Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-10-14 / nr. 121

TELEGRAFUL ROMAN. 483 învinuească pe autorii „tractatului“, cum că ei dispută dogmele bisericei g. o. „Tractatul“, după cum o poate vede aceasta ori­care lector a lui cu mintea la loc și onest, nu cuprinde în sine nici urmă de vre o dispută, de vre o încercare nele­giuită asupra dogmelor, a le detrage doară ceva și din valoarea lor, numai cât se află în școala elementară în forma lor cea abs­trasă nefiindu’și la locul lor: — și așa nu li se mai concede intrarea decât îmbrăcate în formă de istorioare evangelice etc. „Tractatul“ nu dispută dogmele, ei bi­­ciuesce metoadele evului mediu, apoi reco­­mandă în locul acelui metod, luminătoriul metod al lui Christos, carele scie cum și este în stare prin forma concretă a istori­oarelor evangelice etc. se îmbrace copiilor dogmele bisericei g. o. în veștminte lumi­nate, frumoase și drăgălașe de Serafimi, ca să se poată apropia de ele cu plăcere și dra­goste, să le sărute vestmântul, ca la nesce ființe sânte ceresci! Minte dl N. dacă sub cuvintele „a se ocupa de învățământul religiunei“ vrea să facă pe an­ public român se înțeleagă și să afirmeze, că învățătorii școalei noastre po­porale, ca mireni, „nu sunt chiemați, nu au dreptul și datoria“ a propune elevilor re­­ligiunea creștină în școala poporală, învățătorii școalei noastre pop. sânt chemați pe basa §-lui 7 pt. 2 și a­ lui 23, pt. 5. 6. din „Statutul organic al bisericei ortodocse române din Ungaria și Transil­vania, carele este întocmit pe baza sântelor canoane de măritul congres național bise­ricesc al metropoliei ort. române din Ung. și Trans, la a. 1868 și sancționat de Ma­­jestatea Sa Regele apostolic al Ungariei la a. 1869. Ei sunt aleși, întăriți și statoriți de în­vățători ai școalei noastre poporale pe basa §e­lor 71, 72 și 73 ai „Regulamentului pen­­tru organisarea prov. a învățământului în Metropolia or. română din Ung. și Trans, întocmit pe basa Art. de lege XXXVIII din a. 1868, votat de Mar. Congres la a. 1878 și întărit prin binecuvântarea Escelenței Sale Părintelui Miron Romanul, Archi­­eppul și Metropolitul Românilor ort. din Ung. și Trans. și în virtutea decretelor de învățători primite pe basa­­­lui 72 al Regulamentului scolastic din partea Escelenței Sale Părin­telui Metropolit, respective a Uustrităților lor Părinților Episcopi sufrageni, ca supremi Inspectori ai școalelor noastre, au dreptul a funcționa ca învățători ai școalei noastre po­porale ; dar totdeodată au și datoria, a pro­pune elevilor lor toate obiectele de învăță­mânt prescrise prin an­ii 26 și 38 ai „Re­gulamentului“ scolastic prin urmare și învă­țătura religiunei și a moralei. Deci dar învățătorii școalei noastre pop. BÚni prin lege, — chemați, îndreptățiți și îndatorați „a se ocupa de învăță­mântul religiunii“, — a propune elevi­lor lor în școală învățătura religiunei și a moralei. Ear apoi în virtutea „Statutelor Reu­niunilor lor“, întărite de „supremii inspec­tori“ ai școalelor noastre confesionale au dreptul și datoria, — a scărmăna și a da afară din școala lor ori­ce metod necores­­punzătoriu după carele ar ată să propună obiectele de învățământ ale școalei poporale prescrise prin lege, prin urmare și obiectul religiunei. Și apoi în locul metodului lă­­pădat, a căuta, afla, recomanda și așita la propunerea în școală — unul bun, potrivit corespund­ătoriu întru toate. Dl N. însă ’i acasă pentru aceasta de ateiști; ’i osândesce de — nechemați, „a se ocupa de învățământul religiunii“­­ (Va urma). Vaietăți. * (Principele de coroană Ru­dolf) în 5 Noemvrie n, precum se aude va sosi în comitatul U­u­n­e­d­o­a­­­rei la venit de urși. Alteța Sa îm­părătească va călători incognito. * (Proces de presă) înaintea cutiei de jurați de aici se va per­­trata joi în 16­28 Octomvre. Acusator este dl Ioan Han ia directorul semi­nar­ ; acusații redactorul acestei foi și dl Ioachim Munteanu paroch în Gura Jiului. * (Postal). Cu 31 Octomvre n, oficiul poștal din U­i­l­a­c­u­l Beiușului (comitatul Bihor) se casează definitiv. (Camera advocaților din Brașov) încunosciințează, că Aron Densusianu, advocat în Brașov, în urma resignațiunei prob­e la prad­ă s’a șters din lista camerei. *­­Invitare­. Doamnele membre fundătoare ordinare și onorare a Reu­­niunei femeilor române din Mediaș și giur prin aceasta sunt invitate la adu­narea generală, care se va ține în 4 Noemvre n. la 10 oare a. m. școala gr. cat. din Mediaș. Elisabetopole, 1 Octomvre 1880. Susana Câmpean, președinta reuniunei. (Un necrolog). Cetim în „Vo­ința poporului”1, ce apare în Galați (România). Departe de sinul unei iubite, nu­meroase și mult respectate familii, acompaniat numai de un număr res­­trîns de amici și cunoscuți s’au con­dus ori pe la 3 oare p. m. spre locul repausului etern remășițele pământesci ale unui june om, care judecându’l după talentul, conduita sa ireproșabila, caracterul blând și generos, manierele urbane și atrăgătoare ar fi putut servi în toată puterea cuvântului de model actualei june generațiuni. Moartea ne­înduplecată insă presentându-ne la timpul cel mai neoportun și răpindu-ne acest tinăr model, această speranță a societății, ne-a arătat odată mai mult cât de departe sunt socotelele noastre de alcătuirea Acelui, ce conduce des­tinele omenirii. Emanoil Cioran, căci despre el vorbim, era odrasla cea mai tinără­­ a unei numeroase, lățite și importante familii românesci din comuna Reșinari de lângă Sibiiu, cunoscută în întreaga Transilvanie, atât în urma tradiționalei ei onestități, cât și a bunei stări ma­teriale de care se bucura în trecut și actualitate. Rămas încă de mult orfan de tată, tinerul Cioran terminând școala reală superioară și imbrățișând cariera de inginer la școala politeh­nică din Gratz (Stiria) și Viena el a intrat sunt acum 3 ani de­­ Zile pe arena vieții publice. Devotamentul eestrem pentru specialitatea sa unită cu o sinceră do­rință de a servi și folosi țara­­ l-a făcut se urce repede scara înaintărilor, ast­fel în­cât vârsta de 27 ani la găsit deja inspector de mișcare al Căilor ferate române, dar în acelaș timp moartea salusă de progresele lui a găsit și ea de cuviință a-i rupe firul­­ lilelor. în zadar au fost toate sforțările fra­telui său doctor, venit la patul victimei­ zădarnice au fost și frățescile îngrijiri, ce i-a dat un bun amic al seu și emi­nent doctor gălățean, căci scris era să nu mai fie; și rudelor, amicilor sei de aici și din depărtare nu le remâne în fața acestui dureros eveniment de­cât o mută resignațiune. O mângâiere, un insuficient echi­valent, în fața unei asemenea perderi va fi însă pentru toți faptul, că de­și străin de orașul, unde are să odih­­­nească acum pentru vecinicie, totuși trecerea lui din această lume a fost re­gretată de un număros public, care­­ și-a dat ultimul acompaniament: în prima linie trebue să amintim cu o deosebită recunoscință participarea membrilor societății gimnastice locale, cum și a representanților direcțiuni­lor căilor ferate române, cari au ve­nit anume la Galați spre