Telegraful Roman, 1883 (Anul 31, nr. 1-152)

1883-06-11 / nr. 66

TELEGRAFUL ROMAN. _ 265 Varietăți. * I­. S. Epul gr. cat. loan Szabó din Gherla, „pentru merite pe terenul bisericesc și public“, Zice „Epesti Közi.“, fu distins cu crucea cea mare a ordinului Francisc Iosif. * (în sciințare) Cu ocasiunea celebrărei pa­rastasului in memoria Marelui archiepiscop și me­­metropolit Andreiu la 16/28 Iunie a. c. în Rășinari se va ține o masă comună în sala școalei de acolo. Doritorii a participa la această masă, binevoească a se insinua în 13/25, 14/26 și 15/27 (Luni, Marți, Mercuri) 1. c. dela 4—6 oare d. a. la dl. Dr. D. P. Barcianu în cancelaria associațiunei transilvane strada Cisnădiei No. 7, pe lângă plătirea sumei de 3 fl. v. a. pentru cuvertă. Comitetul arangiator, maghiarismul forțat sunt Înfrumsețate și zugrăvite cu fel de fel de sentințe patriotice, căci ce e ma­ghiar este totodată și patriotic, fiind­că ce este patri­otic, este maghiar, pentru nișce glume scrise pe zidurile acestor locuri s’a introdus ex orfo cercetare criminală. Se înțelege tot în comitatul nostru, numele comunelor româneșci sunt schimonosite de dragul ideei de stat unguresc, încât oamenii le folosesc de leacuri contra frigurilor. Toate cârcimăresele române sunt „secuence de prin ciarde“ și rîurile curg ungure­­sce după marșul lui: Almos Előd și Tuhutum. Și așa mai departe pănă la estrem. Se vedem în ce formă concretă ni se presen­­teazâ aceste lucruri. Se vedem sub ce raporturi se află populațiunea acestui comitat. în 13 și 14 a lunei curgătoare s’a ținut in co­mitatul Aniadoarei adunarea generală comitatensă ordinariă. între 92 obiecte, cari au fost la ordinea Zilei, s’au aflat și de acelea, cari merită să fie cuno­scute publicului. Asemenea merită atențiunea și alte lucruri petrecute în aceea adunare generală. Primul loc compete afacerilor administrative. S’a constatat de m­­ult necesitatea de a se face pod preste Mureș ,e'pre a întreține comunicațiunea cu Bra­dul și Baia­­ de Criș, deoarece trecerea cu luntrea e legată cu­ multe greutăți și în cele mai dese cazuri este imp­osibilâ. Această afacere se trâgănează de ani. ~Bar că propietarii dreptului de luntru­ pretind prea m­are despăgubire, ba­că întreprinzătorii pre­tind un prea mult, ba una, ba alta, în fine s’a decis se facă podul, promițându-se ajutoriu și din par­­ministrului. Când și cum se va face, vom vede. Asemenea stăm cu drumurile. Odată ne certăm trui ingineri, de altă dată pentru salariul lor, com­­ența de drept de a dispune de ei, apoi mai vine alta și cu inspectorii de drum. Noi am pretins comitat 12 inspectori și ministrul a încuviințat mai­a și pre când denumirea lor o încredințase îitatul vice-comitelui, ministrul o pune în com­­tența comitelui suprem. După cum se scie, există în Deva de la anul 1872, oală reală de stat. Comitatul e îndatorat a pro­­ba această școală cu edificiu și utensiliere recerute, lelalte cad în spatele guvernului. S’au și adunat ela comitat 21.000 de floreni, din cari s’a cum­pe­­at loc, pe care s’a zidit edificiul. Cu timpul însă ’au înmulțit clasele așa, că edificiul actual nu mai junge, în toamna trecută a ordinat ministrul ca comitatul se zidească o nouă școală reală, căci la din contră va muta școala din Deva la alt lor. Pe­­riculum in mora. Și s’a făcut mare svon! Se con­voacă adunare generală și vice com­itele propune ca comitatul să se facă punte-munte și se susțină școala în Deva, căci ea este unicul mentor al maghiaris­mului între diversele elemente din comitat. Și s’a făcut totul, s’a dat edificiul de pănă acum și încă 14.000 fl. Acum ministrul va­sei, ce se facă. Mai interesantă a fost în ce interpelarea dom­nului F. Us­a­nu, proprietariu în Ribița, făcută în adunarea generală și totodată înaintată și în scris. Dăm loc acestei interpelări fără nici un comentariu, căci dânsa de sine și prin sine este destul de ilu­strată . Eată o. După o introducere mai lungă d. Interpelante continuă. După acest premers în privința administrațiunei în ge­neral, revin la interpelațiunea mea directă cătră on. Dr. Vice-comite și <Jic, delăturând pentru astă dată criticarea