Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-01-15 / nr. 6

24 Amăsurat acestor puncte de mâ­­n­care, începând din Ierusalim, termină cu predica lui Pavel în Roma,­­zicând: j, „Pentru aceea să ne fie cunoscut, că mântuirea lui Dumnezeu s’a trimis păgânilor. “. Iar Pavel petrecu doi ani deplin în casa lui închiriată (în Roma)­, propoveduind regatul lui Dumne­zeu și învățând despre Domnul Iisus Christos liber și pe față (jusrá nánorji naggr­ öíag axa AVT Cog­“ la). Din Roma,lo­ ținta sa, care a ajuns creștinismul, privește Evangelistul în­­derept, scrutând pănă la detaiurile cele mai mărunte despre începutul rega­tului lui Dumnezeu. El, ținând cont de misteriositatea venirei lui Iisus, descrisă de Marcu, începe mai dinainte decât Mateiu, des­­velind marele secret al Dumneș­eirei în ordinea, în care acesta s’a întâm­plat: Solia îngerului la preotul Za­­charia în sanctuariul din Ierusalim, a­­poi la fecioara Maria în singurătatea locuinței ei virginale. După aceste două minuni secrete, velul începe a se ridica, și cele ce urmează, ies încetul cu în­cetul de sub velul secretului, cum: convorbirea Măriei cu Elisabeta, des­tăinuirea lui Zah­aria, solia îngerilor la păstorii din câmp, profeția bătrâ­nului Simeon, până termină cu măr­turisirea lui Iisus ca prunc de 12 ani17). Din acest început misterios, ca­rele aproape pe nesimțite iasă la iveală, din acest mic necunoscut, carele se măresce treptat, vedem destul de chiar idea Evangelistului: progresul mân­­tuirei, carele are un început atât de misterios (alusiune la Marc­u). Abia după ce deschide ochii hi­mei asupra misteriilor, ce au însoțit venirea noului împărat, află Evange­­listul consult­a areta, cine este acest așteptat mântuitoriu. Și aci Evangelistul merge mai de­parte decât Mateiu. Mateiu mersese cu genealogia lui Iisus pănă la Avraam, vrând să arate iudeilor, că Iisus este ținta istoriei lui Israil. — Luca duce firul genealogic al lui Iisus pănă la Adam, indign­ând că Iisus este ținta istoriei lumei. El încheie genealogia cu... „Adam al lui Dumnezeu“18). Pre­cum Adam, părintele întregei omeniri, s’a născut din pământul virginal și spi­rit dumne­zeesc, — astfeliu Iisus, m­â­n­­tuitoriul întregei omeniri s’a născut din Maria fecioara și spirit sânt. Și, dacă Mateiu arată că Iisus s’a născut atunci când era sosit, tim­pul pentru Israil — Luca arată că a­­cest timp concade cu împlinirea tim­pului pentr­u omenire. Nașcerea lui a fost o necesitate a istoriei uni­versale. Căci cu culminațiunea îm­­perăției romane universale concade în­ceputul împerăției divine. Un edict al împăratului August, care se decretase o conscriere universală19) a condus pe Iosif și Maria la Betleem spre a se nasce aci anunciatul întemeietoriu al adeveratei împerății universale20). (Va urma.­­nerală, a scris Evangelia și Faptele app. în Roma și le-a predat lui Teofil, probabil un patrician roman, căruia le dedică, cu scop ca acesta să le comunice cu amicii și cu­noscuții săi. ”) 1, 1—2, 59. 18­ 3, 38. 19) 2, 1. anoy QucpEöd'cu nâoc­av rt)v olxovgov­]V. Cum că sub v­ olxovg svrj­e a se înțelege lumea, nu ludea, precum se pre­tinde, ni-o dovedesc tecsturile paralele atât de la Luca (Evg. 4, 5: și suindu-i diavolul ia aretat toate regatele rijg oixovpsviig. Fapt. app. 17, 31: el a hotărît­­ Ziua în ca­­rea va să judece riv oixovpsvijv(lumea), cât și dela ceilalți scriitori ai Test. nou, ca Mateiu 24, 14; Evrei 2, 5; Apoc. 3, 10. 12, 9. 16, 14 ș. a. 20) Imperăția romană universală a fost pentru lume o profeție, închipuind împerăția universală dumnez­eească. Idea aceasta des­­voltată, ved­i: Augustinus, „De civitate Dai.