Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-07-24 / nr. 86
primare (normale) cu 4 clase? Cum vom pute respunde înaintea lui Dumnezeu pentru aceea, că crescerea intelectuală a fetițelor noastre, trebuie încredințată educatoarelor străine cu naționalitatea și religiunea noastră ? Plumbescu. Răspunsul Greciei la Nota Colectivă. Atena, 4/16 Iulie. „Subsemnatul ministru de externe al Maj. Sale regelui Greciei, a avut onoarea a primi astăzi Nota colectivă datată de eri, pe care d. representant al Majestății Sale ... în comun cu Esc. La trimisul ,,estraordinar și ministru plenipotențiar al Maj. Sale britanice, cu însărcinatul de afaceri al Maj. Sale împăratului Germaniei, cu însărcinatul de afaceri al Maj. Sale regelui Italiei, cu însărcinatul de afaceri al Maj. Sale împăratului Rusiei ’i-a adresat-o astăzi din ordinul guvernelor lor. „Prin această comunicare, puterile chiemate la o mijlocire între Grecia și Turcia prin actele de la 23 iulie 1878, notifică guvernului elenotărîrea lor și îl învită să accepte linia defruntării, pe care aceste puteri întrunite în conferență, au recunoscut-o în unanimitate ca conformă cu spiritul și litera tractatului de la Berlin și ale protocolului al 13-lea al Congresului. „Subsemnatul ia act de această comunicare ce i se face și declară, văzănd spiritul de echitate de care s’au condus puterile în îndeplinirea mandatului lor, că acceptă în numele guvernului elen linia defruntării, care a fost ficșala de conferență de la Berlin și al cărei proiect se află în actele care resumă și încheie desbaterile. „Subsemnatul profită de această ocasiune spre a esprima însărcinatului cu afaceri al.... asigurarea distinsei sale considerațiuni. „Ch. Tricupis.“ TELEGRAFUL ROMAN. 339 Varietăți. * (Visite înalte). Foile vieneze și pestane, cu deosebire cele oficioase, vestesc, că Domnitoriul României va cerceta in curând curtea împărătească în Ischl. Tot din aceleși izvoare vine scirea, că și Milan, principele Serbiei, va merge în zilele aceste la Ischl, spre a se întâlni cu monarhul imperiului nostru. * (Pentru Bungărdeni). Primim următoarele : Onorată redacțiune în Nr. 62 al „Telegr. rom.“ publicând subscrisa ofertele creștinilor noștrii din Sibiiu, suburbiul inferior pentru nenorociții noștri frați din Bungard am adus la cunoscința on. antistii comunale de acolo, că la mine se află 2 ferdele cucuruz ca oferte pentru numiții nenorociți, cu aceea, ca să binevoiască a dispune ridicarea lor. Neurmând pănă acum nici ridicarea acelor cereale nici vre-o încunosciințare despre intențiunea on. antistii cu respect la acele, subscrisa s’a văzut necesitată a le preface în bani, pe cari în sumă de 2 fl. v. a. am onorul a’i alătura aci cu rugarea ca on. redacțiune se binevoiască a’i administra destinațiunei lor. La această sumuliță se mai alătură de la Elena Clement 30 cr. v. a. laolaltă 2 fl. 30 cr. v. a. Primiți etc. Sibiiu, 23 Iulie 1880. Anastasia Toma * (De ale justiției). Ministrul de justiție prin ordinațiunea sa Nr. 18,645 a. a. și pe temeiul-lui 24 din art. de lege 31 ex 1871 a înzestrat judecătoria cercuală din Kisjene (cercul Aradului) și cu activitatea în afaceri funduare, începând din 1 Octomvre n. a. c. (Musică)- „ Coloane Române“ este numele unui cuadril compus cu puțină escepțiune din motive naționale române de C. G. Porumbescu, compositorul corului „Cântec de primăvară,“ pe care mai dă unaZi, l-am recomandat cu căldură publicului nostru musical. Și acest cuadril merită considerația acelora, cari se ocupă cu musica. Piesa se poate procura de la librariul editor I. E. Țeran în Oravița (Banat). Prețul e 1 fl. v. a. * (Afacerea Seeman). Foile Kossuthiane „Egyetértés“ și „Függetlenség“ au primit din Agria următoarea telegramă: „Aici este o fericere nespusă, fiindcă Seeman are se primească oară comanda. Articolul de Mercuri al lui „Magyarország“, care scuteste pe militari, a dat prilegiu la un fel de adunare poporală, unde s’a oprimat despreț autorului acelui articol și foaia însași s’a ars între strigăte entusiastice. Raportul oficios al căpitanului orășănesc din Agria despre șarivari petrecut se desminte pe cale telegrafică de câtre mulți Agrieni. Șarivari s’a petrecut întocmai, precum s’a raportat dintâiu, și căpitanul orășenesc Gronay nici n’a fost, așa se afirmă, pe timpul acela în oraș“. Suntem foarte curioși a vedé, ce măsuri va lua