Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-10-28 / nr. 127
Nr. 121 ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 er. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Marți 28 Octomvre 1880. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMÂN Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțituni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiin, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați vi se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rendul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Revista politică. Sibiiu, în 27 Octomvre. Dieta Ungariei a început activitatea sa. Casa deputaților a avut Sâmbătă o ședință, în care s’au presentat casei diverse acte și o interpelațiune. Mai importante sunt desbaterile în delegațiuni. In rândul trecut am dat un resumat scurt despre desbaterea bugetului de esterne. țiarele vieneze vin și ele acum la rândul lor se’și facă comentarele. Unul dintre aceste comentând discursurile din delegațiuni, cari între alte, ating cestiunea orientală. Șiie, că numai acei amici ai Turcilor, a căror ideal este, ca alianța austro-germană se spriginească cu orice preț gârbovitul imperiu turcesc, nu cunosc istoria celor doi ani din urmă. Același susține, că este numai o pausă în cestiunea orientală și că imperiul turcesc trebuie să se risipe, însă nu fără o versare nouă de sânge. Pănă atunci popoarele balcanice vor deveni așa de mature încât se poată dispune ele însele de soartea lor. România a ajuns, neașteptat de curând, la o consistență internă, care a făcut-o vrednică de a întră în alianța celor două imperii germane. Și despre Serbia presupune Siariul, că nu va mai resiste mult concertului austro-german. Albania acum se cristalizează într’o națiune. Grecia se pregătește a deveni efectele Turciei în Epir și Tesalia. Chiar și Bulgarii au început a fi mai moderați și a se purta mai domol cu Turcii de pe teritoriul bulgar. După ce trece în revistă toate popoarele balcanice pănă și Macedonia, încopoiând la discursul lui Haymerle, recomândă Austro-Ungariei o procedere cercumspectă, nu să cucerească, dară să câștige simpatiile popoarelor. In chipul acesta se vor delătura temerile lui Hübner de Francia și lipsa de a merge mână în mână cu Rusia. Foaia oficială din Bucuresci publică următoriul ordin de zi către ostașii concentrați la Țigănesci și la Roman: „Ostași! Concentrările și taberele de instrucție sunt astăzi principalul mijloc de a desvolta și de a da tarie numeroaselor trupe, ce organisația militară cere de a pune în acțiune. Printr’casele numai șefii superiori, de toată treapta, învață a cunoașce și a ave de aproape, în mână, trupele ce comandă, și iarăși printr’casele trupe dobândesce încrederea și conesiunea trebuincioasă și câștigă prin contactul alme, dragostea șefilor, meniți a o conduce la îndeplinirea datoriilor sale cătră patrie. Ostași din taberile Țigănesci și Roman! Ați avut ocasie se vă convingeți înșivă de resultatele dobândite în acest an; și mai cu samă voi dorobanți și călărași, cari deși organisați numai semi - permanent, ați soltit, cu toate aceste, prin râvna și silința, ce ați arătat, a vă înfățișa întocmai ca trupele cele vechi, ați dovedit, că temelia puterei noastre armate este pusă, și că țeara poate compta pe instituțiile sale militare, înainte dar pe această cale, și Eu voiu fi pururea mândru de a fi în capul vostru, precum am simțit cea mai vină satisfacțiune constatând în persoană, la diferitele exercițiuri, marșuri și manevre, adevăratul progres realisat, prin silințele voastre. Esprim dar șefilor și trupelor domneasc a Mea mulțămire pentru zelul și devotamentul ce au desfășurat. Dar în Iași, la 21 Octomvre 1880, Carol, cum se vorbesce prin cercurile diplomatice, nu ar fi tocmai satisfăcut de