Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-07-31 / nr. 89
Nr. 89. ABONAMENTUL PentTu Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 31 iulie 1880. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Cerculariul consistorial cătră toate oficiele protopresbiterale din archidiecesă. Nr. 2376 Plen. După ce cu finea lui Septemvre a.c. espiră periodul de trei ani al congresului ales la anul 1877, consistoriul archidiecesan prin hârtia metropolitană din 12 Iulie a. c. Nr. 107 metr. este invitat, ca cu privire la §§. 146, 148 și 150 din statutul organic se facă cele necesarie pentru alegerea deputaților congresuali pe noul period de trei ani, care se va începe cu 1 Octobre a. c. Deci în înțelesul §. 148 combinat cu §.91 din statutul organic prin aceasta archidiecesa noastră transilvană, ca parte constitutivă a provinciei noastre metropolitane, este invitată a păși la alegerea representanților sei, clerici și laici, pentru congresul ordinariu pe periodul dela 1 Octobre a. c. pănă la 30 Septemvre 1883. Alegerea representanților sau deputaților archidiecesei noastre transilvane la congresul ordinariu pe periodul sus indicat are a se face după următoarele disposițiuni : A. în general. Având archidiecesa noastră a concurge la congresul ordin^^i, în înțeles?1 §. 146 din statutul^Iganic, cu ,10 deputați din cler și cu 20 deputați laici, împărțirea cercurilor electorali romăne, pănă la o nouă reconstituire a cercurilor ei administrative, în esență tot cea din 22 iulie 1870, Nr. 620, și adecă 10 cercuri electorale pentru alegerea deputaților din cler, și 20 pentru alegerea deputaților laici. Pentru fiecare cerc electoral consistoriul denumeșce câte un comisariu după firea cercurilor electorali, din cler și din laici. Conspectul cercurilor electorali și numirea locurilor centrali și a comisarilor consistoriali pentru fiecare cerc electoral, 86 alătură sub A. B. Pentru deputații preoțesci, în fiecare cerc electoral deputatul din cler se va alege de toți preoții din același cerc în modul următoriu: 1. Joi 28 August st. v. la 11 oare înainte de mea Za Zi, toți preoții din același cerc electoral se vor aduna la locul central al cercului, și anume în localitatea destinată spre acest scop de comisariul respectiv; acolo înainte de toate se va examina lista alegătorilor, presentată de protopresbiterul, eventual de protopresbiterii sau administratorii protopresbiterali ai protopresbiteratelor, din cari se compune cercul respectiv electoral. — spre care sfârșit toate oficiile protopresbiterale sunt prin aceasta poftite a compune lista preoților alegători din tract și a o trimite fără întârziere la comisariul consistorial respectiv; — această listă apoi se va îndrepta fiind de lipsă și se va statori; se va constata numerul celor presenți, cari au a fi înscriși cu numele în protocol; se vor alege doi bărbați de încredere și un notariu dintre alegătorii presenți și așa constituindu-se alegătorii într-un colegiu electoral vor trece numai decât, sau după o eventuală consultare la alegerea unui deputat din cler pentru congresul ordinariu. 2. Alegerea se va face sau prin votare publică, sau la cererea unei terțialități a alegătorilor presenți prin votare secretă, adecă prin ședure. Aclamațiunea nu este permisă Ordinea votărei va fi astfel cu: Comisariul consistorial va chiema pre alegători, unul câte unul, după cum sunt consemnați în listă, spre a’și da votul cu graiul pentru o persoană din clerul nostru, sau în cas de votare secretă spre a’și da ședula în urnă, pe care ședulă va fi scris numele persoanei din clerul nostru, carea respectivul alegătoriu voesca să fie aleasă de deputat, în cașul din urmă pe ședulă să fie scris numele și caracterul candidatului, în cas, când alegătoriul nu ar cunoașce întreg numele candidatului va fi de