Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-07-31 / nr. 89

Nr. 89. ABONAMENTUL PentTu Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarh­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 31 iulie 1880. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Cerculariul consistorial cătră toate oficiele protopresbite­­rale din archidiecesă. Nr. 2376 Plen. După ce cu finea lui Septemvre a.­c. espiră periodul de trei ani al congresului ales la anul 1877, consis­­toriul archidiecesan prin hârtia me­tropolitană din 12 Iulie a. c. Nr. 107 metr. este invitat, ca cu privire la §§. 146, 148 și 150 din statutul or­ganic se facă cele necesarie pentru alegerea deputaților congresuali pe noul period de trei ani, care se va începe cu 1 Octobre a. c. Deci în înțelesul §. 148 combinat cu §.91 din statutul organic prin aceasta archidiecesa noastră transilvană, ca parte constitutivă a provinciei noastre metropolitane, este invitată a păși la alegerea representanților sei, clerici și laici, pentru congresul ordinariu pe periodul dela 1 Octobre a. c. pănă la 30 Septemvre 1883. Alegerea representanților sau de­putaților archidiecesei noastre transil­vane la congresul ordinariu pe peri­odul sus indicat are a se face după următoarele disposițiuni : A. în general. Având archidiecesa noastră a con­curge la congresul ordin^^i, în înțe­les­?1 §. 146 din statutul^Iganic, cu ,10 deputați din cler și cu 20 depu­tați laici, împărțirea cercurilor elec­torali romăne, pănă la o nouă recon­stituire a cercurilor ei administrative, în esență tot cea din 22 iulie 1870, Nr. 620, și adecă­­ 10 cercuri electo­rale pentru alegerea deputaților din cler, și 20 pentru alegerea deputați­lor laici. Pentru fie­care cerc electoral con­­sistoriul denumeșce câte un comisariu după firea cercurilor electorali, din cler și din laici. Conspectul cercurilor electorali și numirea locurilor centrali și a comi­sarilor consistoriali pentru fie­care cerc electoral, 86 alătură sub A. B. Pentru deputații preoțesci, în fie­care cerc electoral depu­tatul din cler se va alege de toți preoții din același cerc în modul următoriu: 1. Joi 28 August st. v. la 11 oare înainte de m­e­a Z­a Z­i, toți preoții din același cerc electoral se vor aduna la locul central al cer­cului, și anume în localitatea des­tinată spre acest scop de comisariul respectiv; acolo înainte de toate se va examina lista alegătorilor, presentată de protopresbiterul, eventual de pro­­topresbiterii sau administratorii pro­­topresbiterali ai protopresbiteratelor, din cari se compune cercul respectiv electoral. — spre care sfârșit toate oficiile protopresbiterale sunt prin a­­ceasta poftite a compune lista preoți­lor alegători din tract și a o trimite fără întârziere la comisariul consisto­rial respectiv; — această listă apoi se va îndrepta fiind de lipsă și se va statori; se va constata numerul celor presenți, cari au a fi înscriși cu nu­mele în protocol; se vor alege doi bărbați de încredere și un notariu dintre alegătorii presenți și așa con­­stituindu-se alegătorii într-un colegiu electoral vor trece numai decât, sau după o eventuală consultare la ale­gerea unui deputat din cler pentru congresul ordinariu. 2. Alegerea se va face sau prin votare publică, sau la cererea unei terțialități a alegătorilor presenți prin votare secretă, adecă prin ședure. Aclamațiunea nu este permisă Ordi­nea votărei va fi astfel cu: Comisariul consistorial va chiema pre alegători, unul câte unul, după cum sunt con­semnați în listă, spre a’și da votul cu graiul pentru o persoană din clerul nostru, sau în cas de votare secretă spre a’și da ședula în urnă, pe care ședulă va fi scris numele persoanei din clerul nostru, carea respectivul alegătoriu voesca să fie aleasă de de­putat, în cașul din urmă pe ședulă să fie scris numele și caracterul can­didatului, în cas, când alegătoriul nu ar cu­­noașce întreg