Telegraful Roman, 1883 (Anul 31, nr. 1-152)

1883-01-15 / nr. 6

TELEGRAFUL ROMAN 23 ,­or­­i z­e Paris, 23 Ianuarie. împărateasa Eugenia fu întim­­­­­pinată ori la sosire la gara nordică de Roucher, și-a luat lo­cuința apoi în „Hotel du Rhin,“ piața „Vendôme.“ fee vor­besce, că extropârăteasa ar fi venit se și manifeste față cu principele Napoleon consimțementul și simpatia și să-și constate dreptul de a pute­a­mâne în Francia. Locuința și-a închiriat-o pe 8 iulile. Apartamentele sun­t un stagiu mai sus de acelea, în care a fost locuit în anul 1848 Napoleon. Bucureși, 23 Ianuarie. Principele Urusoff, ambasa­dorul rusesc în Bucuresci, a plecat aici la Viena se întim­­pine pe G­i­e­r­s. Viena, 23 ianuarie. D. de Giers va sosi aici numai mâne dimineață și va fi primit în decursul z­ilei de mâne de Mai.Ca și de ministrul de externe, contele Ka­­­n­ok­y Dineul de curte în onoarea ministrului rusesc s’a amânat. Întârziând ministrul cu sosirea pe Joi. Paris, 23 ianuarie. Pe piața „Vendôme, înaintea „Ho­tel du Rhin“ în care se află precum se scre împărăteasa Eugenia, s-au adunat la 150 persoane în jurul unei du­­zine de trăsuri. Salonul de primire era frumos iluminat. Îm­părăteasa primește pe credincioșii sei, cari aleargă în­coace și în colo. Din jos la portarul­­ se află coase de în­scriere, care se umplu cu încetul. In „Hotel Continental au fost invitați la preod­ din partea guvernorului din Paris Le­com­­te, cei mai de frunte generali, comandanții corpurilor de armată și generali de divisiune. Toți dignitorii cu nume ceva mai cunoscut au fost invitați.­­Se presupune, că s’ar fi vorbit despre situațiunea actuală, Paris, 23 Ianuarie. în cercurile parlamentari ce e mare mișcare. Se presupune că alegerea de au­r a comisiunei, care va avă se studieze propunerile de p. Floquet și Bal­­lue și proiectele făcute de guvern, va decide și soartea ministeriului. în „Salle des pas perdus“ (Sala de așteptare a casei deputaților) se discută cu foc eventualită­țile flilei. Se colportează spirea că ministeriul nu sar fi putut uni în privința alegerei comisiunei și ca ar fi de­cisa demisiona. Paris, 23 ianuarie. Ministrul de resboiu, generalul Bil­lot prin opoziția sa față cu măsurile referitoare la preten­denți a făcut imposibilă unirea ministeriului. Cabi­netul și a dat anii după prând­ demisiunea. Grévy a convocat pe miniștri la o ședință spre ai consulta în pri­vința demisiunei. Ședința Camerei, care se începe de alte ori comun la 2 oare, s-a amânat pănâ la doare. Paris, 23 Ianuarie. Alegerea comisiunei a avut loc în biroul camerei, resultatul ei înseamnă un de­zastru pentru mini­steri­u. Din 11 membri aleși sânt 6 (adecă majoritatea) pentru propunerea lui Floquet și numai 5 pentru proiectele guvernului. Acesta e semn rău față cu votarea camerei. Spirea că ministeriul n’ar fi fost una în privința ținu­tei sale în birou se adeveresce prin aceea, că miniștri n’au fost în faptă de față la alegerea din birou. Se afirmă, că înainte cu o oară s’ar fi predat președintelui Grévy prin ministrul președinte Duclerc, demisiunea mini­steriu­­l­u­i. Președintele n’ar fi primit ce e drept demisiunea. La începerea ședinței camerei a anunțat președintele camerei, Brisson, că miniștri nu vor pute sosi înainte de 4 oare și a propus amânarea ședinței pănă 1/25 oare. Ca­mera și-a dat consimțământul la aceasta, deși ceva mai târ­ziu. Din procederea aceasta vor unii se deducă, că mini­ștrii ar fi tocmai ocupați cu consultarea despre