resultatul șederei sale aici, de vreme ce nu a reușit a câștiga cabinetul vienez pentru nici una din intențiunile dlui Gladstone. Sir Henry Elliot a repurtat un succes în aceea, că a reușit să înduplece pe ministrul de externe a fi mai reservat în comunicările sale cătră delegațiuni, pentru ca să nu se vadă și mai bine înfrângerea suferită de politica dlui Gladstone. In privința cestiunilor actuale, cabinetul englez țintia la o nouă acțiune siluitoare contra Porții, și sir Henry Elliot trebuia să dobândească mai ântâiu de toate cooperarea cabinetului vienez pentru cestiunea greacă. Se asigură de prin cercuri guvernamentale, că aceste sforțări ale sale au rămas fără resultat și că cabinetul, în cea mai completă înțelegere cu Germania și Francia, au susținut, că trebuie să se adopte o acțiune înceată și pacinică Aceasta se șidice pe aici, că este causa înfuriării organelor dlui Gladstone contra Austriei. „Prin cercurile parlamentare se vorbesce, că baronul de Haymerle a comunicat în comisiunea delegațiunei ungare, că Englitera s’a presentat și cu propunerea de a despăgubi pe Muntenegru prin cederea Novi Bazarului, dar că această propunere a fost respinsă de pretutindeni. Baronul de Haymerle a mai spus încă, că Poarta în afacerea Tusi, a declarat, că este gata a cede acest ținut Austriei, care să-l predea apoi Muntenegrului. Turcia amintit că tot astfel s’a făcut cu cederea Veneției cătră Napoleon. Cabinetul vienei respinse însă cuotărîre această propunere de ocupațiune. Se găsi însă o putere (Rusia), care lua în mână această propunere cerând ca Italia să întreprindă această ocupațiune temporală și apoi să predea Muntenegrului ținutul. De fapt, aceste amenunțe nu merită mai mult decât un interes istoric.“ FORȚA. Scrisoarea lui A. Papadopul- Calimah cătră V. Alecsandri. (5 Urmare). Nu s’a bucurat însă mult ucigașul Cyril Verias de crima sa. La 20 Iunie 1639 el leg urcă vesel la patriarhie; dar la 16 Iulie 1640, dovedindu-se complicitatea sa cu jesuiții el se surgunesce la Cartagena și acolo se sugrumă la rândul seu, spre a se finisei amicii lui Lucar. Așa se făcu dreptate. în ziua de 17 Iulie 1640 Duminecă se sui pe tronul patriarhal Partenie cel bătrân, după alegerea unanimă a sinodului. Acest cuvios arcipăstor aduce îndată moaștele lui Cyril Lucar la patriarhie, și după îndeplinirea sfintelor slujbe și rugăciunile duce la insula Chalchis și le înmormântează cu respect în biserica monastirei Panaghia. Cyril Lucar a fost un bărbat laPostul de ambasador rusesc la Bucuresci îl va ocupa principele Usuroff. „Neue Freie Presse“ publică o telegramă din Pesta, cu data de 3 Noemvre, asupra resultatelor obținute la Pesta de sir Henry Elliot, ambasadorul Engliterei la Viena: „Ambasadorul Elliot și Duchâtel au părăsit Pesta. Cel dintâiu, după minut și cu mare învățătură. El cunoscea în perfecțiune limbile elină, latină, franceză, italiană, turcească și arabă. Când Lucar scria sau vorbia în aceste limbi, nu era permis nimănui să gândească, că le cunoasce mai bine. Măreț și elegant la chip, inteligent și plin de spirit, elocvent și orator, Lucas mai avea încă o memorie imensă; el era cunoscător în șciințe, literator și teolog adânc. Stilul său era îndrăsneț, neîndurător, scurt. Se vede o epistolă a sa scrisă din Alecsandria la Constantinopole la 1612 cătră Joan Witt Bogard: „Sunt unii (îi scrie Lucar) cari ne tot vorbesc despre ignoranța bisericei Orientului, și-i aruncă în față că învățătura și filosofia s’au mutat de la ea în alte țări. Eu respund, că ar pute să o socotească cineva fericită în ignoranța ei, căci nu putea au<fi cestiunile estravagante și luptele religioase pănă la moarte, cu care se spurcă audul oamenilor în vremea de acum...