numele candidatului va fi de ajuns, dacă el va numi sau va scrie în ședulă numele de familie, ca­racterul și locuința aceluia, când apoi identitatea persoanei nu va pute fi du­bioasă. Notariul colegiului, sub controla bărbaților de încredere, va înscrie în protocolul de alegere în prima ru­brică, numele votantului și de alăturea acestuia în a doua rubrică, numele candidatului, care în cazul de votare secretă numai numele votanților după rândul, în care sunt ch­emați a de­pune ședința de votare în urnă. Numele candidatului, pentru care se votează, e de a se scrie întreg așa, precum el se exprimă de către vo­tanți, și semne în loc de nume nu sunt ertate. 3. După terminarea votărei cu alegătorii presenți se va accepta încă 1/2 oară pentru acei ce nu se putură presenta în decursul votărei, după carea numai decât se va încheia vo­­tisarea. Alegătorii, cari se vor presenta succesive, mai înainte de încheiarea votărei, vor pute da votul lor care mai târziu nu. încheiarea votărei are a se nota la protocol, punându-se și oara când s’a închinat. 4 După închinarea actului de vo­tare, biroul colegiului numeră votu­rile la cas de votare secretă ședulele,­­ care aflându-se în immer egal cu al votanților, se scrutinează. Acela care a întrunit majoritatea voturilor, se prochlamă de cătră comisariul consis­torial de deputat ales al congresului pe periodul dela 1 Octobre a. c. pănă la 30 Septemvre 1883. 5. La cas când ar ave majori­tatea egală doi candidați decide soar­­tea, care are a se efectul de loc. Despre întreg actul și decursul alegerei se va lua protocol, lângă care se vor lega ședuțele de votare n­u­­­meritate, trăgânduse prin acela­și prin o foaie a protocolului un fir de ață, ale cărei capete se vor sigila cu sigilul bisericei sau al unui bărbat de încredere, și apoi încheiindu-se pro­tocolul și autenticându-se numai­de­cât în prezența alegătorilor, se va subscrie de cătră comisariu, bărbații de încredere și notariu. 6. Pentru alesul deputat se va pregăti sub actul alegerei in­creden­­țional, care va fi subscris de comi­sariu, bărbații de încredere și de no­tariu și se va inmanua, fiind de față, sau va trimite alesului deputat pe calea cea mai sigură și fără amânare, sub responsabilitatea comisariului. 7. Comisariul consistorial va aș­terne protocolul de alegere cu toate atlusele sale cel mult până la 4 Sep­temvre a. c. consistoriului archidiece­san. (c. 91 b. d. f. g. l­.) 8. La cașul când comisariul con­sistorial ar observa, că e luat în com­binare de a fi ales deputat în cercul unde funcționează ca comisariu, are a se subtrage din combinare, sau a renund­a de la misiunea de co­­misariu. La eventualitatea din urmă colegiul își alege un președinte ad hoc, care conduce actul alegerei și în­­deplini­see toate agendele comisariului. C. Pentru deputații laici. Deputații mireni se vor alege de toți membrii sinoadelor paroch­iale din respectivele cercuri, pe lângă ob­servarea celor următoare: «­ Fie­care comună bisericească dimpreună cu filiile, unde sunt, are a se întruni Duminecă în 31 August a. c în sinod parochial estraordinar, pen­tru alegerea deputatului la congresul nat. bis. ord. pe periodul dela 1 Oc­tobre a. c. pănă la 30 Septemvre 1883, de sine înțălegându-se, pe lângă publicarea de 8 Zile înainte și pe lângă anunțarea obiectului, pentru care are a se întruni sinodul (§. 9). b) Pentru ca efectuarea alegerei să urmeze în rând bun, oficiile paro­­h­iale, în înțelegere cu comitetele pa­­rochiale, acolo, unde nu sunt, se pre­gătească lista alegătorilor, îndreptățiți în sensul §. 6 din statutul organic, care listă să se publice deodată cu publicarea ținerei sinodului, și să stee deschisă în decursul celor 8 Zile spre a o pută vede fie­care parochian, pen­tru ca, la cas de lipsă, să’și poată reclama dreptul de alegătoriu la co­mitetul parochial, și acesta să’l pro­pună spre ulterioara decidere sinodu­lui parochial. c) Sinodul întrunit sub conducerea presidiului ordinariu se va constitui alegându-și un președinte, doi bărbați de încredere și un notariu (§. 