Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-01-15 / nr. 6
24 Amăsurat acestor puncte de mâncare, începând din Ierusalim, termină cu predica lui Pavel în Roma,zicând: j, „Pentru aceea să ne fie cunoscut, că mântuirea lui Dumnezeu s’a trimis păgânilor. “. Iar Pavel petrecu doi ani deplin în casa lui închiriată (în Roma), propoveduind regatul lui Dumnezeu și învățând despre Domnul Iisus Christos liber și pe față (jusrá nánorji naggr öíag axa AVT Cog“ la). Din Roma,lo ținta sa, care a ajuns creștinismul, privește Evangelistul înderept, scrutând pănă la detaiurile cele mai mărunte despre începutul regatului lui Dumnezeu. El, ținând cont de misteriositatea venirei lui Iisus, descrisă de Marcu, începe mai dinainte decât Mateiu, desvelind marele secret al Dumneșeirei în ordinea, în care acesta s’a întâmplat: Solia îngerului la preotul Zacharia în sanctuariul din Ierusalim, apoi la fecioara Maria în singurătatea locuinței ei virginale. După aceste două minuni secrete, velul începe a se ridica, și cele ce urmează, ies încetul cu încetul de sub velul secretului, cum: convorbirea Măriei cu Elisabeta, destăinuirea lui Zaharia, solia îngerilor la păstorii din câmp, profeția bătrânului Simeon, până termină cu mărturisirea lui Iisus ca prunc de 12 ani17). Din acest început misterios, carele aproape pe nesimțite iasă la iveală, din acest mic necunoscut, carele se măresce treptat, vedem destul de chiar idea Evangelistului: progresul mântuirei, carele are un început atât de misterios (alusiune la Marcu). Abia după ce deschide ochii himei asupra misteriilor, ce au însoțit venirea noului împărat, află Evangelistul consulta areta, cine este acest așteptat mântuitoriu. Și aci Evangelistul merge mai departe decât Mateiu. Mateiu mersese cu genealogia lui Iisus pănă la Avraam, vrând să arate iudeilor, că Iisus este ținta istoriei lui Israil. — Luca duce firul genealogic al lui Iisus pănă la Adam, indignând că Iisus este ținta istoriei lumei. El încheie genealogia cu... „Adam al lui Dumnezeu“18). Precum Adam, părintele întregei omeniri, s’a născut din pământul virginal și spirit dumnezeesc, — astfeliu Iisus, mântuitoriul întregei omeniri s’a născut din Maria fecioara și spirit sânt. Și, dacă Mateiu arată că Iisus s’a născut atunci când era sosit, timpul pentru Israil — Luca arată că acest timp concade cu împlinirea timpului pentru omenire. Nașcerea lui a fost o necesitate a istoriei universale. Căci cu culminațiunea împerăției romane universale concade începutul împerăției divine. Un edict al împăratului August, care se decretase o conscriere universală19) a condus pe Iosif și Maria la Betleem spre a se nasce aci anunciatul întemeietoriu al adeveratei împerății universale20). (Va urma.nerală, a scris Evangelia și Faptele app. în Roma și le-a predat lui Teofil, probabil un patrician roman, căruia le dedică, cu scop ca acesta să le comunice cu amicii și cunoscuții săi. ”) 1, 1—2, 59. 18 3, 38. 19) 2, 1. anoy QucpEöd'cu nâocav rt)v olxovgov]V. Cum că sub v olxovg svrje a se înțelege lumea, nu ludea, precum se pretinde, ni-o dovedesc tecsturile paralele atât de la Luca (Evg. 4, 5: și suindu-i diavolul ia aretat toate regatele rijg oixovpsviig. Fapt. app. 17, 31: el a hotărît Ziua în carea va să judece riv oixovpsvijv(lumea), cât și dela ceilalți scriitori ai Test. nou, ca Mateiu 24, 14; Evrei 2, 5; Apoc. 3, 10. 12, 9. 16, 14 ș. a. 20) Imperăția romană universală a fost pentru lume o profeție, închipuind împerăția universală dumnezeească. Idea aceasta desvoltată, vedi: Augustinus, „De civitate Dai.