ceea ce ar fi de f­­cut, și se crede­ că după redeschiderea ședinței se vor face cunoscute decisiunile ministeriului. Prin coridoarele c­a­­merei se văd grupe de oameni iritate formate din elementele cele mai eterogene : Rochefort, Darmm­ont, Jules Val­las, între ei bonapartistul Maurice Richard și alte ase­menea mestecaturi. Paris, 23 Ianuarie, 1/2­5 B’a redeschis ședința came­­rei anumit cu obicinuita ordine de zir, cu reforma judecăto­riei, știilor. Ministrul de justiție De­vos se află pe banca mini­Clemenceau își continuă vorbirea de eri. Se z­ice că numai miniștii Mahy, Hérisson, Du­vau­x și Legrand și ar fi dat demisiunea, și-ar fi retras o însă la însistarea lui Grévy. De altă parte se afirmă, că ministrul de marină Jauréguiberry și ministrul de resboiu Bil­lot, care din urmă e în contra ori­cărei măsuri antiorlea­­nistice (se z­ice că el are sch­i, cum că atari măsuri a făcut impresiunea cea mai rea în armată), acești doi miniștri își susțin demisiunea. Paris, 23 Ianuarie. Resultatul alegerei din birou e următorul: ’Patru comisari părtinesc pe lângă unele modificări proiectele guvernului, 6 spri­­jinesc propunerile lui Floquet, 1 propunerea lui Ballue, în general s’au declarat 80 voturi pentru guvern, 122 pentru Floquet. Paris, 23 Ianuarie. Spirea despre crisa ministe­rială nu se adeveresce. Consiliul miniștrilor a decis să dea comisiunei alese alci deslușirile de lipsă. Constan­tinopolea, 23 Ianuarie. Din­­ incidentul mai multor întâmplări a încunoșc­ințat Poarta pe ambasadori prin o notă despre instrucțiunile date de ministrul de res­boiu, pe baza căror­a toate vigi­lii­le sânt în drept a se fo­losi de arme față cu ori­care, care ar lucra după o pre­­mearsă somațiune contra instrucțiunilor primite. Referitoriu la răspunsul Porții, la cerculariul lui Granville, nu se scie nimic positiv. Părerile sânt diferite în punctul acesta. Se crede, că Poarta va accentua unele puncte din cerculariu, cari contrazic drepturilor ei. Edhem Pașa e desemnat pentru un post înalt. Belgrad, 23 ianuarie. în ședința de adi Scupstina au primit cu unanimitate convențiunea comercială și con­sulară, apoi declarațiunea referitoare la convențiunea consu­lară provisorică și în fine convențiunea întru apărarea pro­­­­prietății literare și a productelor industriale încheiate între Ser­bia și Francia după ce s’a cetit din partea referentelui Rak­ies Raportul comisiunei și după ce ministrul de finance Mijatovics a vorbit în privința acestor pbiecte. După terminarea ordinei de au­r a cetit regele Milan, care fu invitat de o deputațiune a veni în Scupstina, în fața digni­­turior de stat, a corpului diplomatic și a miniștrilor vor­birea de tron, prin care s’a încheiat Scupstina. Belgrad, 23 ianuarie. Regele încheia Scupstina prin o vorbire întîmpinatâ cu vii aplause din partea adunărei. Regele mulțămesce înainte de toate deputaților pentru pre­venirea, cu care au aprobat convențiunile, dă espresiune mulțămirei sale pentru simpatiile ce le dovedesc față cu Serbia imperiul german și republica franceză, și atinge or­­ganisațiunea armatei, care a devenit epodială în urma con­d­uselor luate în Scupstina încheiată. Regele mulțămește în numele seu și al poporului pentru toate acestea. Accentu­ează mai departe legea referitoare la banca națională și la schimbarea constituțiunei, apoi reformele de toate terminele vieței statului, anumit a justiției, a economiei naționale, a bisericei și școalei, a creditului public, a armatei și