91 e). d) Trecând sinodul la alegere îndată, sau după o eventuală consultare, notariul va ceti cu glas înalt pe fie­care alegătoriu, și fie­care se va înfățișa spre a’și da votul cu graiu viu, sau, dacă s’au ce­rut de 20 alegători votare secretă, spre a’și da ședula, pe care va fi în­­cins candidatul, pre care alegătoriul voiește să fie ales deputat la congre­sul ordinariu pe periodul sus numit; aclamațiunea nu este permisă (§. 91 e.) în cas, când alegătoriul nu va cunoașce întreg numele candidatului, va fi de ajuns, dacă el va numi sau va scrie în ședință numele de familie și caracterul aceluia, când identitatea persoanei nu poate fi dubioasă. e) După terminarea votării cu a­­legătorii presenți se mai așteaptă o jumătate de vară, după care numai decât se încheie votarea, cea ce se va nota în protocol, punându-se aprcat oara, când s’a încheiat votarea; alegă­torii cari se vor presenta succesive în decursul votărei, votează la urmă; după încheiare nu se mai primesc voturi. f) După încheierea actului de vo­tare în prezența alegătorilor se nu­meră voturile, respective ședub­le, și se enundiă resultatul de către preșe­dintele sinodului. g) Despre actul alegerei, respec­tive votărei, în fie­care sinod se com­pune un protocol după formulariul de sub B, în care se vor însemna votu­rile după cum au urmat, adecă, nu­mele votantului și alăturea es­preș al aceluia, pentru care alegătoriul­­ și-a dat votul seu, nefiind permise nici sem­­nele „ „, nici „dtto“ ; dacă însă vo­tarea s’a făcut cu sedule, aceste în modul indicat la alegerea deputaților din cler se vor alătura la protocol (p. 91­­.), iare protocolul subscris de președinte, de bărbații de încredere și de notariu se cuvertează cu toate adusele, în fața sinodului, dacă sunt seduse dimpreună cu aceste, și așa după ce protocolul s’a sigilat cu si­gilul bisericei respective și al preșe­dintelui, de cumva are, sau al unui bărbat de încredere și cu aceleși si­­gile s’a sigilat și cuverta, în care s’a pus protocolul, se predă unuia din bărbații de încredere cu însărcinarea, de a’l presenta la Ziua mai sus lip­­sată la locul de scrutinare comisariu­lui consistorial (§. 91 g). în cas, când sigilarea protocolu­lui nu s’ar pute face după cum se prescrie aici: această împregiurare și căușele ei sunt de a se însemna la protocol. b­) Duminecă în 7 Septemvre a. c. la 11 oare înainte de me­a­m.Zi, toți bărbații de încredere însărcinați cu ducerea protocoalelor sinoadelor parohh­iale, din unul și același cerc, se vor înfățișa la locurile de scruti­nare respective, care se află însem­nate în conspectul de sub A. Acolo după ce toți bărbații de încredere se constituiesc într-un colegiu de scru­tinare, alegându-și un notariu și doi bărbați de controlă, fie­care unul câte unul, predă protocolul sigilat, după cum l’a primit, comisariului consis­torial desemnat în conspectul aseme­nea sub A. Protocoalele se desigi­lează de cătră comisariul consistorial înaintea colegiului, se vor ceti cu voce înaltă și se va numera sumariul vo­turilor din­tr’ânsele, scriinduse sumele voturilor în protocolul de scrutinare. Protocoalele acelor sinoade paro­­chiale, cari nu se presențează de res­pectivii bărbați de încredere, sau vor fi lipsite de formele prescrise, precum și acele, cari se vor presenta după încheiarea scrutiniului, — nu se vor lua în considerațiune, însă și aceste protocoale remân lângă actul de scru­tinare spre a se așterne cu celelalte dimpreună consistoriului archidiecesan, car’ căușele, pentru cari nu s’au luat în considerațiune, au a se nota la pro­tocolul scrutiniului. i) După examinarea, numerarea și sumarea voturilor și statorirea resul­­tatului, acela, care a întrunit mai multe voturi, se proc­lamă deputat.

Next