“ Redactor respun­getor: Nicolau Cristea. TELEGRAFUL ROMAN. Lista Nr. 2 a contribuirilor în curse la comitetul sub­semnat în folosul inundaților. *) Transportul totalului din Lista Nr 1 publicată în Nr. 4 a. c. al „Telegr­ rom“....................fl. 315.— Iacob­ Bologa, consiliar în Sibiu fl. 5.— Parteniu Co­ma, advocat în Sibiiu fl. 5.— Basiliu D. Harșan, adv. în Sibiiu fl. 3.— „Albina“ I. Institut de credit și de economii în Sibiiu. . . . fl 100.— Societatea „Unirea“ a studenților dela Universitatea din Bucuresci 180 lei.................................... fl. 81 — C. Costin din Bucuresci 20 lei . fl. 9.— I. Țefan, protopop în în Lipova. fl. 3.— Constantin Brezoian inginer în Bu­curesci 50 lei....................fl. 22,50 cr. Totalul cu z­iua de astăzi . fl. 543,50 cr Sibiiu, 24 ianuarie, 1880. Com­ite­tul central pentru ajutorarea inundaților. *) Curtările sumelor trimise la acest comitet vor urma prin publicare în ziarele de aici „Telegra­ful Roman“ și , Observatoriul“. La cerere însă su­mele se vor curta și separat. 1 turta­t la Viena și Pesta din 24 ianuarie 1880 Viena Pesta Renta de aur.................................. I emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer oriental ung. II emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . . Oblig. de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient. ung. împrumutul drumurilor de fer ung. Obligațiuni ung. de rescumpăra­rea pământului............................. Obligațiuni ung. cu clausură de sorfire.............................................. Obligațiuni urbariale temeșiane . Obligațiuni urb. temeș. cu clau­sura de sortire............................. Obligațiuni urbariale transilvane . Obligațiuni urbariale croato-sla­vonice .............................................. Obligațiuni ung. de rescumpăra­­rea d­ecimei de vin .... Datorie de stat austriacă în hârtie Datoria de stat în argint . . . Renta de aur austriacă .... Sorți de stat dela 1860 . . . Acțiuni de bancă austro-ung. Acțiuni de bancă de credit ung. . Acțiuni de credit austr. . . . Sorți unguresci cu premii . . . Argint.............................................. Galbin.............................................. Napoleon........................................ 100 maree nemțesci....................... London (pe polița de trei luni) . 100.10 100.50 78.50 91.50 92.— 80.— 80.— 118.­117 50 88 50 89.25 88— 87.75 87.50 ___ 86.50 86.75 86.75 89.­90.­89.75 70.70 70.80 71.55 71.50 84.85 85.50 132.25 132— 835.­83 7.— 298— 298— 275— 275— —.— 116— 5.51 6.50 9.34 9.32 57.80 57.85 116.90 116.90 Economic. Sibiiu. 23 Ianuarie­n. Pro­iectolitră: Grâu fl. 8.30—9.30; Grâu secăreț, fl. 6.80—7.80; S­ecară fl. 5.30-5.70; Or­z fl. 4.20-4.60; Orés fl. 2.80—3.20 Cucuruz fl. 4.30—4.70; Mălaiu fl. 5.50—6; C­art­o­f­i fl. 130—1.50; Se­men­ță de cânepă fl. 9.—10­; M­azere fl.7 —8; Linte fl. 11.—12; Fasole­ fl. 7—8 pro 50 ch­ilo : Făină de pâne fl. 7.20; Slănină fl. 30—32; Unsoare de pore fl. 25—26; S­eu b­r­u­t pro 50 chilo fl. 16—17; Seu de luminări fl. 23—24; Lumi­nări de seu 50 chilo fl.28— 28.50; S­ă­p­un fl. 20—20.50; Fân 50 chilo fl. 1—1.10; Cânepă pro 50 chilo fl. 16-18 Lemne vertoase de foc pro metru cubic fl. 3.50 Spirt pro­grad 55—60 cr. pro chile: carne de vită 42—46 cr.; Carne de vițel 40—60 cr. carne de porc 42—46 cr.; carne de berbece 28 cr.; pang 10 de 40 cr. (Importul bucatelor) în Elveția — dupa cum se scrie lui „Pester Lloyd“ din Zürich — e foarte slab. Negoțul lor în piațele