Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-10-14 / nr. 121
TELEGRAFUL ROMAN. 483 învinuească pe autorii „tractatului“, cum că ei dispută dogmele bisericei g. o. „Tractatul“, după cum o poate vede aceasta oricare lector a lui cu mintea la loc și onest, nu cuprinde în sine nici urmă de vre o dispută, de vre o încercare nelegiuită asupra dogmelor, a le detrage doară ceva și din valoarea lor, numai cât se află în școala elementară în forma lor cea abstrasă nefiindu’și la locul lor: — și așa nu li se mai concede intrarea decât îmbrăcate în formă de istorioare evangelice etc. „Tractatul“ nu dispută dogmele, ei biciuesce metoadele evului mediu, apoi recomandă în locul acelui metod, luminătoriul metod al lui Christos, carele scie cum și este în stare prin forma concretă a istorioarelor evangelice etc. se îmbrace copiilor dogmele bisericei g. o. în veștminte luminate, frumoase și drăgălașe de Serafimi, ca să se poată apropia de ele cu plăcere și dragoste, să le sărute vestmântul, ca la nesce ființe sânte ceresci! Minte dl N. dacă sub cuvintele „a se ocupa de învățământul religiunei“ vrea să facă pe an public român se înțeleagă și să afirmeze, că învățătorii școalei noastre poporale, ca mireni, „nu sunt chiemați, nu au dreptul și datoria“ a propune elevilor religiunea creștină în școala poporală, învățătorii școalei noastre pop. sânt chemați pe basa §-lui 7 pt. 2 și a lui 23, pt. 5. 6. din „Statutul organic al bisericei ortodocse române din Ungaria și Transilvania, carele este întocmit pe baza sântelor canoane de măritul congres național bisericesc al metropoliei ort. române din Ung. și Trans, la a. 1868 și sancționat de Majestatea Sa Regele apostolic al Ungariei la a. 1869. Ei sunt aleși, întăriți și statoriți de învățători ai școalei noastre poporale pe basa §elor 71, 72 și 73 ai „Regulamentului pentru organisarea prov. a învățământului în Metropolia or. română din Ung. și Trans, întocmit pe basa Art. de lege XXXVIII din a. 1868, votat de Mar. Congres la a. 1878 și întărit prin binecuvântarea Escelenței Sale Părintelui Miron Romanul, Archieppul și Metropolitul Românilor ort. din Ung. și Trans. și în virtutea decretelor de învățători primite pe basalui 72 al Regulamentului scolastic din partea Escelenței Sale Părintelui Metropolit, respective a Uustrităților lor Părinților Episcopi sufrageni, ca supremi Inspectori ai școalelor noastre, au dreptul a funcționa ca învățători ai școalei noastre poporale ; dar totdeodată au și datoria, a propune elevilor lor toate obiectele de învățământ prescrise prin anii 26 și 38 ai „Regulamentului“ scolastic prin urmare și învățătura religiunei și a moralei. Deci dar învățătorii școalei noastre pop. BÚni prin lege, — chemați, îndreptățiți și îndatorați „a se ocupa de învățământul religiunii“, — a propune elevilor lor în școală învățătura religiunei și a moralei. Ear apoi în virtutea „Statutelor Reuniunilor lor“, întărite de „supremii inspectori“ ai școalelor noastre confesionale au dreptul și datoria, — a scărmăna și a da afară din școala lor orice metod necorespunzătoriu după carele ar ată să propună obiectele de învățământ ale școalei poporale prescrise prin lege, prin urmare și obiectul religiunei. Și apoi în locul metodului lăpădat, a căuta, afla, recomanda și așita la propunerea în școală — unul bun, potrivit corespundătoriu întru toate. Dl N. însă ’i acasă pentru aceasta de ateiști; ’i osândesce de — nechemați, „a se ocupa de învățământul religiunii“ (Va urma). Vaietăți. * (Principele de coroană Rudolf) în 5 Noemvrie n, precum se aude va sosi în comitatul Uunedoarei la venit de urși. Alteța Sa împărătească va călători incognito. * (Proces de presă) înaintea cutiei de jurați de aici se va pertrata joi în 1628 Octomvre. Acusator este dl Ioan Han ia directorul seminar ; acusații redactorul acestei foi și dl Ioachim Munteanu paroch în Gura Jiului. * (Postal). Cu 31 Octomvre n, oficiul poștal din Uilacul Beiușului (comitatul Bihor) se casează definitiv. (Camera advocaților din Brașov) încunosciințează, că Aron Densusianu, advocat în Brașov, în urma resignațiunei probe la pradă s’a șters din lista camerei. *Invitare. Doamnele membre fundătoare ordinare și onorare a Reuniunei femeilor române din Mediaș și giur prin aceasta sunt invitate la adunarea generală, care se va ține în 4 Noemvre n. la 10 oare a. m. școala gr. cat. din Mediaș. Elisabetopole, 1 Octomvre 1880. Susana Câmpean, președinta reuniunei. (Un necrolog). Cetim în „Voința poporului”1, ce apare în Galați (România). Departe de sinul unei iubite, numeroase și mult respectate familii, acompaniat numai de un număr