des opiniuni asupra cestiunei și au făcut aceasta într’un chip atât de otoritoriu încât nu pot să se mai lapede astăzi de aceste angajamente, și chiar noi nu putem să facem abstracțiune de ele, când căutăm a ne da sama de politica actuală a Englitezei în Orient. „Noi nu putem face aceasta, cu atât mai mult, că d. Gladstone nu este numai pasionat, ci și convins. Argumentele la densul nu sânt numai mijloace de polemică, ci respund la simțemânte reale. Astfel precum am spus-o mai sus, d-sa este un credincios- El este năpădit de principii. Alții ar duce cu sine la guvern preocuparea de a îndulci precât se poate opiniunile, ce au profesat în oposițiune și care îi încurcă acum; d. Gladstone nu face astfel: nu ascunde greutățile ce esistă în realizarea vederilor sale, nu este omul, care să calce totul în picioare, să sfărâme totul pentru a’și pune în practică teoriile, dar în același timp putem fi siguri, că n’a părăsit nimic din ideile sale, pentru că ideile sale sunt pentru densul articoli de lege. „Sânt trei puncte, în cestiunea greacă, asupra cărora dl Gladstone și-a arătat fondul cugetarei sale astfel încât să nu lase nici o nesiguranță asupra direcțiunei politicei sale orientale. Cel dintâiu este o nepăsare completă în privința existenței imperiului otoman, sau, pentru a fice mai bine, este speranța arzătore, este dorința mărturisită de a vede sfărșindu-se dominațiunea necredinciosului in peninsula balcanică. D. Gladstone a atins atât de puțin aceasta încât espresiunea, cu care s’a servit la această ocasiune a devenit proverbială: ceea ce ar voi d-sa, este ca Musulmanii din Turcia să fie siliți se retreacă în Asia, „cu geamantanul în mână și cu calibalicul în spinare.“ Cât despre al doilea punct din programă, el decurge din cel dintâiu. Moștenirea Turcului trebue să fie primită de populațiunile creștine care sânt supuse astăzi Sultanului sau care s’au liberat mai mult sau mai puțin de sub jugul seu. Soluțiunea problemei orientale la care s’a oprit d. Gladstone nu este nicidecum nouă, dar a luat la densul consistența unei politice: este constituirea naționalităților într’o federațiune de state mici, Român, Sârb, Grec, Bulgar. Nu se spune ce se va face cu Albania, care asemenea va avă drepturile sale de independență, dar care, de altă parte, ar oferi anomalia supărâciosa a unei comunități musulmane pe pământul Europei. Nu se spune asemenea ce se va face cu Bosnia și Herzegovina, pe care Austria le stăpânesce actualmente și pe care nu este probabilmente dispusă să le evacueze pentru plăcerea de a înlesni planurile Engliterei. Dar prin aceasta dăm de cel de al treilea punct al aceleia ce numim progama d-lui Gladstone. Acest punct este o ură fanatică contra Austriei, căreia bărbatul de Stat englez nu poate se ierte vechia și inerenta sa vrăjmașă față cu principiul naționalităților. Ne aducem aminte despre scrisoarea cătră cornitele Károly, prin care primul ministru se încerca a repara violențele de limbagiu ale capului oposițiunei, dar care ascundea atât de rău resimțimentul sectar. Ciudat lucru! Rusia este aceea, care se bucură astăzi de favoarea guvernului britanic. Adevărul este, că el nu pretinde să ’i încurajeze scopurile, să ’i satisfacă ambițiunile. Se susține, că Rusia a fost calomniată de conservatori, că nu a făcut resbel Turciei decât în chipul cel mai neinteresat și în interesul naționalităților și al creștinismului. Austria cu încercările sale de influență asupra principatelor vecine, cu vederile sale eventuale asupra Salonicului, iacă adversarul contra căruia d. Gladstone este gata a face să joace toate mașinăriile politicei sale. Se vede bine, că acordul european lăudat așa de mult astăzi, și a cărui realitate n’o tâgăduim nici noi în oarecari limite, acest acord, făcându--se ultima analiză, ascunde o rivalitate de neredus, lupta între Englitera, la spatele căreia s’a grăbit a se pune Rusia, și Austria, la spatele căreia nu trebue să uităm, se va afla, la trebuință, Germania. Aceasta este adevărata stare de lucruri, aceasta ’i este fondul. Din bună norocire, că datoria Franciei, în aceste condițiuni, este tot atât de simplă cât și sigură: a lua parte la concertul european, întrucât el va exista și a reintra într’o neutralitate absolută în ziua, când acest concert va înceta spre a face loc unui conflict de interese, care nu sânt ale noastre.