“ Redactor respungetor: Nicolau Cristea. TELEGRAFUL ROMAN. Lista Nr. 2 a contribuirilor în curse la comitetul subsemnat în folosul inundaților. *) Transportul totalului din Lista Nr 1 publicată în Nr. 4 a. c. al „Telegr rom“....................fl. 315.— Iacob Bologa, consiliar în Sibiu fl. 5.— Parteniu Coma, advocat în Sibiiu fl. 5.— Basiliu D. Harșan, adv. în Sibiiu fl. 3.— „Albina“ I. Institut de credit și de economii în Sibiiu. . . . fl 100.— Societatea „Unirea“ a studenților dela Universitatea din Bucuresci 180 lei.................................... fl. 81 — C. Costin din Bucuresci 20 lei . fl. 9.— I. Țefan, protopop în în Lipova. fl. 3.— Constantin Brezoian inginer în Bucuresci 50 lei....................fl. 22,50 cr. Totalul cu ziua de astăzi . fl. 543,50 cr Sibiiu, 24 ianuarie, 1880. Comitetul central pentru ajutorarea inundaților. *) Curtările sumelor trimise la acest comitet vor urma prin publicare în ziarele de aici „Telegraful Roman“ și , Observatoriul“. La cerere însă sumele se vor curta și separat. 1 turtat la Viena și Pesta din 24 ianuarie 1880 Viena Pesta Renta de aur.................................. I emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer oriental ung. II emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . . Oblig. de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient. ung. împrumutul drumurilor de fer ung. Obligațiuni ung. de rescumpărarea pământului............................. Obligațiuni ung. cu clausură de sorfire.............................................. Obligațiuni urbariale temeșiane . Obligațiuni urb. temeș. cu clausura de sortire............................. Obligațiuni urbariale transilvane . Obligațiuni urbariale croato-slavonice .............................................. Obligațiuni ung. de rescumpărarea decimei de vin .... Datorie de stat austriacă în hârtie Datoria de stat în argint . . . Renta de aur austriacă .... Sorți de stat dela 1860 . . . Acțiuni de bancă austro-ung. Acțiuni de bancă de credit ung. . Acțiuni de credit austr. . . . Sorți unguresci cu premii . . . Argint.............................................. Galbin.............................................. Napoleon........................................ 100 maree nemțesci....................... London (pe polița de trei luni) . 100.10 100.50 78.50 91.50 92.— 80.— 80.— 118.117 50 88 50 89.25 88— 87.75 87.50 ___ 86.50 86.75 86.75 89.90.89.75 70.70 70.80 71.55 71.50 84.85 85.50 132.25 132— 835.83 7.— 298— 298— 275— 275— —.— 116— 5.51 6.50 9.34 9.32 57.80 57.85 116.90 116.90 Economic. Sibiiu. 23 Ianuarien. Proiectolitră: Grâu fl. 8.30—9.30; Grâu secăreț, fl. 6.80—7.80; Secară fl. 5.30-5.70; Orz fl. 4.20-4.60; Orés fl. 2.80—3.20 Cucuruz fl. 4.30—4.70; Mălaiu fl. 5.50—6; Cartofi fl. 130—1.50; Semență de cânepă fl. 9.—10; Mazere fl.7 —8; Linte fl. 11.—12; Fasole fl. 7—8 pro 50 chilo : Făină de pâne fl. 7.20; Slănină fl. 30—32; Unsoare de pore fl. 25—26; Seu brut pro 50 chilo fl. 16—17; Seu de luminări fl. 23—24; Luminări de seu 50 chilo fl.28— 28.50; Săpun fl. 20—20.50; Fân 50 chilo fl. 1—1.10; Cânepă pro 50 chilo fl. 16-18 Lemne vertoase de foc pro metru cubic fl. 3.50 Spirt prograd 55—60 cr. pro chile: carne de vită 42—46 cr.; Carne de vițel 40—60 cr. carne de porc 42—46 cr.; carne de berbece 28 cr.; pang 10 de 40 cr. (Importul bucatelor) în Elveția — dupa cum se scrie lui „Pester Lloyd“ din Zürich — e foarte slab. Negoțul lor în piațele