a asista la această tristă ceremonie. Fie’i țerîna ușoară precum ne­­ștearsă ’i va fi între rudenii și amici amintirea sa! * (Legea comunală). în con­cursul comitetului asociațiunei tran­silvane din 18 Sept. a. c. Nr. 238 pentru cel mai bun comentariu al legei comu­nale, publicat în ari 113, 115 și 116, s’a strecurat o eroare­­ ficându-se „legea comunală de la anul 1879“. La anul 1879 însă nu s’a legiferat nici publicat vreo lege comunală, ci legea comunală, pentru a cărei mai bun comentariu s’a escris concurs cu pre­miu de 150 fl., este de la anul 1871 art. XVIII modificat prin art. V de la anul 1876, ceeace prin aceasta se îndreaptă. * (Calea ferată Ghiriș-Tur­­d­a) pentru a cărei clădire în bugetul anului 1881 s’au preliminat peste tot 200,000 fl. fu combătută amuar în co­­misiunea financiară a dietei din 20 Oct. n. Prelângă toate aceste însă suma preliminară s’a încuviințat în sfâr­șit de majoritatea membrilor comisiunei. * (Esposiția de poame în Cluj). Doritorii de a participa la esposiția de poame din Cluj pot călători odată încolo și îndărăpt pe toate căile ferate din Ungaria din 26 Oct. pănă în 5 Novembre­­. cu bilete prove­nite anu­me cu prețuri, cari sunt cu 33­­3 °/o mai­eftine. Fiecare reflectant trebue însă se-și scoată o cartă permanentă cu 50 cr. de la comitetul de esposiție din Cluj. * (întărirea garnisoanei din Pesta). In urma poruncii și voinței Majestății Sale împeratului ministrul pentru apărarea țării a înșciințat pre magistratul din Budapesta, că garni­­soana de acolo se va întări prin un stat major de regiment de cavalerie, 2 staturi majore de divisiune de cavalerie, 6 escadroane de cavalerie, un stat ma­jor de divisiune de baterie și prin un batalion de geniu. * (Confiscare.) O broșură pan­­slavistică, datată din Belgrad, tipări­tă și edată în Praga, de vreme ce ea sumură cu fanatism contra germanis­mului, catolicismului și contra Vienei, fu confiscată în întreaga ei edi­­țiune. * (Un esecutor de dare) din Papa a falsificat o poliță subscriind pe ea numele unui locuitor de acolo ca acceptant. Acest falsificat esecutorul­­ l-a presentat institutului de păstrare de acolo și a scos deja această sumă de 260 fl. v. a. Actul de falsificare a eșit la lumină numai cu prilegiul pre­­lungirei poliței, falsificătoriul însă în loc se fie fost numai­decât închis s’a tras numai în cercetare criminală și așa pus în posiție de a lua lumea’n cap, când i va plăcă. *(Espediție de studii în Ro­mânia). După cum ne spune „Kelet“ Henric Final­y, profesor de univer­sitate și president al camerei comer­ciale din Cluj, în fruntea unei comi­­siuni denumite de ministrul de co­­merciu, de vreo câteva­­ zile a ple­cat în România spre a studia piațele comerciale de acolo din punct de ve­dere al exportului unguresc, cu deo­sebire în direcțiunea, cari articuli de esport ar ave acolo trecere; mai de­parte are să cumpere o cuantitate mai mare de mărfuri de mostră spre care scop ministrul ’i-a asignat 1000 fl. v. a. (Charta Dobr­ogei). Cetim în „Români­a transdunăreanâ“ . De câtva timp se lucrează de cătră statul ma­jor de geniu al armatei chart’a Dobro­­gei și anume partea ei geodesică. Doi căpitani cu ajutoarele lor au și înce­put lucrarea, unul dincolo de linia ferată Cernavoda-Constanța și altul dincoace de această linie. Se pretinde, că lucrările geodesice sunt aproape terminate în județul Constanța și dl Constantin Popescu - Ș­a­gun­a au și început lucrările în județul Tulcea, Ba­­badag. *(Desgropările lângă Buda veche), cari subt conducerea