elvețiane e în anul acesta cu mult mai slab, decât se aștepta pe la sfârșitul a­­nnului trecut. Pricina acestei întâmplări este, că pe când depositele de bucate în magazine sunt mari, starea semănăturilor pre lângă toată influența mare a gerului totuși este foarte avatagioasâ. Aceste îm­­pregiurări sânt factorii principali, cari împe­­decă desvoltarea negoțului de bucate. A­­ceste sânt pricina de cumpărătorii se țin cu foarte mare reservă față cu negoțul bu­catelor așteptând mereu o mare reducere a prețurilor. Importul de bucate a portu­rilor franceze decisive fu în săptămâna tre­cută foarte însemnat și se cifrează în urma­­toriul mod : Din 28 Dec. până în 3 Ian. Marseile. ..... 115.590 hectolitre Bordeaux.......................... 100,000 „ Havre,........................... 178.000 „ Rouen,..........................—.— „ Dunkerque, .... 20.000 „ cu totul . . 413.590 hectol. cu totul . . 705.657 hectol. Importurile din America în Englit era deși în săptămâna tecută fară cu ceva mai mici, importul american totuși e însemnat și consistă din 29,600,000 maji­metrice față cu cuantitatea de 18,000,000 m. m. de pe ace­lași timp din anul 1879. Cu privire la pre­țuri de sine să înțelege, că de un import de mărfuri unguresci deocamdată nu poate fi vorba și chiar proveniențele galițiane-ro­­mâne debia pot da un rendiment îndestuli­­toriu. Din 4 pănă în 10 ian. Marseille.......................... 208.980 hectolitre Bordeaux..................... 316.283 „ Havre ...... 25 000 „ Rouen......................... 66.966 „ Dunkerque.................... 88.500 „ Estras din foaia oficială „Budapesti Közlöny.“ Licitațiuni: în 29 Ian. imob. lui Va­­silie Bogdan în Șaroșul unguresc (judec. cerc. Sânmartin); în 10 Martie și 14 A­­prilie imob. rămasului după Teodor Pacuy în Abaia (judec, cerc. Rege); în 31 Ian. imob. lui Michail Schopp și soți în Al­­țina; în 3 Febr. și 3 Martie imob lui Ge­­orgie David în Marpod (trib. Sibiiu); în 14 Febr. și 15 Martie imob.lui loan W­a­l­d­­hutter în Câlnic (judec. cerc. Sebeș); în 30 Ian. imob. remasului după Povel Turi în Strechia (trib. Deva); în 30 Ian. imob. soției lui Carol Szarv­adi în Dej (trib.); în 20 Febr. imob. lui Ladis­­au Bibo și soți în Arapatak (trib Sân­­giors); în 4 Febr. imob. lui Ladislau Ajtai în Fârâgâu (judec. cerc. Teaca), în 27 Febr și 27 Martie imob. lui Alecsan­dru Kovács în Ocna (trib. Sibiiu.) Nr. 139. 3—3 CONCURS. Devenind vacantă paroh­ia de a III-a clasă „Mureș-Sângiors“ protopre­­sbiteratul Mureș-Oșorheiului, spre re­întregirea aceleia, conform ordinațiu­­nei consistoriale din 13 Novembre a. c. Nr. 3042, prin aceasta se publică con­curs cu terminul „Dumineca vameșu­lui“ adecă 10 Februarie 1880. Emolumentele sânt: 1. Casa parochială cu toate su­peredificatele poftite pen­tru economie, toate din nou zidite cu o grădină fru­moasă ..................................50 fl. 2. O altă casă cu o grădină Cei ce doresc a concura la acea­stă parochie, să-­și aștearnă concur­sele lor instruite conform statutului organic, și disposițiunilor sinodale din anul 1873, protoprebiterului Parteniu Trombițaș de Betlen în Mureș-Oșor­­h­eiu, având totodată datoria, în vre-o Duminecă sau altă sărbătoare, a se în­fățoșa de probă în biserica­­ lisei pa­­rochii. Mureș-Sângiors, 20 Decemb. 1879, Comitetul parochial în conțelegere cu respectivul domn protopresbiter, de 113­6, semănătură cu lucernă...................................60 „ 3. 17 parcele de pământ arător 180 „ 4. Dela 65 familii: 65 metrete vechi de bucate cu grăunț 65 „ 5. Dela 65 familii: 65­­ file de lucru ) 40 cr..........................26 „ 6. Venitul stelar.........................25 „ Suma . . 