elvețiane e în anul acesta cu mult mai slab, decât se aștepta pe la sfârșitul annului trecut. Pricina acestei întâmplări este, că pe când depositele de bucate în magazine sunt mari, starea semănăturilor pre lângă toată influența mare a gerului totuși este foarte avatagioasâ. Aceste împregiurări sânt factorii principali, cari împedecă desvoltarea negoțului de bucate. Aceste sânt pricina de cumpărătorii se țin cu foarte mare reservă față cu negoțul bucatelor așteptând mereu o mare reducere a prețurilor. Importul de bucate a porturilor franceze decisive fu în săptămâna trecută foarte însemnat și se cifrează în urmatoriul mod : Din 28 Dec. până în 3 Ian. Marseile. ..... 115.590 hectolitre Bordeaux.......................... 100,000 „ Havre,........................... 178.000 „ Rouen,..........................—.— „ Dunkerque, .... 20.000 „ cu totul . . 413.590 hectol. cu totul . . 705.657 hectol. Importurile din America în Englit era deși în săptămâna tecută fară cu ceva mai mici, importul american totuși e însemnat și consistă din 29,600,000 majimetrice față cu cuantitatea de 18,000,000 m. m. de pe același timp din anul 1879. Cu privire la prețuri de sine să înțelege, că de un import de mărfuri unguresci deocamdată nu poate fi vorba și chiar proveniențele galițiane-române debia pot da un rendiment îndestulitoriu. Din 4 pănă în 10 ian. Marseille.......................... 208.980 hectolitre Bordeaux..................... 316.283 „ Havre ...... 25 000 „ Rouen......................... 66.966 „ Dunkerque.................... 88.500 „ Estras din foaia oficială „Budapesti Közlöny.“ Licitațiuni: în 29 Ian. imob. lui Vasilie Bogdan în Șaroșul unguresc (judec. cerc. Sânmartin); în 10 Martie și 14 Aprilie imob. rămasului după Teodor Pacuy în Abaia (judec, cerc. Rege); în 31 Ian. imob. lui Michail Schopp și soți în Alțina; în 3 Febr. și 3 Martie imob lui Georgie David în Marpod (trib. Sibiiu); în 14 Febr. și 15 Martie imob.lui loan Waldhutter în Câlnic (judec. cerc. Sebeș); în 30 Ian. imob. remasului după Povel Turi în Strechia (trib. Deva); în 30 Ian. imob. soției lui Carol Szarvadi în Dej (trib.); în 20 Febr. imob. lui Ladisau Bibo și soți în Arapatak (trib Sângiors); în 4 Febr. imob. lui Ladislau Ajtai în Fârâgâu (judec. cerc. Teaca), în 27 Febr și 27 Martie imob. lui Alecsandru Kovács în Ocna (trib. Sibiiu.) Nr. 139. 3—3 CONCURS. Devenind vacantă parohia de a III-a clasă „Mureș-Sângiors“ protopresbiteratul Mureș-Oșorheiului, spre reîntregirea aceleia, conform ordinațiunei consistoriale din 13 Novembre a. c. Nr. 3042, prin aceasta se publică concurs cu terminul „Dumineca vameșului“ adecă 10 Februarie 1880. Emolumentele sânt: 1. Casa parochială cu toate superedificatele poftite pentru economie, toate din nou zidite cu o grădină frumoasă ..................................50 fl. 2. O altă casă cu o grădină Cei ce doresc a concura la această parochie, să-și aștearnă concursele lor instruite conform statutului organic, și disposițiunilor sinodale din anul 1873, protoprebiterului Parteniu Trombițaș de Betlen în Mureș-Oșorheiu, având totodată datoria, în vre-o Duminecă sau altă sărbătoare, a se înfățoșa de probă în biserica lisei parochii. Mureș-Sângiors, 20 Decemb. 1879, Comitetul parochial în conțelegere cu respectivul domn protopresbiter, de 1136, semănătură cu lucernă...................................60 „ 3. 17 parcele de pământ arător 180 „ 4. Dela 65 familii: 65 metrete vechi de bucate cu grăunț 65 „ 5. Dela 65 familii: 65 file de lucru ) 40 cr..........................26 „ 6. Venitul stelar.........................25 „ Suma . . 