profe­sorului Torma se continuă cu un zel mare, au dat de o nouă invențiune foarte interesantă. S’a aflat adecă în fața întrărei deja desgropate a amfi­teatrului o peatră cu o inscripțiune romană și după aceea mai multe frag­mente de peatră asemenea cu inscrip­­țiuni. Din aceste inscripțiuni se vede, că în fața amfiteatrului a stat odată templul Nemesei, a cărui petici s’au întrebuințat apoi la clădirea amfitea­trului. Una dintre aceste inscripții este așa : „Nemesi omnipotenți Augustae Marcus Ulpius Zosimus XII k(alendas) Sept.(embres) Rustico 11 et Aquilinou. Această inscripție românescă are ur­­mătoriul înțeles verbal: „Nemesei a tot­puternice și auguste (dedică această peatră) Marcus Ulpius Zosimus pe tim­pul consulilor Rusticus și Aquilinus). S’a statorit și aceea, că intrarea am­fiteatrului a fost policromă, ceea ce se vede din ferestrile oarbe din pă­reți precum și dintr’o parte de păreți desgropați și prevă­zuți cu culorile roșu - galben-verde - negru. De altmen­­trelea culoarea dinlăuntru se poate, că a fost roșie pe fundament alb. Amfiteatrul — după o socoteală a lui „Hon“ — ar fi fost zidit în anul 162 după Christos fiind­că consulii A. Junius Rusticus și C. Vettius Aquilinus amin­tiți de Zosimus pe peatra votivă au funcționat în anul 915 după zidirea Romei. Intre obiectele desgropate Joi in 21 Octomvre nou se află și ți­ța stângă a N­emesei. Desgropările se continuă cu zel și guvernul este aplecat, a sacrifica încă vre-o câte­va sute de floreni, cari se vor mai recere pănă la desgroparea definivă. (Vijelie în Octomvre.) In 13 Oct. n. între 6 și 7 oare seara s’a descărcat o furtună teribilă asupra orășelului Karad din comitatul Somogy. Vijelia venind de către Bakony a cășu­nat pustiiri înfricoșate, rupând cope­­rișele de pe case și ducând cu sine clăi de paie și de fân. A și trăsnit de 2 ori în comună. * (Viorele și fragi) au înce­put a înflori acum în Doctomvre foarte multe și în mai multe grădin din Sibiiu. Acum de curând s’au cules într’o gră­dină ca la un pătrar de fragi nouă. * (Epide­mia de bubat) — după cum ne spune „Kronst. Zig“ —a erupt în Brașov, unde din 18 Oct. n. s’a deschis pentru bolnavi un spital se­parat. PARTEA SCI­ENTI­FI­CĂ și LITERARĂ. Istoria aritmeticei și principiile fundamentale, la tractarea Aritmeticei în școala populară. (Disertațiune ținută în adunarea generală a „Reuniunei învețătorilor români din Țeara Bârsei“ la 26 Aprile 1880 în Zernești) de Domețiu Dogari­u, învețătoriț la școala primară din Satulung. Onorată adunare! Onorați domni și frați colegi! Este un an trecut, de când ne mai întrunirăm­earăși cu toții la­olaltă ca se ne împărtășim, cu această ocasiune, cunoștințele noas­tre pedagogice, câștigate pe terenul învățământului popular! La ședințele adunărei noastre ge­nerale din anul trecut ’mi-ați fost conces cetirea unui tractat din limba maternă, arătând în acela modul prac­tic, cum au de a să preda bucățile de lectură în școala populară; acum însă tot cu permisiunea d-voastre, îmi i-au libertatea, de a să ceti un alt tractat nu de mai puțină importanță, și anume din Aritmetică. Onoraților domni și frați colegi! „Legea naturei este desvoltarea, sco­pul omenimei este progresul o­­rice un mare pedagog, și aceasta foarte ade­vărat, căci, dacă aruncăm o privire preste evul vechiu și mediu, vedem îndată dreptatea acetei legi, în miile de ani ai evului vechiu și mediu nu s’au putut afla atâtea lucruri nouă ca în evul acesta și cu deosebire ca în secolul present, în care au urmat una

Next