Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-07-24 / nr. 86

primare (normale) cu 4 clase? Cum vom pute respunde înaintea lui Dum­nezeu pentru aceea, că crescerea in­telectuală a fetițelor noastre, trebuie încredințată educatoarelor străine cu naționalitatea și religiunea noastră ? Plumbescu. Răspunsul Greciei la Nota Co­lectivă. Atena, 4/16 Iulie. „Subsemnatul ministru de externe al Maj. Sale regelui Greciei, a avut onoarea a primi astăzi Nota colectivă datată de eri, pe care d. representant al Majestății Sale ... în comun cu Esc. La trimisul ,,estraordinar și ministru plenipotențiar al Maj. Sale britanice, cu însărcinatul de afaceri al Maj. Sale împăratului Germaniei, cu însărcinatul de afaceri al Maj. Sale regelui Italiei, cu însărcinatul de afaceri al Maj. Sale împăratului Rusiei ’i-a adresat-o as­tăzi din ordinul guvernelor lor. „Prin această comunicare, pute­rile chiemate la o mijlocire între Gre­cia și Turcia prin actele de la 23 iu­lie 1878, notifică guvernului elen­o­­tărîrea lor și îl învită să accepte li­nia de­fruntării, pe care aceste puteri întrunite în conferență, au recunos­cut-o în unanimitate ca conformă cu spiritul și litera tractatului de la Ber­lin și ale protocolului al 13-lea al Congresului. „Subsemnatul ia act de această comunicare ce i se face și declară, vă­­zănd spiritul de echitate de care s’au condus puterile în îndeplinirea man­datului lor, că acceptă în numele gu­vernului elen linia de­fruntării, care a fost ficșala de conferență de la Berlin și al cărei proiect se află în actele care resumă și încheie desbaterile. „Subsemnatul profită de această ocasiune spre a esprima însărcinatului cu afaceri al.... asigurarea distinsei sale considerațiuni. „Ch. Tricupis.“ TELEGRAFUL ROMAN. 339 Varietăți. * (Visite înalte). Foile vie­­neze și pestane, cu deosebire cele o­­ficioase, vestesc, că Domnitoriul României va cerceta in curând cur­tea împărătească în Ischl. Tot din aceleși izvoare vine scirea, că și Mi­lan, principele Serbiei, va merge în zilele aceste la Ischl, spre a se întâlni cu monarh­ul imperiului nostru. * (Pentru Bungărdeni). Pri­mim următoarele : Onorată redacțiune­ în Nr. 62 al „Telegr. rom.“ publicând subscrisa ofertele creștinilor noștrii din Sibiiu, suburbiul inferior pentru nenorociții noștri frați din Bungard am adus la cunoscința on. antistii co­munale de acolo, că la mine se află 2 ferdele cucuruz ca oferte pentru numiții nenorociți, cu aceea, ca să bine­­voiască a dispune ridicarea lor. Ne­urmând pănă acum nici ridicarea a­­celor cereale nici vre-o încunosciin­­țare despre intențiunea on. antistii cu respect la acele, subscrisa s’a văzut necesitată a le preface în bani, pe cari în sumă de 2 fl. v. a. am onorul a’i alătura aci cu rugarea ca on. redac­țiune se binevoiască a’i administra destinațiunei lor. La această sumuliță se mai ală­tură de la Elena Clement 30 cr. v. a. laolaltă 2 fl. 30 cr. v. a. Primiți etc. Sibiiu, 23 Iulie 1880. Anastasia Toma * (De ale justiției). Minis­trul de justiție prin ordinațiunea sa Nr. 18,645 a. a. și pe temeiul­­-lui 24 din art. de lege 31 ex 1871 a înzestrat judecătoria cercuală din Kisjene (cercul Aradului) și cu activitatea în afaceri funduare, începând din 1 Oc­­tomvre n. a. c. (Musică)- „ Coloane Române“ este numele unui cuadril compus cu pu­țină escepțiune din