restrîns de amici și cunoscuți s’au condus ori pe la 3 oare p. m. spre locul repausului etern remășițele pământesci ale unui june om, care judecându’l după talentul, conduita sa ireproșabila, caracterul blând și generos, manierele urbane și atrăgătoare ar fi putut servi în toată puterea cuvântului de model actualei june generațiuni. Moartea neînduplecată insă presentându-ne la timpul cel mai neoportun și răpindu-ne acest tinăr model, această speranță a societății, ne-a arătat odată mai mult cât de departe sunt socotelele noastre de alcătuirea Acelui, ce conduce destinele omenirii. Emanoil Cioran, căci despre el vorbim, era odrasla cea mai tinără a unei numeroase, lățite și importante familii românesci din comuna Reșinari de lângă Sibiiu, cunoscută în întreaga Transilvanie, atât în urma tradiționalei ei onestități, cât și a bunei stări materiale de care se bucura în trecut și actualitate. Rămas încă de mult orfan de tată, tinerul Cioran terminând școala reală superioară și imbrățișând cariera de inginer la școala politehnică din Gratz (Stiria) și Viena el a intrat sunt acum 3 ani de Zile pe arena vieții publice. Devotamentul eestrem pentru specialitatea sa unită cu o sinceră dorință de a servi și folosi țara l-a făcut se urce repede scara înaintărilor, astfel încât vârsta de 27 ani la găsit deja inspector de mișcare al Căilor ferate române, dar în acelaș timp moartea salusă de progresele lui a găsit și ea de cuviință a-i rupe firul lilelor. în zadar au fost toate sforțările fratelui său doctor, venit la patul victimei zădarnice au fost și frățescile îngrijiri, ce i-a dat un bun amic al seu și eminent doctor gălățean, căci scris era să nu mai fie; și rudelor, amicilor sei de aici și din depărtare nu le remâne în fața acestui dureros eveniment decât o mută resignațiune. O mângâiere, un insuficient echivalent, în fața unei asemenea perderi va fi însă pentru toți faptul, că deși străin de orașul, unde are să odihnească acum pentru vecinicie, totuși trecerea lui din această lume a fost regretată de un număros public, care și-a dat ultimul acompaniament: în prima linie trebue să amintim cu o deosebită recunoscință participarea membrilor societății gimnastice locale, cum și a representanților direcțiunilor căilor ferate române, cari au venit anume la Galați spre a asista la această tristă ceremonie. Fie’i țerîna ușoară precum neștearsă ’i va fi între rudenii și amici amintirea sa! * (Legea comunală). în concursul comitetului asociațiunei transilvane din 18 Sept. a. c. Nr. 238 pentru cel mai bun comentariu al legei comunale, publicat în ari 113, 115 și 116, s’a strecurat o eroare ficându-se „legea comunală de la anul 1879“. La anul 1879 însă nu s’a legiferat nici publicat vreo lege comunală, ci legea comunală, pentru a cărei mai bun comentariu s’a escris concurs cu premiu de 150 fl., este de la anul 1871 art. XVIII modificat prin art. V de la anul 1876, ceeace prin aceasta se îndreaptă. * (Calea ferată Ghiriș-Turda) pentru a cărei clădire în bugetul anului 1881 s’au preliminat peste tot 200,000 fl. fu combătută amuar în comisiunea financiară a dietei din 20 Oct. n. Prelângă toate aceste însă suma preliminară s’a încuviințat în sfârșit de majoritatea membrilor comisiunei. * (Esposiția de poame în Cluj). Doritorii de a participa la esposiția de poame din Cluj pot călători odată încolo și îndărăpt pe toate căile ferate din Ungaria din 26 Oct. pănă în 5 Novembre. cu bilete provenite anume cu prețuri, cari sunt cu 333 °/o maieftine. Fiecare reflectant trebue însă se-și scoată o cartă permanentă cu 50 cr. de la comitetul de esposiție din Cluj. * (întărirea garnisoanei din Pesta). In urma poruncii și voinței Majestății Sale împeratului ministrul pentru apărarea țării a înșciințat pre magistratul din Budapesta, că garnisoana de acolo se va întări prin un stat major de regiment de cavalerie, 2 staturi majore de divisiune de cavalerie, 6 escadroane de cavalerie, un stat major de divisiune de baterie și prin un batalion de geniu. * (Confiscare.) O broșură panslavistică, datată din Belgrad, tipărită și edată în Praga, de vreme ce ea sumură cu fanatism contra germanismului, catolicismului și contra Vienei, fu confiscată în întreaga ei edițiune. * (Un esecutor de dare) din Papa a falsificat o poliță subscriind pe ea numele unui locuitor de acolo ca acceptant. Acest falsificat esecutorul l-a presentat institutului de păstrare de acolo și a scos deja această sumă de 260 fl. v. a. Actul de falsificare a eșit la lumină numai cu prilegiul prelungirei poliței, falsificătoriul însă în loc se fie fost numaidecât închis s’a tras numai în