“ salariu 60 fi, bani de cuartir prelângă 100 fl. cauțiune, apoi hainele și alte lucruri de lipsă. Doritorii de a ocupa acest post au se’și trimită suplicile lor în termin de 3 săptămâni la direcția poștală din Sibiiu. * (Postal). Cu 1 August n. s’a deschis o comunicație poștală între Kezdi-Vásárhely și Csíkszereda, apoi între Csik-Szent-Marton și Tasnád. Cursul acestei poște ușoare este următorul: Pleacă din Kézdi-Vásárhely la 10 oare dimineața și ajunge în Csíkszereda la 5 oare și 15 minute după amenzi, apoi se întoarce din Cicsereda la 5 oare și 30 minute dimineața și ajunge în Kézdi-Vásárhely la 12 oare și 45 minute la ameașl, între Csik-Szt. - Márton și Tusnád este comunicația următoarea: Pleacă din Csik - Szt. - Márton dimineața la 8 oare și ajunge în Tusnád la 10 oare și 15 minute după amenzi, apoi pleacă din Tusnád retur la 12 oare la ameatsri și ajunge în Csic-Szt. Martin la 2 oare 15 minute după amenzi. Ambe aceste poște stau în legătură cu poșta din Sighișoara și prin aceasta cu comunicația trenului Nr. 1, între Predeal și Budapesta. * (Hymen). Duminecă în 20 Iulie v. s’a sevârșit cununia dlui Ioan N. Frateș cu Dșoara Sabina Țipeiu în biserica gr. or. din Sebeș. * (Statistică școlară). La Gimnasiul evang. luteran din Sibiu între 267 școlari au fost 63 Români între cari 7 greco-cat. și 56 de religiunea românească greco-orientală. La gimnasiul greco - catolic din Beiuși (țeara ungurească) au cercetat prelegerile în anul scolastic trecut (1879/80) cu totul 178 tineri între cari 79 de religiunea greco-orient, și 71 de cea greco-catolică. Așa ne spun raporturile directoratelor respective. " * (O alegere de notariu cercul 1). Era un timp, când și în cottul Tărnăvei mici (mai nainte Cetate de Baltă) unde majoritatea sânt Români, oficianții se alegeau după o normă oarecare, și a măsurat formelor unei bune și drepte administrație. Durere însă toate aceste succesive în decursul timpului, se umbresc cu perdeaua neobservărei și..........arbitriul administrației superioare este deja pornit spre calea culminățiunei sale, ba în unele momente degănărează chiar în absolutism (sic volo sic judeo). Triste timpuri și neguroase! Toate cele mai sus spuse se confirmă un cas concret, întâmplat la alegerea unui notariu cercual, din partea administrației pretoriale a Iususului, care s’a efeptuit în 22 Iulie a. st. n. în comuna Făget (Oláh Bükkös) la care alegere am avut onorul a asista și eu. Acuși e un an espirat, de când notariul P., ne mai putându-se înțelege cu autoritățile superioare, a demisionat, și ca suplent a fost denumit din partea vice-comitelui, un Jidan, care după ce a trecut prin pretinsele forme de alegere,și-a întors cojocul așa Și cend, dând îndrumări și sfaturi sărmanilor țărani, și ce să vezi? a fost silit bietul a demisiona sub protest că el ca membru din aceași corporațiune indignă asupritului calea contra autorităței superioare lui. Ca de comun s’a denumit și acum din partea preturei un suplent, fost mai nainte cancelist la numita administrație și a fost recomandat ca să fie luat în deosebită considerare la viitoarea alegere. Și cu drept cuvânt a accentuat aceasta, căci la alegere a fost unicul concurent. Apoi nu prea de mirat este și modul cum a decurs alegerea. A venit administrația competentă și relaționând că singur respectivul este concurent, a esclamat că „să trăiască“ neînsoțit de nimenea atunci interpelândul unul dintre asistenți, că ce alegere e aceasta, fiind un singur concurent, și atrăgândui atențiunea, că publicatul’a concurs, că atunci desigur s’ar fi aflat mai mulți concurenți, a răspuns simplu: aceea e treaba mea!