ajuns, dacă el va numi sau va scrie în ședulă numele de familie, caracterul și locuința aceluia, când apoi identitatea persoanei nu va pute fi dubioasă. Notariul colegiului, sub controla bărbaților de încredere, va înscrie în protocolul de alegere în prima rubrică, numele votantului și de alăturea acestuia în a doua rubrică, numele candidatului, care în cazul de votare secretă numai numele votanților după rândul, în care sunt chemați a depune ședința de votare în urnă. Numele candidatului, pentru care se votează, e de a se scrie întreg așa, precum el se exprimă de către votanți, și semne în loc de nume nu sunt ertate. 3. După terminarea votărei cu alegătorii presenți se va accepta încă 1/2 oară pentru acei ce nu se putură presenta în decursul votărei, după carea numai decât se va încheia votisarea. Alegătorii, cari se vor presenta succesive, mai înainte de încheiarea votărei, vor pute da votul lor care mai târziu nu. încheiarea votărei are a se nota la protocol, punându-se și oara când s’a închinat. 4 După închinarea actului de votare, biroul colegiului numeră voturile la cas de votare secretă ședulele, care aflându-se în immer egal cu al votanților, se scrutinează. Acela care a întrunit majoritatea voturilor, se prochlamă de cătră comisariul consistorial de deputat ales al congresului pe periodul dela 1 Octobre a. c. pănă la 30 Septemvre 1883. 5. La cas când ar ave majoritatea egală doi candidați decide soartea, care are a se efectul de loc. Despre întreg actul și decursul alegerei se va lua protocol, lângă care se vor lega ședuțele de votare numeritate, trăgânduse prin același prin o foaie a protocolului un fir de ață, ale cărei capete se vor sigila cu sigilul bisericei sau al unui bărbat de încredere, și apoi încheiindu-se protocolul și autenticându-se numaidecât în prezența alegătorilor, se va subscrie de cătră comisariu, bărbații de încredere și notariu. 6. Pentru alesul deputat se va pregăti sub actul alegerei incredențional, care va fi subscris de comisariu, bărbații de încredere și de notariu și se va inmanua, fiind de față, sau va trimite alesului deputat pe calea cea mai sigură și fără amânare, sub responsabilitatea comisariului. 7. Comisariul consistorial va așterne protocolul de alegere cu toate atlusele sale cel mult până la 4 Septemvre a. c. consistoriului archidiecesan. (c. 91 b. d. f. g. l.) 8. La cașul când comisariul consistorial ar observa, că e luat în combinare de a fi ales deputat în cercul unde funcționează ca comisariu, are a se subtrage din combinare, sau a renunda de la misiunea de comisariu. La eventualitatea din urmă colegiul își alege un președinte ad hoc, care conduce actul alegerei și îndeplinisee toate agendele comisariului. C. Pentru deputații laici. Deputații mireni se vor alege de toți membrii sinoadelor parochiale din respectivele cercuri, pe lângă observarea celor următoare: « Fiecare comună bisericească dimpreună cu filiile, unde sunt, are a se întruni Duminecă în 31 August a. c în sinod parochial estraordinar, pentru alegerea deputatului la congresul nat. bis. ord. pe periodul dela 1 Octobre a. c. pănă la 30 Septemvre 1883, de sine înțălegându-se, pe lângă publicarea de 8 Zile înainte și pe lângă anunțarea obiectului, pentru care are a se întruni sinodul (§. 9). b) Pentru ca efectuarea alegerei să urmeze în rând bun, oficiile parohiale, în înțelegere cu comitetele parochiale, acolo, unde nu sunt, se pregătească lista alegătorilor, îndreptățiți în sensul §. 6 din statutul organic, care listă să se publice deodată cu publicarea ținerei sinodului, și să stee deschisă în decursul celor 8 Zile spre a o pută vede fiecare parochian, pentru ca, la cas de lipsă, să’și poată reclama dreptul de alegătoriu la comitetul parochial, și acesta să’l propună spre ulterioara decidere sinodului parochial. c) Sinodul întrunit sub conducerea presidiului ordinariu se va constitui alegându-și un președinte, doi bărbați de încredere și un notariu (§. 