cercetare criminală și așa pus în posiție de a lua lumea’n cap, când i va plăcă. *(Espediție de studii în România). După cum ne spune „Kelet“ Henric Finaly, profesor de universitate și president al camerei comerciale din Cluj, în fruntea unei comisiuni denumite de ministrul de comerciu, de vreo câteva zile a plecat în România spre a studia piațele comerciale de acolo din punct de vedere al exportului unguresc, cu deosebire în direcțiunea, cari articuli de esport ar ave acolo trecere; mai departe are să cumpere o cuantitate mai mare de mărfuri de mostră spre care scop ministrul ’i-a asignat 1000 fl. v. a. (Charta Dobrogei). Cetim în „România transdunăreanâ“ . De câtva timp se lucrează de cătră statul major de geniu al armatei chart’a Dobrogei și anume partea ei geodesică. Doi căpitani cu ajutoarele lor au și început lucrarea, unul dincolo de linia ferată Cernavoda-Constanța și altul dincoace de această linie. Se pretinde, că lucrările geodesice sunt aproape terminate în județul Constanța și dl Constantin Popescu - Șaguna au și început lucrările în județul Tulcea, Babadag. *(Desgropările lângă Buda veche), cari subt conducerea profesorului Torma se continuă cu un zel mare, au dat de o nouă invențiune foarte interesantă. S’a aflat adecă în fața întrărei deja desgropate a amfiteatrului o peatră cu o inscripțiune romană și după aceea mai multe fragmente de peatră asemenea cu inscripțiuni. Din aceste inscripțiuni se vede, că în fața amfiteatrului a stat odată templul Nemesei, a cărui petici s’au întrebuințat apoi la clădirea amfiteatrului. Una dintre aceste inscripții este așa : „Nemesi omnipotenți Augustae Marcus Ulpius Zosimus XII k(alendas) Sept.(embres) Rustico 11 et Aquilinou. Această inscripție românescă are următoriul înțeles verbal: „Nemesei a totputernice și auguste (dedică această peatră) Marcus Ulpius Zosimus pe timpul consulilor Rusticus și Aquilinus). S’a statorit și aceea, că intrarea amfiteatrului a fost policromă, ceea ce se vede din ferestrile oarbe din păreți precum și dintr’o parte de păreți desgropați și prevăzuți cu culorile roșu - galben-verde - negru. De altmentrelea culoarea dinlăuntru se poate, că a fost roșie pe fundament alb. Amfiteatrul — după o socoteală a lui „Hon“ — ar fi fost zidit în anul 162 după Christos fiindcă consulii A. Junius Rusticus și C. Vettius Aquilinus amintiți de Zosimus pe peatra votivă au funcționat în anul 915 după zidirea Romei. Intre obiectele desgropate Joi in 21 Octomvre nou se află și țița stângă a Nemesei. Desgropările se continuă cu zel și guvernul este aplecat, a sacrifica încă vre-o câteva sute de floreni, cari se vor mai recere pănă la desgroparea definivă. (Vijelie în Octomvre.) In 13 Oct. n. între 6 și 7 oare seara s’a descărcat o furtună teribilă asupra orășelului Karad din comitatul Somogy. Vijelia venind de către Bakony a cășunat pustiiri înfricoșate, rupând coperișele de pe case și ducând cu sine clăi de paie și de fân. A și trăsnit de 2 ori în comună. * (Viorele și fragi) au început a înflori acum în Doctomvre foarte multe și în mai multe grădin din Sibiiu. Acum de curând s’au cules într’o grădină ca la un pătrar de fragi nouă. * (Epidemia de bubat) — după cum ne spune „Kronst. Zig“ —a erupt în Brașov, unde din 18 Oct. n. s’a deschis pentru bolnavi un spital separat. PARTEA SCIENTIFICĂ și LITERARĂ. Istoria aritmeticei și principiile fundamentale, la tractarea Aritmeticei în școala populară. (Disertațiune ținută în adunarea generală a „Reuniunei învețătorilor români din Țeara Bârsei“ la 26 Aprile 1880 în Zernești) de Domețiu Dogariu, învețătoriț la școala primară din Satulung. Onorată adunare! Onorați domni și frați colegi! Este un an trecut, de când ne mai întrunirămearăși cu toții laolaltă ca se ne împărtășim, cu această ocasiune, cunoștințele noastre pedagogice, câștigate pe terenul învățământului popular! La ședințele adunărei noastre generale din anul trecut ’mi-ați fost conces cetirea unui tractat din limba maternă, arătând în acela modul practic, cum au de a să preda bucățile de lectură în școala populară; acum însă tot cu permisiunea d-voastre, îmi i-au libertatea, de a să ceti un alt tractat nu de mai puțină importanță, și anume din Aritmetică. Onoraților domni și frați colegi! „Legea naturei este desvoltarea, scopul omenimei este progresul orice un mare pedagog, și aceasta foarte adevărat, căci, dacă aruncăm o privire preste evul vechiu și mediu, vedem îndată dreptatea acetei legi, în miile de ani ai evului vechiu și mediu nu s’au putut afla atâtea lucruri nouă ca în evul acesta și cu deosebire ca în secolul present, în care au urmat una