îndică recunoscând zelul și energia Scupstinei dovedit întru urmă­rirea binelui patriei și a națiunei. Vorbirea de tron a fost aplaudată cu deosebi la început și la fine. Viena, 24 Ianuarie. După o întârziere ulterioară de o oară a trenului a sosit aici­ia 10y2 care a. m. ministrul de etterne rusesc, d. de Giers, aici. La întimpinare se aflau principele Lóban­off cu întreg personalul de amba­sadă precum și diplomații ruși ce se află acum aici, contele Os­te­n-S­ac­ken și principele Urusoff. Salut­area între ambasador și Giers a fost foarte intimă, ambii se sărutare și ministrul își esprimă deosebita bucurie pentru întâlnire. După presentarea personalului plecă Giers, petrecut de membri ambasadei spre hotel. Impresiunea, ce o face Giers e cu totul alta ca aceea, pe care o fac ilustrațiunile din jurnale. Esteriorul e bine făcut, figura-i debilă și ceva cam încorăcatâ dă dovadă, că Giers e cam înaintat în etate, diență. Se z­­ce că va fi primit încă ani la Maj. La în au­pătră 12 care părăsi hotelul și trase prin cetate care părea a fi cunoscut, luând direcțiunea spre palatul am­basadei ruseșci. După dejun conferi ambasadorele cu șe­ful său timp mai lung. Viena, 24 Ianuarie. Regele din Spania Alphonso e denumit de proprietarul regimentului de infanterie Nr. 94. Cattaro, 24 Ianuarie. Eli a plecat comisiunea pen­tru regularea liniei mărginașe turco-montenegrene de la Ce­­tinje spre granița sudvestică spre a-și începe operațiunile. Udine, 24 Ianuarie. Autoritățile italiane au dispus privegherea energică a granițelor spre a împe­­deca trecerea indivizilor suspecți. Vigdiile sau îmulțit. Ca­rabinierii italiani și geandarmeria austriacă patrulează Zi Și noapte. Șeful poliției de aici a primit ordin strict de a împe­­deca în decursul procesului Ragusa ori­ce demonstrațiune. în Udine s-a ordonat cercetare minuțiioasă a pașapoar­telor, ca sa se împedece venirea elementelor streine. Fie­care strein e silit a se legitima la gară și în hotel de loc la sosire. Indivizii fără pașaport se retrimit. Paris, 24 i­anuarie. Miniștrii aveau se dea în biroul Camerei, în care se făcu alegerea comisiunei pentru delibera­rea propunerilor Floquet și Ballue privitoare pe pretendenți unele declarațiuni. Miniștrii înse­mu sau presentat spre mi­rarea celor de față. De ori urmează ședințele ministeriale una după alta. Ministrul de resboiu și cel de ma­rină, sciind ce efect ren­au se facă în armata propunerile au protestat, chiar și contra proiectelor gu­vernului. Și fiindcă nu s-a putut mijloci nici o înțelegere guvernului i-a fost imposibil a da declarațiuni în birou. Alegerea e favorabilă propunerilor lui Floquet, de­oare­ce 6 membri sânt pentru ele. Cinci membrii sânt pentru guvern, dacă proiectele acestui­a s’ar combina cu propunerea lui Ballue. Guvernul are a se pronunța încă asupra acestui punct. Guvernul e învins în comisiune. Floquet însuși a căzut la alegerea în comisiune în biroul său, în cercurile parlamentare s’a mărit iritațiunea vestindu­se, că ministrul s’a îndreptat spre Elysée spre a-și da demisiunea și că ministrul de resboiu Billot, cel de marină Jauré­­guiberoy; cel al lucrărilor publice Her­i­s­s­on și cel de comerciu Legrand nu vor se mai română cu nici un preț în oficiul lor. La începutul ședinței de azi a carierei nu se iv­ nimenea pe banca ministerială. O­scusiunea asupra re­formei magistraturei se amână pe o oară. E cu neputință a înregistra toate scirile cari circulează. Se auzea că ar­mata va păși