Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-04-08 / nr. 40

Nr. 40. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarh­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 8­ 20 Aprile 1882. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 47. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXX. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr.. — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Sinodul archidiecesan. Ședința III. (6 Aprile) După cetirea și autenticarea pro­tocolului ședinței premergătoare pre­­sidiul presentează credinționalele de­putaților cler: Al­e­s. T­or­d­o­ș­an, Vas. Roșescu și N. Popoviciu și a dep. miv. V. Al­mă­șan, I. Duvlea și N. Ci­p, precum și justificarea în scris despre lipsa credenționalului dep. m. Sabin Pi­so, toate se trans­pun comisiunei verificătoare. Presidiul presentează mai de­parte : 1. Raportul general al consisto­­riului archidiecesan plenar, care se transpune comisiunei organisătoare. 2. Un act de la Metropolie, în care se întregeșce un punct din raportul general al consistoriului ar­­chid., și care se dă tot comisiunei or­­ganizatoare. 3. Raportul consistoriului archid. ca senat strins bisericesc, care se de­leagă comisiunei bisericesci. 4. Raportul consistoriului archid. ca senat școlar — se dă comisiunei școlare —. 5. Raportul cons. archid. ca se­nat epitropesc și rațiociniul acestui senat — ambele se dau comisiunei fi­nanciare —; 6 Budgetul cassei archid., — se transpune comisiunei budgetare. 7 Un raport special al senatului epitropesc cu un plan în privința zi­­direi unui seminar și a unei sale aco­modate pentru diferitele ședințe ale corporațiunilor bis., care se transpune comisiunei organisătoare. 8 Rugarea înstruțită de consisto­­riul archid, a comitetului bisericei cu h­ramul: „Schimbarea la față“, din ce­tate în Sibiiu pentru acordarea unui ajutor în bani de 400 fl, spre susține­rea unui d­or — se dă comisiunei financiare. 9 Rugarea pentru concedii pe 5­­ file a deput. din cl. I. Gall și a dep. m. Gerasim Candrea din cause ofi­cioase și familiari, ceea ce se acordă; 10 Rugarea pentru concediu a dep. m. I. Popea — se acordă, în legătură cu aceasta, dep. I. Popea arătând motivul absentărei sale cere dela sinod a se lua măsurile necesari ca direcțiunea școalelor noastre din Brașov se nu facă greutăți profesori­lor gimn., cari ca deputați sinodali vor a’și împlini datorințele în direc­țiunea aceasta, cu atât mai vârtos că motivul eforiei, adecă că prin depăr­tarea amintiților profesori ar suferi învățământul nu e basat. în ce prive­­sce partea II-a a fugărei de față se transpune comisiunei organisătoare; 11. Petițiunile mai multor comune bis. privitoare la arondarea protopres­­biteratelor și anume : a) a com. bis. Țânțari se fie aron­dată la Brașov; b) Sona — la Făgăraș; c) Hepria — la Alba-Iulia; d) Batrîna — la Dobra; e) Glâmboaca — la Avrig; f) a representanței tractului pro­­topresbiteral al Avrig­ului, a se pune reședința protopresbiterală a acestui tract în com. bis. Visteains. g) a com. bis. Visteasup. să se arondeze la Făgăraș; b­) Laslăul rom. se vină la M. Oșorheiu; i) Tecșești la Alba-Iulia; Jc) a representațiunei protopres­­biteratului Branului — spre a se în­tregi cât mai curând acest protopres­­biterat; l) a com. bis. Al amor să se arondeze la protopresb. Sibiiu ori Mercurea ; m) a com. bis. Vistea inf. ca la cas ce nu s’ar pune acolo reședința protopr. a Avrigului să se ordoneze la Făgăraș; n) a com bis. Limba care se cere la Alba-Iulia; o) Drăguș — se cere la Făgăraș ; p) Șaldorf — la Sibiiu; și q) Ilașag — la Sibiiu. Toate petițiunile de la punctul 11 se predau comisiunei organisătoare Se presentează: 1. Plânsoarea comitetului paro­chial din