406 fl. Nro. 17­ 1880. 3—3 Escriere de concurs. Prin rescumperarea servitutelor silvanale în pădurile statului, va trece un complect de pădure de 222.996 de jugere 1037 "□ în proprietatea Comunității de avere a fostului Re­giment confiniariu romano-banatic Nr. 13. După primirea acelui complecs ce va urma cât mai curând, el trece tot­deodată și în administrarea și economizarea Comunității de avere. Administrarea și economizarea se va face conform Statutului, aprobat de Ministrul reg. ing. de interne, a­­poi conform legii silvanale și Regula­mentul pentru serviiul silvanal din fostul confiniu militariu din 1860, respective după intrarea în viață a le­gii silvanale unguresci în înțelesul determinațiunilor acestei legi. Spre ocuparea posturilor norma­te și prove­nite în susnumitul statut pentru oficiul de economie și­­ pentru personalul silvanal de priveghiere, ce se va împărți prin păduri, — se scrie prin aceasta concurs si anume: 1. Pentru un administra­tor silvanal, cu salariu anual de 1200 fl., 200 fl. pentru cartel, 400 fl. spese de călătorie, si asignare gratis pentru 61 m. c. lemne de foc. Afară de aceste payșale persona­le mai are 100 fl. ca spese pentru cancelaria oficiului de economie. 2. Pentru un controlor tot­deodată si contabil, cu salariu anual de 800 fl., 150 fl. bani de cartel, si asignare gratis pentru 51 m. c. lemne de foc. 3. Pentru un cancelist cu salariu anual de 600 fl; 100 fl. pen­tru cortel si asignare gratis pentru 34 m. c. lemne de foc. 4. Pentru 4 forestieri de reviz. Forestieriul de clasa I, cu salariu anual de 800 fl. — cel de clasa II, cu 600 fl. afară de aceasta capătă fie­care forestieriu fără privire la clasă 150 fl. bani de cortel, câte 300 fl. spese de călătorie, câte 20 fl. pentru cancelarie, și o asignare gratis pentru 41 m. c. lemne de foc. 5. Pentru circa 8 Prim­co­­dreni (Forstwarte) cu salariul anual de câte 300 fl. și câte 40 fl. pentru îmbrăcămănt de fie­care prim codrian. Cei dislocați în afară mai capătă câte 40 fl. pentru cartel. 6. Pentru circa 50 de codreni (Forsthitter) cu salariu anual de câte 180 fl. și câte 40 fl. pentru îmbrăcă­­mânt de fie­care codr ian. Pentru administratorul silvanal și pentru forestieri se cere aceeaș cualificațiune, carea este prescrisă pentru diregătorii silvanali de stat în (fostul) consiniu militar cu reg. Afară de aceea, se poată concepta germa­­nesce, să scie vorbi românesce pentru trebuința oficiului, și încât se poate și unguresce. Controlorul trebuie să fie deprins în contabilitate și în manipularea cassei, fară cancelistul în afacerile cancelariei. Acesta trebuie să scie bine scrie și vorbi românesce, germa­­nesce și unguresce. Prim codrenii și codrenii își vor documenta calificațiunea prin depu­nerea unui esamen din specialitatea lor. De cumva n’ar fi destui compe­tenți pentru posturile de Forestieri de reviz atunci pot competa pentru aceste posturi și practicanți silvanali, cari vor fi depus esamenul de stat prescris. Personalul silvanal de priveghiere va ave­a parte corespunzătoare și din aprehensiuni (din gloabele de pă­duri). Cei­ ce vor reflecta la susnumi­­tele posturi vor ave să-și trimită pe­tițiile prevăd­ute cu documentele ne­cesare, pănă în 15 maur 1880 la co­munitatea de avere a fostului regi­ment confiniar romano-banatic Nr. 13 în Caransebeș. Caransebeș la 5 Ianuarie 1880. Pentru comitet: Seracsin m/p. Ioane Brancoviciu m[p., Doda m/p. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.

Next