406 fl. Nro. 17 1880. 3—3 Escriere de concurs. Prin rescumperarea servitutelor silvanale în pădurile statului, va trece un complect de pădure de 222.996 de jugere 1037 "□ în proprietatea Comunității de avere a fostului Regiment confiniariu romano-banatic Nr. 13. După primirea acelui complecs ce va urma cât mai curând, el trece totdeodată și în administrarea și economizarea Comunității de avere. Administrarea și economizarea se va face conform Statutului, aprobat de Ministrul reg. ing. de interne, apoi conform legii silvanale și Regulamentul pentru serviiul silvanal din fostul confiniu militariu din 1860, respective după intrarea în viață a legii silvanale unguresci în înțelesul determinațiunilor acestei legi. Spre ocuparea posturilor normate și provenite în susnumitul statut pentru oficiul de economie și pentru personalul silvanal de priveghiere, ce se va împărți prin păduri, — se scrie prin aceasta concurs si anume: 1. Pentru un administrator silvanal, cu salariu anual de 1200 fl., 200 fl. pentru cartel, 400 fl. spese de călătorie, si asignare gratis pentru 61 m. c. lemne de foc. Afară de aceste payșale personale mai are 100 fl. ca spese pentru cancelaria oficiului de economie. 2. Pentru un controlor totdeodată si contabil, cu salariu anual de 800 fl., 150 fl. bani de cartel, si asignare gratis pentru 51 m. c. lemne de foc. 3. Pentru un cancelist cu salariu anual de 600 fl; 100 fl. pentru cortel si asignare gratis pentru 34 m. c. lemne de foc. 4. Pentru 4 forestieri de reviz. Forestieriul de clasa I, cu salariu anual de 800 fl. — cel de clasa II, cu 600 fl. afară de aceasta capătă fiecare forestieriu fără privire la clasă 150 fl. bani de cortel, câte 300 fl. spese de călătorie, câte 20 fl. pentru cancelarie, și o asignare gratis pentru 41 m. c. lemne de foc. 5. Pentru circa 8 Primcodreni (Forstwarte) cu salariul anual de câte 300 fl. și câte 40 fl. pentru îmbrăcămănt de fiecare prim codrian. Cei dislocați în afară mai capătă câte 40 fl. pentru cartel. 6. Pentru circa 50 de codreni (Forsthitter) cu salariu anual de câte 180 fl. și câte 40 fl. pentru îmbrăcământ de fiecare codr ian. Pentru administratorul silvanal și pentru forestieri se cere aceeaș cualificațiune, carea este prescrisă pentru diregătorii silvanali de stat în (fostul) consiniu militar cu reg. Afară de aceea, se poată concepta germanesce, să scie vorbi românesce pentru trebuința oficiului, și încât se poate și unguresce. Controlorul trebuie să fie deprins în contabilitate și în manipularea cassei, fară cancelistul în afacerile cancelariei. Acesta trebuie să scie bine scrie și vorbi românesce, germanesce și unguresce. Prim codrenii și codrenii își vor documenta calificațiunea prin depunerea unui esamen din specialitatea lor. De cumva n’ar fi destui competenți pentru posturile de Forestieri de reviz atunci pot competa pentru aceste posturi și practicanți silvanali, cari vor fi depus esamenul de stat prescris. Personalul silvanal de priveghiere va avea parte corespunzătoare și din aprehensiuni (din gloabele de păduri). Cei ce vor reflecta la susnumitele posturi vor ave să-și trimită petițiile prevădute cu documentele necesare, pănă în 15 maur 1880 la comunitatea de avere a fostului regiment confiniar romano-banatic Nr. 13 în Caransebeș. Caransebeș la 5 Ianuarie 1880. Pentru comitet: Seracsin m/p. Ioane Brancoviciu m[p., Doda m/p. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.