Orăștie asupra consistoriului archidiecesan, care amână cercetarea disciplinară în contra învățătoriului din Orăștie N. Herlea, se dă comisiu­­nei școlare; 2. Rogarea mai multor poporeni din Ilia murășană pentru întregirea parohhiei, se dă comisiunei bisericesci; 3. Rogarea pentru ajutoriu: a) a preotului I. Giurca; b) a preotului I. Ioanoviciu; c) a sinodului protopresb. al Ha­țegului ; d) a comunei bisericesci M. Oarba; e) a protopresbiterului P. Trom­­bițaș pentru regularea în raze trei­­lunare a subvențiunei sale: i) a comunei bisericesci Mediaș; g) a comunei bisericesci din Deva; li) a parochului I. Gali; i) a preotesei văduve I. Fodo­rean. Petițiunile de la a) până la i) se transpun comisiunei petiționare. La ordinea­­ lilei vine raportul co­misiunei verificătoare. Raportor dep. Rubin Patița. 1. Actul de alegere din cercul II mir. al Sălișcei fiind pănă la o ară­tare în formă de protest subscrisă de doi bărbați de încredere din com. bis. Topârcea aparținătoare la acest cerc, că s’ar fi impus alegerea dep. Dr. N. Olariu și Elie Măcellariu, în bună or­dine se propune verificarea dep. Dr. N. Olariu și Elie Măcelariu cu atât mai vertos că actul remâne nealterat chiar și dacă se face abstragere de la protocolul comunei Topârcea. Se ve­rifică. 2. La propunerea comisiunei se verifică actul de alegere din cer­cul III mir. cu deputatul Dr. N. Maier și Dr. P. Barcian, cu toate că e dificultat. Protestul resp arătarea lui I. Piso, când, de deputat sinodal, că o comună a concurat la alegerea nu­mită fără a fi primit cerculariul cons, și protocolul a d­us la acel protocol ceea­ ce nu s’ar fi putut întâmpla nici de­cum pe calea legei — nealterând abstragerea dela comuna indicată (Inuri) și respective dela cele 104 vo­turi date din aceea comună — actul alegerei — nu se ia în considerare. Cu privire la actul de alegere din cercul XIX cl. (al Făgărașului) după deslușirile date de comisariul cons. de scrutiniu și acum deputat sinodal din numitul cerc se trece pre­ste propunerea comisiunei de a es­­mite o comisiune din sinul sinodului, care se facă cercetare în privința de­­curgerei acelei alegeri și se primesce și verifică dep. ales, protopresbiterul Făgărașului P. Pope­scu. Din discn­­siunea sf­ngă, ce s’a încins în acest punct starea lucrului se vede a fi următoarea: Cercul XIX bis, ca și cel actual politic de acolo a fost espus în tre­cut la anumite cercări de corupțiune prin bani, o procedură la care a îm­pins pre unul sau pe altul dintre candidații la acest cerc ambițiunea personală. O parte considerabilă — nemulțămită și indignată de astfel de necuviință se decise a salva cel puțin în cele bisericesci onoarea acestui cerc și ruga pre protopresbiterul P. Popescu, care ab­sisese anii trecuți de onorifica sarcină de deputat, a primi fiind ales iarăși mandatul. O parte mai mică din alegători puși, precum se pare, la cale, — ceru votare secretă, care dorință, fiind sprijinită de o terțialitate a alegăto­rilor presenți, comisaru­­lu consist, ca conducătorul scrutiniului ar fi trebuit se o considere în sensul regulamen­tului pentru alegeri. în protestul ală­turat la act se arată că comisariul nu ar fi considerat o atare cerere ci ar fi ordinat în mod absolutistic vo­tare nominală. Aceasta i-ar fi venit —­lice pro­testul — la socoteală comisariului res­pectiv, căci votarea nominală asigura șefului acelui tract mai ușor reușirea de deputat — ve­ lându­se alegătorii necesitați de frică de bună voie, a îi da voturile dânsului voind a remâne prietinii cesarului. Dep. P. Popescu recunoaște că s’ar fi exprimat dorința de votare secretă cerând însă dânsul ca comisariu ca doritorii se purceadă conform le­gei dându-și o atare dorință spriginită de o terțialitate a