Tisza, „sfărămătoriul naționalităților“, față cu nice „patrioți“, din ce în ce tot mai mulți la număr, cari aȘi mâne vor merge poate cu îndrăsneala „patriotică“ pănă a pretinde, ca în armată să fie denumiți ofițerii aceia, pe care i-doresce exilatul din Baraceone și „neîmpăcatul inimic al Casei austriace“. * (Școala de cădeți din Sibiiu), carea s’a fost închis pentru boala de ochi contagioasă, ce a fost isbucnit între elevi, s’a deschis în 1 August n. * (Drumurile de țeară). Ministrul reg. ing. de comunicație a rânduit măsurarea și împărțirea de nou a tuturor drumurilor din toată țeara în metrii și kilometrii. Lucrările se vor începe cu a doua jumătate a lunei viitoare. * (Târgul de vite) în Apoidul de sos se începe Duminecă în 8 August n. ear în 11 Aug. târgul de țară. * (Districtele silvanale)în Ardeal sunt următoarele: 1. Districtul Clujului cu reședința în Cluj are de inspector pe dl Alecsie Leitner și de subinspector pe dl Ludovic Keczey, sub a căror inspectorat stau comitatul Solnok-Dobâca, Bistrița-Năsăud, Turda-Arieș și Cluj cu cetatea Cluj; 2. districtul Murăș-Oșorheiului cu reședința în M. Oșorheiu. Inspectorul este provisoriu cel din Cluj cu subinspectorul Béla Györgyöfy. De acest district silvanal se țin : comitatul Murăș-Turda, Clt, Odorheiu și orașul Murăș-Oșorheiu, districtul Brașovului cu residența în Brașov. Agendele acestui district le poartă provizoriu inspectorul din districtul Sibiiului cu subinspectorul din Brașov Iuliu Nagy. De acest district se țin: comitatul Târnavei mici, com. Târna mari, comit. Făgăraș, Brașov și Trei scaune (Káromszâk); 4. districtul Sibiiului are de inspector pe dl Arnold Adriányi cu residența în Sibiiu; subinspector aici însă nu este. De acest district se țin comitatele: Alba-Iulia, Hunedoara și Sibiiu. * (Timpul). Se telegrafează despre ploi dese și îndelungate din Chichinda-mare, din Panciova și Ocon. Asemenea ploios este timpul și pe la Sibiiu și în tot giurul Sibiiului, unde mai în toată Șua avem de un timp încoace vijelie și vremuri grele. * (Foc). în la Iulie n. a ars în Agnita, anume în ulița Românilor. Pompierii voluntari din loc au stins focul în timpul scurt deabia o jumătate oară. în comuna Herman în seara Bârsei încă un incendiu grozav a cășunat daune însemnate. * (Teatrul maghiar din Deva). După cum se scrie lui „Kelet“ din Deva, mai mulți membri ai societăței teatrale a lui Szabó, au luat-o la sănătoasa pentru datorii. Pentru membrii remași îndărăt se adună milă. Așa o cam pățesc societățile teatrale maghiare în țeara lui — Arpad! * (Constanța s’a transformat), scrie „Farul Constanței.“ Orașul tăcut și pacîndc de altădată azi este plin de viață și veselie. Neîncetat sosesc noi oaspeți, petrecerile se înmulțesc, monotonia dispăru ca printr’o minune. Avem musică militară pe bulevard în toate serile, musică militară și teatru grecesc la grădina Schaff, caffea chantant la grădina orientală și lăutari. In curând, ni se spune, va sosi simpaticul Millo cu trupa sa. Afară de aceasta, curioșii de a cunoasce datinele orientale și mai ales musica orientală, își vor pute satisface curiositatea visitând cafenelele cântânde ale Turcilor. Aceia însă, cari ar dori să cunoască viața orientală în capitala Padișahului, cu ușurință se îmbarcă la Constanța și după o legănare de vre-o 20 oare pe undele azure ale Mărei sosesc la Constantinopol. * (Manevrele rusesc !), cari după cum am anunțat deja în unul din numerii trecuți ai „Tel. Rom.“ se vor ține la granița austriacă, vor fi cele mai mari, ce s’au ținut vreodată în Rusia, pentru că vor trebui să fee parte la ele toți reserviștii din Rusia. Și artileria din fortăreața Bender din Basarabia va lua parte la aceste manevre. * (Armata germană). După legea nouă militară din Germania armata se va urca la 504 batalioane infanterie, 340 baterii artilerie campestră, 31 batalioane artilerie pedestră și 19 batalioane de pioneri. * (Mine de aur și de argint) s’au aflat de curând în mai multe comune din statul New York în America, despre cari făcenduse guvernului arătare, ele vor fi peste scurtă vreme supuse desgropărei. * (Femeie doctor). în Padua domnișoara Angella de la Chiara fu promovată la rangul de doctor în filosofie. * (Vermele armatei). Arendașii americani sunt de o bucată de vreme foarte spăimântați de aparițiunea lui „army-worm“ sau vermele armatei, care distruge cu totul recoltele