“25) După ce Petru Moghilă a scris 26 mărturisirea bisericei ortodocse, văzând că jesuiții tot împrăștie prin lume scriea, că biserica Constantinopolitană este Calvinistă, el se întoarce cu rugăminte către Domnul Moldovei Vasile Lupu voevod, care avea cea mai mare trecere atât la Sultan și la Țarigrad cât și la regele Poloniei, ca să convoace un sinod. Dl Moldovei primește și scrie lui Partenie patriarhul ecumenic să trimită arhierei la Iași din partea sa la sobor. Asemenea scrie și împăratului Rusiei, iar regelui Poloniei îi scrie, se dee voie arhiereilor ortodocși să vie la Iași. Patriarhul au trimis mai mulți arhierei și pe dascălul Meletie Syriga, împăratul Rusiei pe mitropolitul Kievului și a toată Rusia, Petru Moghilă cu alți episcopi, pe care’i voiu numi mai jos. Toți aceștia se adună la Iași, la 1642, în biserica Trii-Sfentele cu Varlaam mitropolitul Sucevei și a toată Moldova și Exarh al Plaiurilor, Evlopie episcopul Romanului, Anastasie episcopul Rădăuțului, George episcopul Hușului și Sofronie ieromonah și egumen a monastirii Trei-Sfentele din 26) Apud Ipsilanti, op. laud. pag. 120. 20) Philippus Cyprius în Chronice Ecclesiae graecfie, pag. 478.—Michael Lequien în Oriente Christiane,tom. I. p- 1246—1256, edit. Paris 1740. Apud Șincai Chronic. Român, tom. II. pag 37 și Melhissedek. Chronic. Episcopiei Hușilor, I. pag. 115. Reflecțiuni asupra articlului „La cestiunea învățământului religios“, publicat în „Biserica și școala“, Brașov, 5 August 1880. (10 Urmare.) „Oare nu vor fi trei Dijei, când țici: Tatăl este D$eu, Fiul este Dileu și Duhul este Dileu?“ „Nicidecum, căci deși sânt în Dumnezeire trei osebite fețe, totuși numai una este ființa și Dumnezeirea și puterea și mărirea și maiestatea a tuturor trei fețe de obște și nedespărțită.“ Ai zis die N., că „prin istorioare putem provoca o mulțime de îndoieli în capul copilului și o mulțime de nedumeriri, cari în adevăr îl vor confunda și-i vor lega spiritul.“ Așadar dta crezi, că o istorioară evangelică desfășurată după metodul lui Christos, va confunda pe copil, îi va lega spiritul.“ Insa espresiunea dogmatică, citată aici sub acest număr, o iai, ca cum ar fi în stare a lumina spiritul copilului? Dacă crezi dta una ca aceasta, atunci, mă iartă, nu scii nici barem, ce însemnează — „a crede.“ Ți-ași mai cita și alte forme dogmatice din Catechismul amintit, întărit de sinodul epresc din Carloviț la a. 1774 și de bună samă rău tradus în româna, căci un Român cult nu ar fi dat în limba sa maternă o astfel cu de formă dogmelor bisericei creștine gor. Dar pentru ce să’ți mai citez? Dta chiar cu aceste forme dogmatice, după cum fac unii năsemiți, vreai să depărtezi cu spaimă pe copii dela învățătură, să faci să urască și religiune și învățătură și școală și tot! Se gonesc i dta pe copii dela învățătură !! Și apoi ca mijloc pentru aceasta să întrebuințezi chiar dogmele bisericei creștine , — chiar prin dogmele bisericei gr. or. să scoți pe copii de la lumină și să-i arunci în brațele întunerecului! Ca să poți și de a profita cândva de Iașii Moldovei.26) Sinodul dă anatemei cartea tipărită la Geneva la 1632 și pe cel ce a scris-o, apoi cercetând și înbunătățind mărturisirea credinței, alcătuită și scrisă cu mâna lui Petru Moghilă grecesce și latinesce, o adeveresce și o întăresco, se fie în veci mărturisirea credinței bisericesci și apostolesci a Resaritului. 27) Partenie bătrânul invită apoi acest sinod la Constantinopole, ca să dovedească și mai bine, că biserica Țarigradului n’are nimic comun cu calvinii și cu doctrinele lor, despre care a fost calomniat Cyril Lucar. Cătră dânsul se adună și alți arhierei. Lucrarea soborului dela Iași o subscriu toți patru patriarhii și toți membrii sinodului, iar din partea Rusiei tot Petru Moghilă, care se intitulează mitropolit al Kievului, al Galiției și a toată Rusia, exarhul scaunului Constan- 20