administrațiunei comitatului întreg și a scaunului gremial în parte, s­e restrîng la administrațiunea singurului cerc pre­torial „Baia de Criș", căruia cu toată siguritatea se poate spune sentența, nu numai că este morbos, ci infectat de o corupțiune nediscutabilâ, începând dela administratorele su­prem pretorial cercual pănă la vornicii comunelor. Spre documentarea premersului și știință publică îm permit a Vă întreba onor. Dom. Vice-comite. Aveți D voa­­stră cunoscință­­. că pretorele Baiei de Criș, Mihalovici To­bias nu ’și îndeplinesce oficiul în mod legal, dînsul are o scurtare, încât este eschis din societatea oamenilor culți­­*z și joacă la cărți nopți întregi prin cărciume, chiar și cu notarii săi; dacă perde banii, apoi se împrumută din banii țiganilor, care îi au strins cu talerul, la notari nu se duce spre ai controla și a juca în cărți și a be cu dânșii, ve­rifică atestate false, de exemplu. Dl Adam Endre, căruia i’a dat un certificat de paupertate, pe când acesta are un salar fics de peste 1000 fl. quartier liber și o prad­a estinsă a verificat doue atestate date dlui Ribiczei Ferencz advocat și unul din proprietarii mai mari ai cercului în vorbă, unul de paupertate, eare altul că ar fi unul din cei mai avuți proprietari ai cercului ; și că tot acest domn pretore Mihalo­vici Tobias sufere pe lângă dînsul de adjunct pretorial pe Kostperda Emanuil, pentru care cară îmi permit a ve întreba onor, domn vice-comite ca a II-a questiune : Aveți D voastră cunoștință, că acest individ este așa de demoralisat, încât au ajuns de rîsul babelor și copiilor fiind-că oameni cu rațiune nu-1 pot decât numai compătimi; acesta dacă trece un timp oare și în câtva mai lung și nu este bătut, atunci nu se află sănătos; chiar și prin jurnalistică s’a publicat purtarea ace­stui om și scandalurile ne mai pomenite de un officiante po­litic administrativ, eu am fost martore ocular, când într’o seară în ospetăria Baiei de Criș, numită la Cerbu, au făcut un scandal, încât ospetariul Darvas a fost silit se cheme pe argatul său Eremia, poruncindu-i a lua pe Domnul sub­ pre­­tore de guler și a-l arunca peste trepte în stradă, ce a și esecutat fidelul argat Eremia, precum se vorbesce cu supli­mentarea de aducere în atingere neplăcută a membrului său umblătoriu cu inesprimabilul dlui Kostperda. După 1/2 oară apare ilustrul pretore M. Tobias spre a interpela pe ospetar, de ce a așezat pe adjun­ctul său în asemnea mod și vexând că acela se escală, am respuns dlui pretore dela masa unde mă jucam cu mai multi oficieri taroc, fiindcă s’a purtat scanda­los — martori sânt din­ oficeri. Iarăși acest adjunct pretorial într’o Duminecă a um­blat beat cu o căciulă roșie sârbească în cap, călare prin Baia de Criș, încât s'a strîns poporul și copii după el, ca după o comedie. Pentru scandaloasa sa purtare a fost eschis din societatea pompieri­lor voluntari a Baiei de Criș. Când se află bine dispus și-l interpelează careva pentru infama sa purtare atunci răspunde că lui nu-i poruncesce nimeni și nici nu se teme, scoate epistole din buzunar și strigă aci am iscăliturile Dior comite suprem Pogány György și președin­telui tribunalului Soliom Fekete Ferencz, dacă voiu fi suspendat sciți dlor, că­ îi pot compromite, de când cu alegerile de de­putați dietali, trecute de altmintrelea, dacă cad eu și Mihalo­vici este al dracului.“ Acestea sânt chiar cuvintele dlui sub-pretore Kostperda Emanuil. Astfel de oameni sunt su­feriți să administreze un cerc pretorial, să contro­eze pe sub­alternii lor, pre­notarii, cărora sunt încredințate averea și li­niștea unui popor numeros. Precum șefii așa și subalternii de aceea și spre exemplu îmi mai permit onor. Domnule vice comite a vă pune a I­­ și ultima între are. D voa­stră sciți foarte bine onor. Die Vice­ comite, că este mai bine de un an, de când v’am făcut atent despre purtarea notariului subist. Tomuțța Vasile din not. Ribiczei. In mai multe rânduri v’am remenționat faptele ilegale comise de acest șarlatan, cualificat în toate speciile acestei profesiuni nelegale , până când în 10 Februrie a. c. v’am adus vr’o 30 de documente „ad