91 e). d) Trecând sinodul la alegere îndată, sau după o eventuală consultare, notariul va ceti cu glas înalt pe fiecare alegătoriu, și fiecare se va înfățișa spre a’și da votul cu graiu viu, sau, dacă s’au cerut de 20 alegători votare secretă, spre a’și da ședula, pe care va fi încins candidatul, pre care alegătoriul voiește să fie ales deputat la congresul ordinariu pe periodul sus numit; aclamațiunea nu este permisă (§. 91 e.) în cas, când alegătoriul nu va cunoașce întreg numele candidatului, va fi de ajuns, dacă el va numi sau va scrie în ședință numele de familie și caracterul aceluia, când identitatea persoanei nu poate fi dubioasă. e) După terminarea votării cu alegătorii presenți se mai așteaptă o jumătate de vară, după care numai decât se încheie votarea, cea ce se va nota în protocol, punându-se aprcat oara, când s’a încheiat votarea; alegătorii cari se vor presenta succesive în decursul votărei, votează la urmă; după încheiare nu se mai primesc voturi. f) După încheierea actului de votare în prezența alegătorilor se numeră voturile, respective ședuble, și se enundiă resultatul de către președintele sinodului. g) Despre actul alegerei, respective votărei, în fiecare sinod se compune un protocol după formulariul de sub B, în care se vor însemna voturile după cum au urmat, adecă, numele votantului și alăturea espreș al aceluia, pentru care alegătoriul și-a dat votul seu, nefiind permise nici semnele „ „, nici „dtto“ ; dacă însă votarea s’a făcut cu sedule, aceste în modul indicat la alegerea deputaților din cler se vor alătura la protocol (p. 91.), iare protocolul subscris de președinte, de bărbații de încredere și de notariu se cuvertează cu toate adusele, în fața sinodului, dacă sunt seduse dimpreună cu aceste, și așa după ce protocolul s’a sigilat cu sigilul bisericei respective și al președintelui, de cumva are, sau al unui bărbat de încredere și cu aceleși sigile s’a sigilat și cuverta, în care s’a pus protocolul, se predă unuia din bărbații de încredere cu însărcinarea, de a’l presenta la Ziua mai sus lipsată la locul de scrutinare comisariului consistorial (§. 91 g). în cas, când sigilarea protocolului nu s’ar pute face după cum se prescrie aici: această împregiurare și căușele ei sunt de a se însemna la protocol. b) Duminecă în 7 Septemvre a. c. la 11 oare înainte de meam.Zi, toți bărbații de încredere însărcinați cu ducerea protocoalelor sinoadelor parohhiale, din unul și același cerc, se vor înfățișa la locurile de scrutinare respective, care se află însemnate în conspectul de sub A. Acolo după ce toți bărbații de încredere se constituiesc într-un colegiu de scrutinare, alegându-și un notariu și doi bărbați de controlă, fiecare unul câte unul, predă protocolul sigilat, după cum l’a primit, comisariului consistorial desemnat în conspectul asemenea sub A. Protocoalele se desigilează de cătră comisariul consistorial înaintea colegiului, se vor ceti cu voce înaltă și se va numera sumariul voturilor dintr’ânsele, scriinduse sumele voturilor în protocolul de scrutinare. Protocoalele acelor sinoade parochiale, cari nu se presențează de respectivii bărbați de încredere, sau vor fi lipsite de formele prescrise, precum și acele, cari se vor presenta după încheiarea scrutiniului, — nu se vor lua în considerațiune, însă și aceste protocoale remân lângă actul de scrutinare spre a se așterne cu celelalte dimpreună consistoriului archidiecesan, car’ căușele, pentru cari nu s’au luat în considerațiune, au a se nota la protocolul scrutiniului. i) După examinarea, numerarea și sumarea voturilor și statorirea resultatului, acela, care a întrunit mai multe voturi, se proclamă deputat.