Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-04-08 / nr. 40
Nr. 40. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 8 20 Aprile 1882. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 47. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXX. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr.. — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Sinodul archidiecesan. Ședința III. (6 Aprile) După cetirea și autenticarea protocolului ședinței premergătoare presidiul presentează credinționalele deputaților cler: Ales. Tordoșan, Vas. Roșescu și N. Popoviciu și a dep. miv. V. Almășan, I. Duvlea și N. Cip, precum și justificarea în scris despre lipsa credenționalului dep. m. Sabin Piso, toate se transpun comisiunei verificătoare. Presidiul presentează mai departe : 1. Raportul general al consistoriului archidiecesan plenar, care se transpune comisiunei organisătoare. 2. Un act de la Metropolie, în care se întregeșce un punct din raportul general al consistoriului archid., și care se dă tot comisiunei organizatoare. 3. Raportul consistoriului archid. ca senat strins bisericesc, care se deleagă comisiunei bisericesci. 4. Raportul consistoriului archid. ca senat școlar — se dă comisiunei școlare —. 5. Raportul cons. archid. ca senat epitropesc și rațiociniul acestui senat — ambele se dau comisiunei financiare —; 6 Budgetul cassei archid., — se transpune comisiunei budgetare. 7 Un raport special al senatului epitropesc cu un plan în privința zidirei unui seminar și a unei sale acomodate pentru diferitele ședințe ale corporațiunilor bis., care se transpune comisiunei organisătoare. 8 Rugarea înstruțită de consistoriul archid, a comitetului bisericei cu hramul: „Schimbarea la față“, din cetate în Sibiiu pentru acordarea unui ajutor în bani de 400 fl, spre susținerea unui dor — se dă comisiunei financiare. 9 Rugarea pentru concedii pe 5 file a deput. din cl. I. Gall și a dep. m. Gerasim Candrea din cause oficioase și familiari, ceea ce se acordă; 10 Rugarea pentru concediu a dep. m. I. Popea — se acordă, în legătură cu aceasta, dep. I. Popea arătând motivul absentărei sale cere dela sinod a se lua măsurile necesari ca direcțiunea școalelor noastre din Brașov se nu facă greutăți profesorilor gimn., cari ca deputați sinodali vor a’și împlini datorințele în direcțiunea aceasta, cu atât mai vârtos că motivul eforiei, adecă că prin depărtarea amintiților profesori ar suferi învățământul nu e basat. în ce privesce partea II-a a fugărei de față se transpune comisiunei organisătoare; 11. Petițiunile mai multor comune bis. privitoare la arondarea protopresbiteratelor și anume : a) a com. bis. Țânțari se fie arondată la Brașov; b) Sona — la Făgăraș; c) Hepria — la Alba-Iulia; d) Batrîna — la Dobra; e) Glâmboaca — la Avrig; f) a representanței tractului protopresbiteral al Avrigului, a se pune reședința protopresbiterală a acestui tract în com. bis. Visteains. g) a com. bis. Visteasup. să se arondeze la Făgăraș; b) Laslăul rom. se vină la M. Oșorheiu; i) Tecșești la Alba-Iulia; Jc) a representațiunei protopresbiteratului Branului — spre a se întregi cât mai curând acest protopresbiterat; l) a com. bis. Al amor să se arondeze la protopresb. Sibiiu ori Mercurea ; m) a com. bis. Vistea inf. ca la cas ce nu s’ar pune acolo reședința protopr. a Avrigului să se ordoneze la Făgăraș; n) a com bis. Limba care se cere la Alba-Iulia; o) Drăguș — se cere la Făgăraș ; p) Șaldorf — la Sibiiu; și q) Ilașag — la Sibiiu. Toate petițiunile de la punctul 11 se predau comisiunei organisătoare Se presentează: 1. Plânsoarea comitetului parochial din Orăștie asupra consistoriului archidiecesan, care