oculos“, din care se vedea manipula­rea neertată ; însă trecând aproape o lună, poporul a patru­­ comune, care se adresase la mine a-i scăpa de această li­­­­pitoare, n’a mai fost de reținut în așteptare vagă, ci a pre­­tins, a’l conduce înaintea Dvoastră spre a’și espune plânge­rile personalmente. Din nenorocire Dvoastră a’ți absentat când am sosit cu vre-o 30 de oameni aci, și am fost ascul­tat de onor. Domn Protonotar locțiitorul D voastră, Sándor Miklós, căruia s’a imaniat și o petițiune. Acesta a promis oamenilor, că în cel mai scurt timp va satisface cererea lor, prin o cercetare, însă iarăși a trecut un timp îndelungat, pănă ce silit fiind de bieții oameni pe cari îi șicana in mo­dul cel mai ilegal, prin acuse false cătră judecătoria rege de cerc, încât aceasta a fost silită a deține vre-o câți­va oameni în arest preventiv prin esecuțiuni pentru dare și vinderea averei lor și altele multe, am venit înaintea Dvoa­stră și 3.Zile am stat pe lângă Dvoastră pănă ce v’ați ho­­târît a esmite pe Dl Vice-notar comit. Nadajdy Nándor în fața locului, care, după o cercetare prealabilă, precum se vede din protocolul de investigare luat de Domnia lui, în aproape 30 de cazuri a constatat destule fapte criminale, I­abuluri de oficii și alte crime. Tot după stăruința mea, a eșit și din partea inspecto­ratului Dlui oficiante Kalcher Vince, care a întreprins o li­­nguidațiune scrupuloasă, care a durat 5 săptămâni, și prin aceea a constatat 52 de fapte ilegale mai mici, care le-a prenotat în un dliar și 7 fapte, în care a fost silit a lua protocol cu partida respectivă, fiind sume de peste 100 fl., în cestiune. Spre a seduce pe acest Domn de toată onoarea și lauda, a voit să’l corumpă cu bani, spre a nu’și îndeplini datoria de ofi­ciant fidel al statului, însă acest bărbat fiind de un carac­ter rar, nu numai că n’a primit banii, ci a luat și un pro­tocol despre acest cas. Acest individ, care a comis toate aceste fapte înaintea ochilor șefilor săi ilustrați mai sus, și cari sunt în deplina­­ cunoscință acestor cause nelegale, este și astăzi în funcțiune, așa încât publicul, mă rog a mă înțelege bine, nu eu, este de părere, că atât subpretorele Rostperda Emil cât și net. subst. Tomuța Vasile ar fi agenți provocatori. Deși este de prisos, că de casul acesta al treilea, sânt convins că sun­­teți destul de bine informați, chiar de mine, totuși vă în­treb? Aveți cunoșcință și de acesta și de funcționează acest individ spre teroarea unui popor încă pănă acum? Mult on, Die Comite Suprem. Onor, adunare! Asemenea fapte arată cu siguritate împregiurări nesănătoase. Apa­rențele acestea documentează pe deplin, că moralitatea pu­blică și recunoscința datorințelor oficianților administrativi a cercului pretorial Baiei de Criș este pănă în estrem decă­­l­d­ură, și că corupțiunea are loc deschis. Dacă se ivesc în continuu, ca aci, asemenea împregiu­rări triste, atunci salvarea devine tot mai dificilă. De aceea administratorul suprem a unui Comitat trebue încă, când se­­ arată cele dintâiu semne de această specie, a lua inițiativa pentru asigurarea întregului bine comun. cașuri. Cu o energie deosebită trebue să delăture asemenea Este îndatorator a esila ca un orfan limpezitor, mi­­esmele corupțiunei condunate. 4 Dînsului îi trebuesc oficiali, care resistă ispitei, cari își îndeplinesc datorințele din convingere onorifică interioară. Asemenea oficiali trebue să își cultive un administrator su­prem, căci are mijloacele în mâna sa. Acestea expúneri păreau de prisos, dară nu sunt nici decât. Căci foarte aproape sunt raporturile, asupra cărora se pot întrebuința și foarte amenințătoare devin pericolele, care trebuesc delăturate. De aceea asemenea adevăruri tre­buesc spuse, recunoscute și repetite, deși cu puțin prospect la reușită, decât de a fi calomniat și defăimat. Dar cel puțin aci poate ave loc vechiul proverb : in magnis volaisse sat est. Terminând, vă pun întrebarea on. D. Vice Comite, aveți cunoscință de cele trei cozuri aici cualificate? și dacă, aveți, ce ați făcut în această causă spre liniștea publicului? dacă nu, ce voiți a face, și mă rog, că dacă nu în ședința