motive națio­nale române de C. G. Porumbescu, compositorul corului „Cântec de pri­măvară,“ pe care mai dă unaZi, l-am recomandat cu căldură publicului nos­tru musical. Și acest cuadril merită considerația acelora, cari se ocupă cu musica. Piesa se poate procura de la librariul editor I. E. Țeran în Ora­­vița (Banat). Prețul e 1 fl. v. a. * (Afacerea See­man). Foile Kossuthiane „Egyetértés“ și „Függet­lenség“ au primit din A­gria urmă­toarea telegramă: „Aici este o fericere nespusă, fiind­că Seeman are se pri­mească oară comanda. Articolul de Mercuri al lui „Magyarország“, care scuteste pe militari, a dat prilegiu la un fel de adunare poporală, unde s’a oprimat despreț autorului acelui articol și foaia însași s’a ars între strigăte entusiastice. Raportul oficios al că­pitanului orășănesc din Agria despre șarivari petrecut se desminte pe cale telegrafică de câtre mulți Agrieni. Șarivari s’a petrecut întocmai, precum s’a raportat dintâiu, și căpitanul oră­șenesc Gronay nici n’a fost, așa se a­­firmă, pe timpul acela în oraș“. Sun­tem foarte curioși a vedé, ce măsuri va lua Tisza, „sfărămătoriul națio­nalităților“, față cu ni­ce „patrioți“, din ce în ce tot mai mulți la număr, cari aȘi mâne vor merge poate cu îndrăsneala „patriotică“ pănă a pre­tinde, ca în armată să fie denumiți ofițerii aceia, pe care i-doresce exila­tul din Baraceone și „neîmpăcatul ini­mic al Casei austriace“. * (Școala de cădeți din Si­biiu), carea s’a fost închis pentru boala de ochi contagioasă, ce a fost isbucnit între elevi, s’a deschis în 1 August n. * (Drumurile de țeară). Mi­nistrul reg. ing. de comunicație a rânduit măsurarea și împărțirea de nou a tuturor drumurilor din toată țeara în metrii și k­ilometrii. Lu­crările se vor începe cu a doua jumă­tate a lunei viitoare. * (T­â­r­g­u­l de v­i­t­e) în Apoidul de sos se începe Duminecă în 8 August n. ear în 11 Aug. târgul de țară. * (Districtele silvanale)în Ardeal sunt următoarele: 1. Districtul Clujului cu reședința în Cluj are de inspector pe dl Alecsie Leitner și de subinspector pe dl Ludovic Keczey, sub a căror in­spectorat stau comitatul Solnok-Do­­bâca, Bistrița-Năsăud, Turda-Arieș și Cluj cu cetatea Cluj; 2. districtul Mu­ră­ș-O­ș­or­h­e­i­u­l­u­i cu reședința în M. Oșorheiu. Inspectorul este provi­­soriu cel din Cluj cu subinspectorul Béla Györgyöfy. De acest district silvanal se țin : comitatul Murăș-Turda, Clt, Odorheiu și orașul Murăș-Oșorheiu­­, districtul Brașovului cu resi­­dența în Brașov. Agendele acestui district le poartă provizoriu inspec­torul din districtul Sibiiului cu su­binspectorul din Brașov Iuliu Nagy. De acest district se țin: comitatul Târnavei mici, com­. Târna mari, comit. Făgăraș, Brașov și Trei scaune (Ká­­romszâk); 4. districtul Sibiiului are de inspector pe dl Arnold Adriányi cu residența în Sibiiu; subinspector aici însă nu este. De acest district se țin comitatele: Alba-Iulia, Hune­doara și Sibiiu. * (Timpul). Se telegrafează despre ploi dese și îndelungate din Chichinda-mare, din Panciova și Ocon. Asemenea ploios este timpul și pe la Sibiiu și în tot giurul Sibiiului, unde mai în toată Șua avem de un timp încoace vijelie și vremuri grele. * (Foc). în l­a Iul­ie n. a ars în Agnita, anume în ulița Români­lor. Pompierii voluntari din loc au stins focul în­­ timpul scurt deabia o jumătate oară. în comuna Herman în seara Bârsei încă un incendiu gro­zav a cășunat daune însemnate. * (Teatrul maghiar din Deva). După cum se scrie lui „Ke­let“ din Deva, mai mulți membri ai societăței teatrale a lui Szabó, au luat-o la sănătoasa pentru datorii. Pentru membrii remași îndărăt se adună milă. Așa o cam pățesc societățile teatrale maghiare în țeara lui — Ar­pad! * (Constanța s’a transfor­mat), scrie „Farul Constanței.