amână cercetarea disciplinară în contra învățătoriului din Orăștie N. Herlea, se dă comisiunei școlare; 2. Rogarea mai multor poporeni din Ilia murășană pentru întregirea parohhiei, se dă comisiunei bisericesci; 3. Rogarea pentru ajutoriu: a) a preotului I. Giurca; b) a preotului I. Ioanoviciu; c) a sinodului protopresb. al Hațegului ; d) a comunei bisericesci M. Oarba; e) a protopresbiterului P. Trombițaș pentru regularea în raze treilunare a subvențiunei sale: i) a comunei bisericesci Mediaș; g) a comunei bisericesci din Deva; li) a parochului I. Gali; i) a preotesei văduve I. Fodorean. Petițiunile de la a) până la i) se transpun comisiunei petiționare. La ordinea lilei vine raportul comisiunei verificătoare. Raportor dep. Rubin Patița. 1. Actul de alegere din cercul II mir. al Sălișcei fiind pănă la o arătare în formă de protest subscrisă de doi bărbați de încredere din com. bis. Topârcea aparținătoare la acest cerc, că s’ar fi impus alegerea dep. Dr. N. Olariu și Elie Măcellariu, în bună ordine se propune verificarea dep. Dr. N. Olariu și Elie Măcelariu cu atât mai vertos că actul remâne nealterat chiar și dacă se face abstragere de la protocolul comunei Topârcea. Se verifică. 2. La propunerea comisiunei se verifică actul de alegere din cercul III mir. cu deputatul Dr. N. Maier și Dr. P. Barcian, cu toate că e dificultat. Protestul resp arătarea lui I. Piso, când, de deputat sinodal, că o comună a concurat la alegerea numită fără a fi primit cerculariul cons, și protocolul a dus la acel protocol ceea ce nu s’ar fi putut întâmpla nici decum pe calea legei — nealterând abstragerea dela comuna indicată (Inuri) și respective dela cele 104 voturi date din aceea comună — actul alegerei — nu se ia în considerare. Cu privire la actul de alegere din cercul XIX cl. (al Făgărașului) după deslușirile date de comisariul cons. de scrutiniu și acum deputat sinodal din numitul cerc se trece preste propunerea comisiunei de a esmite o comisiune din sinul sinodului, care se facă cercetare în privința decurgerei acelei alegeri și se primesce și verifică dep. ales, protopresbiterul Făgărașului P. Popescu. Din discnsiunea sfngă, ce s’a încins în acest punct starea lucrului se vede a fi următoarea: Cercul XIX bis, ca și cel actual politic de acolo a fost espus în trecut la anumite cercări de corupțiune prin bani, o procedură la care a împins pre unul sau pe altul dintre candidații la acest cerc ambițiunea personală. O parte considerabilă — nemulțămită și indignată de astfel de necuviință se decise a salva cel puțin în cele bisericesci onoarea acestui cerc și ruga pre protopresbiterul P. Popescu, care absisese anii trecuți de onorifica sarcină de deputat, a primi fiind ales iarăși mandatul. O parte mai mică din alegători puși, precum se pare, la cale, — ceru votare secretă, care dorință, fiind sprijinită de o terțialitate a alegătorilor presenți, comisarulu consist, ca conducătorul scrutiniului ar fi trebuit se o considere în sensul regulamentului pentru alegeri. în protestul alăturat la act se arată că comisariul nu ar fi considerat o atare cerere ci ar fi ordinat în mod absolutistic votare nominală. Aceasta i-ar fi venit —lice protestul — la socoteală comisariului respectiv, căci votarea nominală asigura șefului acelui tract mai ușor reușirea de deputat — ve lânduse alegătorii necesitați de frică de bună voie, a îi da voturile dânsului voind a remâne prietinii cesarului. Dep. P. Popescu recunoaște că s’ar fi exprimat dorința de votare secretă cerând însă dânsul ca comisariu ca doritorii se purceadă conform legei dându-și o atare dorință spriginită de o terțialitate a alegătorilor în scris; nu