contra Camerei și că președintele ar fi gata a desființa camerele etc. La 4 oare sosi ministrul de justiție și strigă la toate interpelațiile, că nu există cri­mă. Se vede că i-a succes președintelui republicei a îndupleca pe miniștri să nu demisioneze ci să-și apere propunerile în cameră. Situațiunea e tare încordată, și e întrebarea, că primise-vor propunerile guvernului. Dacă nu se întâmplă aceasta apoi e sigură căderea ministeriului. Chiar și dacă se vor primi propunerile ministeriului, ministrul de resboiu și cel de marină se vor retrage, ca se nu fie siliți a le esecuta. Jules Ferry care aliat au aderenții săi cu „Union republicaine are de gând a înnființa cu Duclerc și ca Waldeck R­o­u­s­s­e­a­u un ministeriu de coalițiune. De alta parte se susține, că Freycinet își va desfășura cu ocasiunea cea mai de aproape programa politicei sale in­terne și psterne. In birou au votat la alegerea comisiunei 403 deputați, 117 au fost pentru propunerea lui Floquet 160 pentru guvern și 66 contra ori­cărui proiect. Seara s-a întrunit în Elysée un consiliu de miniștri fiindcă ministrul de resboiu și cel de marină și au dat de nou demisiunea, auzind cum a decurs alegerea comisiunei. Paris, 24 Ianuarie. Azi înainte de amenzi a avut de nou loc consiliul ministerial. Eșirea lui Billot și a lui Jauréguiberry e aproape sigură; se poate că va demi­siona cabinetul întreg. împărăteasa Eugenia a plecat aici a. m. tocmai așa de pe neașteptate, după cum a și sosit aici. Demonstrațiunea intenționată n’avu resultatul dorit. Pe coasele de înscriere se află aproape la 2000 subscrieri, împărăteasa n’a văzut pe principele Napoleon. Paris, 24 Ianuarie: împărăteasa E­u­g­e­n­i­a a plecat azi dimineață spre Anglia. Sofia, 24 Ianuarie. Guvernul bulgar cere în o notă adresată agentului britanic Tascelles, admiterea Bul­gariei la conferența dunăreană. Viena, 24 ianuarie. In decursul după amenzi de as­­păz, Giers a făcut visite ministrului de externe contelui Kal­noky și a primit contra visită Giers, care e însoțit de fiiul său cel mai june, Constantin, va petrece trei­­i le Viena. La Petersburg se întoarce via Granița-Varșovia Goriția, 24 Ianuarie. Nu se scie nimica despre ple­­carea contelui C­ham­bord și se ține că nu este probabilă. Triest, 24 Ianuarie. Ele au fost avisate confidențial toate oficele de vamă că nu de mult doi in­di­vizii au pără­sit Neapolea, cari sânt în propus că se vor încerca a trece în ascuns fruntaria austriacă cu intențiuni periculoase. Au­toritățile financiare și vamale au ordin a priveghia și a prinde pe acești indivizi. Primăriul de la Chiopris, Viscona autorul principal la arestarea lui Oberdanc primesce din Italia în toate Zarele epistole amenințătoare și -și consideră viața periclitată, din care causa patrula de gendarmi pentru Viscona este duplicată. •"­­­ Cattaro, 24 ianuarie. Șese batalioane muntenegrene sub conducerea voevodului Popovici și a comisarului Ma­­lanovici și Dimitrie Bacici au ocupat ori, după încheerea convențiunei cu comisarii turcesci Bedry Bey și Sadry Bey, toate satele din Craina albanesâ Semințiile din grația albanesă au tras asupra trupelor de ocupațiune și cu oeasiu­învitat la festivitățile castelului de Valdemora, care ca și mine va fi aflat casa plină, sau care, din pre­dilecție își va fi ales castelul acesta romantic drept popas sau mai curând el este îngrijitorul trebilor bogatului baron, căci în seara aceasta a castelor și a urelor vechi burgt zinea invitată își