alegătorilor în scris; nu i s’a presentat însă nici un script și așa privind dorința auzită mai mult numai de o espresiune personală a dat curs liber votărei nominale. Altul e motivul nemulțumirei, protestătorii au stat în soldul unui dintre candidații de deputați și e evident că ce­i a pu­tut sili a cere votare secretă. Vor­­bitoriul crede a fi urmat calea legei și lasă în apreciarea sinodului a pune sau nu pând pe­­ lisele protestului din cestiune. Comisiunea verificătoare se crede în drept a propune cercetarea în causa acestei alegeri, căci prin proce­dura comisariului s’ar fi alterat liber­tatea dreptului de alegere a celor chiemați. Dep. Dr. 1. Bor­ci­a: O cercetare disciplinară în causa aceasta ar fi îm­preunată cu spese, un rezultat mo­ral însă nu ar obține. J S’avem mo­tive a trage la îndoială imformațiunile protopresbiterului P. Popescu nici chiar față de provocarea protestăto­­rilor la anumiți martori spre întărirea aserțiunei lor. Dacă cu toată dorința s’a trecut preste cererea întroducerei votărei secrete s’a urmat numai a măsurat cererea majorității absolute a alegătorilor, căci scrutiniul arată că a votat din 33 alegători 28. Din motivul acesta propune veri­ficarea dep. d­. P. Popescu și abstra­gerea de la cercetarea pretinsă de co­misiunea verificătoare. Dep. Z. Boiu sprijinește propu­nerea făcută de dep. Dr. I. Borcia. Dacă numărul doritorilor de a se in­troduce votare secretă ar fi format o terțialitate a alegătorilor, a cărei vot trebue conform regulamentului respec­tată protestul alăturat nu ar fi sub­scris numai de doi preoți ci toți 12 despre cari protestul pretinde­a că ar fi dorit votarea secretă s’ar fi sub­scris. Chiar incidentul că în loc să se recruteze martorii, la cari se provoa­că protestătorii din cei 12 preoți s’a ales din publicul care a fost present la o alegere arată că protestul nu e basat. Dep P. Coama e pentru propunerea comisiunei. Din act se vede a se fi în­tâmplat unele lucruri, cari te îndrep­tățesc a presupune că alegerea nu a de­curs în toată ordinea. Unul din băr­bații de încredere abdice, alții se re­trag de la alegere, semn că protestul nu e neîndreptățit. . Dep. Dr. Petco cere cercetare, căci însuși Protopresbiterul P. Popescu ca comisariu e activat și ar fi și în interesul aceluia a se face cercetare și a se desluși starea lucrului. Deput. D. Manole e în contra propunerei comisiunei. Nu vede nici o prescurtare în dreptul alegătorilor prin pasul, care l’a urmat comisariul. Dacă alegătorii n’au avut curagiu se subscrie protestul, ba precum se vede dacă chiar și pretinsa terțialitate a venit și s’a folosit de dreptul de ale­gere chiar și prin votarea secretă se vede apăcat că motivul protestului nu e atâta pretinsa prescurtare în drept ci mai mult buzunariul, care — ne­­succe­dând așteptările puse în o votare secretă, a rămas goale. După încheerea desbaterei se puse la vot propunerile făcute și se primi cu mare majoritate propunerea de p. Dr. I. Borcia — de a se verifica alesul dep. P. Popescu. Comisiunea verii, propune și si­nodul verifică: Actul de alegere din cercul IX cl. cu dep. AleB. Tordoșan, din cercul XII cl. Vas. Roșescu, din cercul XV c­. D. de Tamaș din cercul XII mir. V. Almășan, din cercul XIX miv. N­. Duvlea. La ordinea­­ lilei urmează alegerea comisiunilor sinodale. După redeschi­derea ședinței ridicate pe 5 minute se aleg la propunerea presidiului a Păr. Arch­im. și Vicariu archieppesc Nicolau Popea*) de membri ai comisiunilor precum urmează: a) în comisiunea financiară: Dr. Archim, N. Popea, Ales. Tordoșan, S. Cupșa, din cler, Dr. Petco, D. Manole, Z. Pușcariu, R. Patița și Sabin Piso dintre mi­reni . *) Escel. La P. Archiepiscopp se re­trăsese încă de mai nainte din ședința. Rap.

Next