lor. Acest insect, distrugător ca și lăcustele, a cuprins deja New Jersey și Pensilvania. El datorește numirea lui militară umblării lui. Vermele armatei avansează în rânduri de doi trei sau patru de front, formând astfel o linie atât de regulată încât capul unuia nu întrece niciodată capul celuilalt în orice rang. O armată se opresce atunci numai, când șeful îi dă ordinul, și se opresce el singur. Ea innegresce cu totul pământul și distruge în drumul său cerealele, viele, și orice vegetațiune. Nu se scie exact cum să se atribue aparițiunea acestui insect, care se stabileșce cu preferență în pământuri mai adânci, în mijlocul buruenelor umede, și care face incursiunile sale după neste perturbațiuni atmosferice subite. Nimene n’ar putea fie care e sezonul mai favorabil pentru acest insect, un sezon ploios venind imediat după un sezon uscat sau contrariul, fiindcă, cu toate că dă preferență terenului jos și acoperit de iarbă umedă, s’au văzut, cu toate aceste, mulți pe terenuri înalte și uscate. După ce s’au împrăștiat toată ziua în mijlocul câmpielor, se întorc în cuibul lor, cum dă sara, cu aceași regularitate și ordin ca soldații în mișcare. Acesta este un spectacol din cele mai singulare, care se poate vede. Pentru a extermina acest inimic din recoltele lor, arendașii sunt siliți a săpa din distanță în distanță niște șanțuri, pe a căror margini pun păcură sau alte materii, cărora le dau foc. în luna trecută, arendași din New Jersey, cari deja băgase fânul în magazii, au fost siliți a ’i pune foc, mii de vermi ai armatei morți s’au găsit în fân. De-a lungul lui Delaware, câmpiile întregi de grâu și orz au fost distruse. PARTEA SCIENTIFICĂ Și LITERARĂ. Apel. A trecut anul, de când, tot cam pe acest timp, m’am adresat prin Ziarele române din Austria cătră p. t. public român cu rugămintea, ca să binevoiască a’mi întinde mână de ajutoriu la compunerea Ornitologiei poporale române, adecă de a’mi trimite toate numele poporale ale paserilor și toate legendele sau basmele, datinele și credințele, cântecele și proverbele etc. câte le vor fi auzit și sciind că se află la poporul nostru despre toate paserile, cari provin în țările locuite de Români, ca astfel Ornitologia poporală română, ce cugetai încă cu finea anului trecut să o public, să fie cât se poate de interesantă și pentru literatura noastră de un însemnat preț. Afară de apelul amintit m’am adresat cătră mai mulți domni și prin epistole, dar’ pănă acuma încă n’am primit nici un răspuns. Bată în puține cuvinte resultatul apelului și a epistolelor mele! Cu cea mai mare durere și părere de rău însă trebuie să mărturisesc, că dintre toți domnii abonați și neabonați la Ziarele, în cari s’a publicat apelul meu, numai singuri dup inși au aflat de bine a’mi răspunde și a’mi trimite unele notițe foarte interesante asupra mai multor paseri. Acești doi inși, cărora mă simt dator a le exprima cea mai vină și sinceră mulțămită, sunt domnii Gr. Crăciunaș din Ciubancuța, teolog absolut și E. Pop, învățătoriu în Șomcuta mare, în decurs de doi ani și mai bine de când, pe lângă multe alte literare, mă ocup neîncetat cu compunerea ornitologiei poporale române, am avut destulă ocasiune să mă încredințez, că poporul nostru are pentru fiecare pasere câte una sau și mai multe numiri curat românesci, cari să le cauți Ziua mare cu lumina prin toate vocabularele câte le avem, începând dela cel mai vechiu și până la cel mai nou, nu le vei găsi, pentru că nime pănă acuma n’a aflat de consult, sau mai bine zis n’a voit să se înjosească pănă într’atâta ca să le adune din gura poporului. Din contră, fiecare se poate încredința, că vocabularele noastre conțin mai multe numiri străine sau latine de paseri, decât românesci. Deci oare nu e un păcat strigătoriu la ceriu, ca să ignorăm ce e al nostru, și când avem lipsă de vr’un nume sau termin technic, să alergăm după împrumuturi? Oare nu e rușine pentru noi Românii, ca să ne servim cu câte și mai câte cuvinte străine ciuntite, adoptate sau traduse, pe când ale noastre cele curat românesci numai nu ne strigă ca să le scoatem din sinul poporului și să le dăm dreptul care li se cuvine?... Toate națiunile, cari nu vor să remână înapoia altora în privința culturei, întrebuințează toate mijloacele necesare spre a scoate la lumină, nu numai tesaurele ce stau ascunse în sinul poporului lor, ci chiar și ale.