petrece cu nobilimea, nu va prea fi Advocatul a eșit, aceasta este sigur. Ce-mi pasă! S’a fi dus să povestească cu bătrânul regizor sau este în odaia aceea cu două paturi, despre care mi­ s’a vorbit, și cărei­ușe eu nu o văd. Sé o caut? Cine scie, doară s’a fi culcat. Da, acea­sta este mai probabil. Or fi voit să o servească, el va fi refuzat, indestulindu-se cu confituri și dorind numai patul. Să doarmă în pace vrednicul om! Eu mă voiu așeza foarte bine in fotoliul acesta mare, și dacă-mi va fi frig... dar ce ved? Iată o minu­nată blană căptușită și o căciulă de călătorie din samur, ce- mi vor scuti trupul și urechile. Să ve­dem, afla-mé voiu bine în ele?... Ei da, foarte bine cugeta Cristiano îmbrăcând blana și punându-și că­ciula în cap. Când mă cuget că am lucrat zece ani la lucruri serioase, ca­ră n’am o manta bună, pentru a-mi acoperi bietul meu trup, rătăcit astăzi prin regiunile nordice! Cristiano intimesese proviziile sale pe masă, adecă o limbă de Hamburg foarte gustoasă, o șuncă de urs bine afumată și o minunată bucată de salm afumat și săr­at. Spre a mânca mai cu ti­nă el voia să se des­­brace de toaleta de călătorie a doctorului. De­odată i se părea că aude trecând sub m­ica fereastră a salei ursoaicei un sgomot de clopoțele, fereastra aceasta mare, situată în fața sobei, era înzestrată cu obloane duple, precum se afli în toate locuințele comfortabile, vechi și moderne în țările nordice; oblonul esterior însă atesta starea părăsită a Stoll­­­bergului. Mai toate gramurile erau sparte și cât încetase vântul se auzea pe deplin zgomotul din afară, masele de zăpadă, de curând căzută se desfă­ceau de stratele vechi și solidificate, rostogolindu­se cu un sunet înădușit și misterios dea lungul stân­­celor ascuțite, sbierăturile îndepărtate de la moșia de pe țărmul lacului și urletele tânguitoare a­le căni­lor salutau cu blasteme necunoscute discul roșu a­lunei de pe orizont. Cristiano era curios a vede sania, care brăzdă, așa aproape de refugiul seu, ghiața lacului, și des­chizând oblonul cel dintâiu, își băga capul prin geamul spart spre a se uita afară. El veZa apriat o aparițiune fantastică lunecând pe poalele stâncei. Doi cai albi minunați mânați de un visitiu bărbos îmbrăcat rusește, trăgeau ușor o sanie ce părea a străluci ca o peatră scumpă în culori sclipic­ioase, felinarul așezat tare sus pe elegantul vehicul se­măna unei stele mânate de o furtună, sau mai bine unui foc rătăcitor, pasionat de a urmări sania. Lu­mina lui proiectată prin reflectorul de aur roșu, revărsa tonuri calde pe zăpada colorată albastru de razele lunei și iriza în vaporul flotant dimpre­­giurul nărilor și coastelor căilor. Nu-ți puteai în­chipui ceva mai grațios și mai poetic decât trăsura aceasta fără roate, ce părea că este trăsura Z­nei lacului, și care trecea ca un vis pe dinaintea ochi­lor uimiți a lui Cristiano fără nici o îndoială, tra­versând Stockholmul și și celelalte orașe din țeară, el venise deja sânii de toată mâna, din cele mai lucrurioase pănă la cele mai de rând; dară nici una nu-i păruse așa de pitorească și așa de ciudată ca aceasta, care se opri la poalele stâncei da fără îndoială, un nou oaspe de astă dată bogat venea s­a prinde posesie sau a face cunoștința pacinicului refugiu din Stollberg. — Sania mi-a făcut un spectacol frumos, cugeta Cristiano, dară să-i dea dracul pe cei ce șed în trânsa. I Aceasta de­sigur este o piedecă pentru cina mea pacinică, ce m­i o promisesem! (Va urma.)

Next