de astă­zi în cea proclimă a congreg. comit, a da compt des­pre cele întreprinse în această privință. Francisc Ulamn m. p. Vice-comitele a răspuns că adjunctul pretorial Kostoerda și notariul din Ribița Tomuța Vasile sunt suspendați și dați în cercetare disciplinară, iar față cu pretorele Tobias Mihalovici va lua măsurile de lipsă. Constatăm, că pănă astăz­i adjunctul pretorial și notariul susnumiți sunt în oficiu. Cât vor mai fi, Dumne­zeu scie. Așa stăm noi prin comitatul Huniadoarei. Și mi se pare că pot zice și eu cu faimosul: „j Extra co­­mitatum Huniadoriensem non est vita, si est vita, non est ita. Argus. Afacerea de la Tisza - Esztár.­ ­Pertractarea finală înaintea tribunalului reg. din Nyíregyháza începută la 19 iunie a. c. Pertractarea finală în procesul sensațional „Tisza- Esztár“­­ a deschis în presența unui public foarte numeros președintele Francisc Kornis, în cuvântul de deschidere, Zice președintele, că chemarea per­­tractarei va fi a erua, de s’a comis vre-o crimă, și dacă acuzații sunt în adevăr criminaliști, sau că to­tul nu e alt­ceva, decât insinuațiune răutăcioasă provocată cu scop de a jigni pacea religioasă și de a dispune din răsbunare privată pedepsirea scăde­rilor unor membri ai unei confesiuni, ducând în rătăcire judecătoriile și compromițând o confesiune întreagă. După vorbirea președintelui ia cuvântul substi­tutul procurorului superior de stat, Steiffert. Acesta desvoaltă acasa emanată din resultatele investigați­­unei. Pe baza acestei acase sânt învinuiți Avram Buxbaum, Leopold Braun și Hermann Wollner, că ar fi omorît pe Ester Solymosi în urma unei con­­țelegeri prealabile. Iosif Scharf, Adolf Junger, Avram Braun, Samuil Lustig, Lazar Weisenstein și Ema- Düil Taub au cooperat, conform acasei, la omo­rul efectuit. Amsel Vogel, Iankel Smilovici, David Hersche, Martin Gross și Ignațiu Klein sânt acuzați, că ar fi înaintat actul ascunderei cadavrului. Procurorul substitut Steiffert fice în decursul vorbirei sale între altele: „Tribunalul primește sus­­piciunea, că s’ar fi comis crimă înspăimântătoare, ca dovedită, care e însă motivul crimei? Va fi fost el oare vre­un scop ritual? Credința poporului, că evreii întrebuințează sânge pentru pânea lor pas­cală o împărtășesc și oameni din clasa cultă. Pe baza unei atari suspiciuni s’au încarcerat acusații înainte cu un an.“ Acusatoriul public arată dimensiunile, ce le-a luat afacerea aceasta, care se privea la început de un ce imposibil. în urma acestora s’au comis multe omoruri rituale și alte fapte silnice față cu evreii, în fine a sosit Ziua, în care se va finalisa afacerea aceasta fatală. Dânsul pâșeste fără prejudețe și ne­preocupat înaintea tribunalului și cere cu Feuerbach adevărul real, care nu depinde nici de la confesiune și nici de la credință. Crima fie pedepsită, și se tri­­umfeze inocența. Președintele Kornis, bărbat energic, numai ceva nervos a întimpinat în mod foarte energic atât pe procurorul de stat, cât și pe apărători. Deja la început a­u loc între el și apărătorul Carol Eötvös o scenă sgomotoasă. Procurorul de stat Szeiffert se miră, cum tri­bunalul a șters unele pasagie din părerile ce și le-au dat profesorii din Budapesta. Asemenea lucru nu s-au mai întâmplat pănă acum în procesele crimi­nale. Dânsul disaproabă conducerea rea de pănă acum a procesului și zice: “Eu caut adevărul, și nu cred într’un omor ritual.“ Presidential apără în fața învinuirei ridicate de procuror pre judele cercetător Zicând­ că acesta și-a împlinit datorința. Conform disposițiunilor procedurei criminale un­gare se ascultă mai întâiu martorii învinuitori. Mama de la Ester Solymosi, se conduce în sală. E muiere bătrână, cu trăsături tare marcate, îmbrăcată cu un suman scurt negru poartă rochie pestrițată, ear pe cap năframă de mă­tase neagră . La cererea presidentului, de a espune starea lucrului, ea respunde, că inima îi spune că evreii iau omorit copila. Permendu-se copila, ea o a căutat dimpreună cu alții, căci n’a avut motiv a crede, că ea s’ar fi sinucis. Presidents. Cine îți spuse D-Tale, că evreii ți-au omorît fata? Solymosi. Presupunerile mele mi-au,

Next