i s’a presentat însă nici un script și așa privind dorința auzită mai mult numai de o espresiune personală a dat curs liber votărei nominale. Altul e motivul nemulțumirei, protestătorii au stat în soldul unui dintre candidații de deputați și e evident că cei a putut sili a cere votare secretă. Vorbitoriul crede a fi urmat calea legei și lasă în apreciarea sinodului a pune sau nu pând pe lisele protestului din cestiune. Comisiunea verificătoare se crede în drept a propune cercetarea în causa acestei alegeri, căci prin procedura comisariului s’ar fi alterat libertatea dreptului de alegere a celor chiemați. Dep. Dr. 1. Borcia: O cercetare disciplinară în causa aceasta ar fi împreunată cu spese, un rezultat moral însă nu ar obține. J S’avem motive a trage la îndoială imformațiunile protopresbiterului P. Popescu nici chiar față de provocarea protestătorilor la anumiți martori spre întărirea aserțiunei lor. Dacă cu toată dorința s’a trecut preste cererea întroducerei votărei secrete s’a urmat numai a măsurat cererea majorității absolute a alegătorilor, căci scrutiniul arată că a votat din 33 alegători 28. Din motivul acesta propune verificarea dep. d. P. Popescu și abstragerea de la cercetarea pretinsă de comisiunea verificătoare. Dep. Z. Boiu sprijinește propunerea făcută de dep. Dr. I. Borcia. Dacă numărul doritorilor de a se introduce votare secretă ar fi format o terțialitate a alegătorilor, a cărei vot trebue conform regulamentului respectată protestul alăturat nu ar fi subscris numai de doi preoți ci toți 12 despre cari protestul pretindea că ar fi dorit votarea secretă s’ar fi subscris. Chiar incidentul că în loc să se recruteze martorii, la cari se provoacă protestătorii din cei 12 preoți s’a ales din publicul care a fost present la o alegere arată că protestul nu e basat. Dep P. Coama e pentru propunerea comisiunei. Din act se vede a se fi întâmplat unele lucruri, cari te îndreptățesc a presupune că alegerea nu a decurs în toată ordinea. Unul din bărbații de încredere abdice, alții se retrag de la alegere, semn că protestul nu e neîndreptățit. . Dep. Dr. Petco cere cercetare, căci însuși Protopresbiterul P. Popescu ca comisariu e activat și ar fi și în interesul aceluia a se face cercetare și a se desluși starea lucrului. Deput. D. Manole e în contra propunerei comisiunei. Nu vede nici o prescurtare în dreptul alegătorilor prin pasul, care l’a urmat comisariul. Dacă alegătorii n’au avut curagiu se subscrie protestul, ba precum se vede dacă chiar și pretinsa terțialitate a venit și s’a folosit de dreptul de alegere chiar și prin votarea secretă se vede apăcat că motivul protestului nu e atâta pretinsa prescurtare în drept ci mai mult buzunariul, care — nesuccedând așteptările puse în o votare secretă, a rămas goale. După încheerea desbaterei se puse la vot propunerile făcute și se primi cu mare majoritate propunerea de p. Dr. I. Borcia — de a se verifica alesul dep. P. Popescu. Comisiunea verii, propune și sinodul verifică: Actul de alegere din cercul IX cl. cu dep. AleB. Tordoșan, din cercul XII cl. Vas. Roșescu, din cercul XV c. D. de Tamaș din cercul XII mir. V. Almășan, din cercul XIX miv. N. Duvlea. La ordinea lilei urmează alegerea comisiunilor sinodale. După redeschiderea ședinței ridicate pe 5 minute se aleg la propunerea presidiului a Păr. Archim. și Vicariu archieppesc Nicolau Popea*) de membri ai comisiunilor precum urmează: a) în comisiunea financiară: Dr. Archim, N. Popea, Ales. Tordoșan, S. Cupșa, din cler, Dr. Petco, D. Manole, Z. Pușcariu, R. Patița și Sabin Piso dintre mireni . *) Escel. La P. Archiepiscopp se retrăsese încă de mai nainte din ședința. Rap.