“ și nebăgând în samă interpelarea a dictat îndată, notariului alegând, procesul de alegere și fără vre o votare fie nominală fie altcum, fără a mai pune întrebări că învoiescuse representanții celor 5 comune să-l aleagă definitiv,i chiamă al recunoașce prin punerea degetului înaintea numelui, necutezând nici unul a lua cuvântul. Curioasă alegere dar’ obicinuită pre la noi! — X. * (Un magnat — diurnist). Contele Nicolau Bethlen (Bolyai) mai în anii trecuți un magnat unguresc tare scuturat, a ajuns diurnist. * (Grindină înfricoșată). Ni se scrie din Cincșor din 16 Iulie v., în 15 Iulie st. v. s’a descărcat pe la 1 oare p. m. asupra comunelor Gherdeal și Cincșor, comitatul Sighișoarei, o grindină ne mai pomenită. Ghiața a fost în mărimea nucilor și mai mare a sdrobit tot, cu deosebire la Cinșor, precum: cucuruzul, și spicoasele, pe care le-au sdrobit astfel încât grăunțele stau risipite pe pământ; asemenea și legumele de prin grădini și viile toate atât din partea estică a comunei cât și din partea vestică, cari au fost plantate cu viță de Risling și Burgunder. Această tempestate a lăsat pe oameni în cea mai mare miserie. * (Rară și grindină grozavă). Despre nenorocirea din Hălchiu ni se scrie de acolo din 17 Iulie vechiu. Marți în 15 Iulie 1880 st. v. pe la 3 oare după prânși s’au descărcat asupra comunei noastre Hălchiu, vreme tare cu grindină. Toate semănăturile de toamnă și primăvară într’o jumătate oară fură nimicire așa de tare, încât toate câmpurile au rămas ca un ogor. Prin grădini legumi și poame asemenea toate sânt nimicite, în timpul acesta la case sânt ferestrile sparte și pe coperișele caselor și ale clădirilor economice, zac sdrobite țîgla sau șindila Ghiața zăcea preste tot la o grosime de o 1/2 de urmă și mărimea era nemaipomenită și ca oanele de gâscă unele gloanțe. Aceasta au cășunat păgubi necalculabile. Care va fi în stare a descrie jalea, suspinele și lacrămile noastre ce le vărsăm cu toții din comună fără deosebire de naționalitate: acum ce vom sămăna și ce vom mânca? * (Colera asiatică) s’a ivit de curând la un lucrător din Szonta, care după moartea lui grabnică fu secționat. Medicul constatând la secționare, că lucrătorul a murit de colera asiatică a făcut totodată arătare despre acest cas autorităților superioare respective. * (Ce mai magistrați!) Din Gyöngyös se scrie, că trei magistrați de acolo au comis corupțiuni peste corupțini. Și adecă unul George Vasai după mai multe crime comise fu tras în cercetare criminală pentru abuzare de oficiu. Asemenea fu încriminat al 2-lea Antonie Boia jun, pentru mai multe falsificări de polițe și al treilea Carol Lutz a luat lumea în cap spre a nu fi închis iarăși pentru falsificarea a foarte multor hârtii de preț. Aceste sânt tot atâtea semne și dovezi despre o administrație bună ungurească! * (Contra petelor pe obrazi) este mijlocul cel mai bun următoarea unsoare: Hydrasg. praecip. alb. Bis muthi supnitr. ana 5.0. A mil. Glicerini ana 10.0. M. f. ung. Cu această unsoare se unge obrazul de 2 ori pe săptămână la acele locuri, pe unde se află petele. Varietăți. * (Postal). La direcția poștală din Sibiiu a devenit vacant postul unui servitor, care capătă pe an 300 Posta din urmă. Atena 1. August. Generalul Soutzo va sosi în 8 1. c. la Carmenița spre a lua comanda trupelor concentrate și destinate de a întrări Epir. Liga Albaneză a trimis în Grecia de meațtănoapte mai mulți emisari spre sfârșitul de a rescula poporațiunea albaneză de acolo.