“ Ora­șul tăcut și pacîndc de altă­dată azi este plin de viață și veselie. Neîncetat sosesc noi oaspeți, petrecerile se în­mulțesc, monotonia dispăru ca prin­­tr’o minune. Avem musică militară pe bulevard în toate serile, musică mili­tară și teatru grecesc la grădina Schaff, caffea chantant la grădina orientală și lăutari. In curând, ni se spune, va sosi simpaticul Millo cu trupa sa. Afară de aceasta, curioșii de a cunoasce datinele orientale și mai ales musica orientală, își vor pute satis­face curiositatea visitând cafenelele cântânde ale Turcilor. Aceia însă, cari ar dori să cunoască viața orientală în capitala Padișahului, cu ușurință se îmbarcă la Constanța și după o legă­nare de vre-o 20 oare pe undele azure ale Mărei sosesc la Constantinopol. * (Manevrele rusesc !), cari după cum am anunțat deja în unul din numerii trecuți ai „Tel. Rom.“ se vor ține la granița austriacă, vor fi cele mai mari, ce s’au ținut vre­odată în Rusia, pentru că vor trebui să fee parte la ele toți reserviștii din Rusia. Și artileria din fortăreața Bender din Basarabia va lua parte la aceste ma­nevre. * (Armata german­ă). După legea nouă militară din Germania ar­mata se va urca la 504 batalioane in­fanterie, 340 baterii artilerie campes­­tră, 31 batalioane artilerie pedestră și 19 batalioane de pioneri. * (Mine de aur și de argint) s’au aflat de curând în mai multe co­mune din statul New­ York în Ame­rica, despre cari făcenduse guvernului arătare, ele vor fi peste scurtă vreme supuse desgropărei. * (Femeie doctor). în Padua domnișoara Angella de la Chiara fu promovată la rangul de doctor în fi­­losofie. * (Vermele armatei). Aren­dașii americani sunt de o bucată de vreme foarte spăimântați de aparițiu­­nea lui „army-worm“ sau vermele ar­matei, care distruge cu totul recoltele lor. Acest insect, distrugător ca și lăcustele, a cuprins deja New­ Jersey și Pensilvania. El datorește numirea lui militară umblării lui. Vermele armatei avansează în rânduri de doi trei sau patru de front, formând ast­fel o linie atât de regulată încât ca­pul unuia nu întrece nici­odată ca­pul celuilalt în ori­ce rang. O ar­mată se opresce atunci numai, când șeful îi dă ordinul, și se opresce el singur. Ea innegresce cu totul pă­mântul și distruge în drumul său ce­realele, viele, și ori­ce vegetațiune. Nu se scie exact cum să se atri­­bue aparițiunea acestui insect, care se stabileșce cu preferență în pămân­turi mai adânci, în mijlocul buruene­­lor umede, și care face incursiunile sale după neste perturbațiuni atmos­ferice subite. Nimene n’ar pute­a fie care e se­zonul mai favorabil pentru acest in­sect, un sezon ploios venind imediat după un sezon uscat sau contrariul, fiind­că, cu toate că dă preferență te­renului jos și acoperit de iarbă umedă, s’au văzut, cu toate aceste, mulți pe terenuri înalte și uscate. După ce s’au împrăștiat toată ziua în mijlocul câmpielor, se întorc în cuibul lor, cum dă sara, cu aceași regularitate și ordin ca soldații în mișcare. Acesta este un spectacol din cele mai singulare, care se poate vede. Pentru a exter­mina acest inimic din recoltele lor, arendașii sunt siliți a săpa din distanță în distanță niște șanțuri, pe a căror margini pun păcură s­au alte materii, cărora le dau foc. în luna trecută, arendași din New­ Jersey, cari deja băgase fânul în ma­gazii, au fost siliți a ’i pune foc, mii de vermi ai armatei morți s’au găsit în fân. De-a lungul lui Delaware, câmpiile întregi de grâu și orz au fost distruse. PARTEA SCIENTIFICĂ Și LITERARĂ. Apel. A trecut anul, de când, tot cam pe acest timp, m’am adresat prin Ziarele române din Austria cătră p. t. public român cu rugămintea, ca să binevoiască a’mi întinde mână de a­­jutoriu la compunerea Ornitolo­giei poporale române, adecă de a’mi trimite toate numele popo­rale ale paserilor și toate le­gendele sau basmele, datinele și cre­dințele, cântecele și proverbele etc. câte le vor fi auzit și sciind că se află la poporul nostru despre toate paserile, cari provin în țările lo­cuite de Români, ca astfel Ornito­logia poporală română, ce cu­getai încă cu finea anului trecut să o public, să fie cât se poate de intere­santă și pentru literatura noastră de un însemnat preț. Afară de apelul amintit m’am adresat cătră mai mulți domni și prin epistole, dar’ pănă acuma încă n’am primit nici un răspuns. Bată în puține cuvinte resultatul apelului și a epistolelor mele! Cu cea mai mare durere și pă­rere de rău însă trebuie să mărturi­sesc, că dintre toți domnii abonați și neabonați la Ziarele, în cari s’a pu­blicat apelul meu, numai singuri dup­ inși au aflat de bine a’mi răspunde și a’mi trimite unele notițe foarte in­teresante asupra mai multor paseri. Acești doi inși, cărora mă simt dator a le exprima cea mai vină și sinceră mulțămită, sunt domnii Gr. Crăciunaș din Ciubancuța, teolog absolut și E. Pop, învățătoriu în Șomcuta­ mare, în decurs de doi ani și mai bine de când, pe lângă multe alte literare, mă ocup neîncetat cu compunerea or­nitologiei poporale române, am avut destulă ocasiune să mă în­credințez, că poporul nostru are pen­tru fie­care pasere câte una sau și mai multe numiri curat român­es­ci, cari­ să le cauți Ziua mare cu lumina prin toate vocabularele câte le avem, înce­pând dela cel mai vechiu și până la cel mai nou, nu le vei găsi, pentru că nime pănă acuma n’a aflat de con­sult, sau mai bine zis n’a voit să se înjosească pănă într’atâta ca să le a­­dune din gura poporului. Din contră, fie­care se poate în­credința, că vocabularele noastre con­țin mai multe numiri străine sau la­tine de paseri, decât românesci. Deci oare nu e un păcat strigă­­toriu la ceriu, ca să ignorăm ce e al nostru, și când avem lipsă de vr’un nume sau termin technic, să alergăm după împrumuturi? Oare nu e rușine pentru noi Românii, ca să ne servim cu câte și mai câte cuvinte străine ciuntite, adoptate sau traduse, pe când ale noastre cele curat românesci nu­mai nu ne strigă ca să le scoatem din sinul poporului și să le dăm dreptul care li se cuvine?... Toate națiunile, cari nu vor să remână înapoia altora în privința cul­­turei, întrebuințează toate mijloacele necesare spre a scoate la lumină, nu numai tesaurele ce stau ascunse în sinul poporului lor, ci chiar și ale.

Next