Telegraful Roman, 1883 (Anul 31, nr. 1-152)
1883-11-26 / nr. 138
554 TELEGRAFUL ROMAN Terminul de abonamente 19/31 Januarie 1884 Tot ce va incurge pană la acest termin (afară de cei 5 cr. de postporto) se va transpune societății „Școala română“ spre a servi de basă la un fond, din care cu tâmpul vor fi a se înființa școli românesci de fetițe în Bucovina. In considerarea scopului, ne rugăm se se facă abonamentele cât mai curând — in tot casai pănă la lina ficsată, cu atât mai vârtos căci in 20 Ianuarie — 1 Februarie vom incheia socotelile cu toate incursele și vom da seamă on public despre resultat, iar banii împreună cu numele abonanților și colectanților i vom străpune societății „Școala română.“ Abonamente acente nu se primesc, — dar cu ramburse (postnadiname) nu se trimit mai puțin de 5 exemplare. Abonamentele se se adreseze la: Cancelaria Negrutiu în Gherla — Szamosujvár. Cu o cale se pot trimite și alte oferte spre scopul indicat, cari apoi se vor curta deosebi și pe calea șliaristicei române. Și tot atunci se pot face abonamente și la fuarele noastre și a se dispune și alte oipuri din edițiunea noastră. * (Postal) între Făgăraș-Sărcaia, Comana inferioară și Homorod cu 11 Decembre începând se deschide poșta pentru transferarea epistolelor, eventual și a persoanelor. Ajunge la Făgăraș la 1 oară 30 min. * (Ateneul român,) Iată programul Ateneului pe anul 1883—84. Duminecă 27 Noemvre oara 2 p. m. — Domnul C. Esarcu: Discurs de deschidere: domnnul Nicolae Ionescu: învățăminte din istoria patriei. Duminecă 4 Decemvre oara 2 p. m. — Domnul V. A. Urechie: Francia și România în secolul al 18 lea. Duminecă 11 Decemvre oara 2 p. m. — Domnul Grigoriu G. Tocilescu: Isvoarele Istoriei Române. Duminecă 18 Decemvre oara 2 p. m. — Domnul G. Ventura: Despre musica Arabă în raport cu musica poporului român. Joi 5 Ianuarie oara 2 p. m. —Domnul G. Sion: O novelă originală: Duminecă 8 Ianuarie oara 2 p. m. — Domnul C. Disescu: Partidele într’un stat constituțional Duminecă 15 Ianuarie oara 2 p. m. — Domnul D. Ionescu: Divorțurile noastre. Duminecă 22 Ianuarie oară 2 p. m. — Domnul Em. Mihăescu Porumbaru : Mirabeau și Gambeta: Duminecă 29 Ianuarie oara 2 p. m. — Domnul Panu: Fantasie și realitate. Joi 2 Februarie oara 2 p. m. — Domnul C. Arion: Statul antic și statul modern. Duminecă 5 Februarie oara 2 p. m. — Domnul Doctor M. Gaster: Apocrifele în Literatura Română. Joi 9 Februarie oara 8 seara. — Domnul Gig Vulturescu : Moravuri vechi și moravuri noi. Duminecă 12 Februarie oara 2 p. m. — Domnul Mihail Cogălniceanu: Mișcarea unionistă în România, lucrările divanului ad-hoc. Joi 16 Februarie oara 8 seară. — Domnul P. Buescu: Sistemul financiar al țărei. Duminecă 19 Februarie oara 2 p. m. — Domnul I. Crăciunescu: Școala și Naționalitatea. Joi 23 Februarie oara 8 seară. — Domnul Eustațiu; Statul și limitele sale. Duminecă 26 Februarie oara 2 p. m. — Domnul Dr. Gr. Romnicianu: Ingrijirea copiilor pănă la înțărcare. Joi 1 Martie oara 8 seara. — Domnul Paladi: Patriotism și cosmopolism. Duminecă 4 Martie oara 2 p. m. — Domnul St. C. Michăilescu: Despre determinism în științele sociale. Joi 8 Martie oara 8 seara. — Despre luptele și progresul libertăței în Europa într’un stat democratic. Duminecă 11 Martie oara 2 p. m. — Domnul G. D. Teodorescu: Petrea Crețu Șolcan, lăutarul Brăilei: Duminecă 18 Martie oara 2 p. m. — Domnul Anghel Dumitrescu: Bolintineanul. Joi 22 Martie 8 oara seara. — Domnul G. Marian: Despre noua generațiune (Schiță de moravuri și de caractere.) Duminecă 25 Martie oara 2 p. m. — Domnul Remus Opranu: Dobrogea. Joi 29 Martie oara 8 seara. — Domnul C. C. Dobrescu: Petru Rareșiu Vodă: Duminecă 1 Aprilie oara 2 p. m. — Domnul S. D. Olănescu: Moravuri orientale. Joi 12 Aprilie oara 8 seara. — Domnul August Laurian: Reforma mintală. Duminecă 15 Aprilie oara 2 p. m. — Domnul P. I. Cernătescu: Istoria democrației europene. Duminecă 22 Aprilie oara 2 p. m. — Domnul C. Stăncescu : Rolul artelor plastice în instrucțiunea și educațiunea popoarelor.Artele plastice în România). Conferințele ce se vor mai ține pe lângă cele înscrise în presentul programei se vor publica prin jurnale. Președinte: Cosarcu. Secretar Gr.G. Manor (Fondurile metropoliei din Blaj). Fondurile remase prin testament dela episcopul loan Bobu mort in a. 1830, 565,000 fi. Fondul numit al monăstirei hieromonahilor Basiliți adecă al scoalelor 500,000 fi. Fondul lăsat prin testament de nemuritoriul dr. med. Simeon Ramonitai pentru stipendii 800,000 fi. Fondul seminariului de clerici 400,000 fi. Fondul remas prin testament dela Mitropolitul Alecsandru St. Șuluț crescuse pănă în a. 1882 la 380,334 fi. 80 cr. Un alt fond separat al clerului de mir 48,000 fi. Fondul preoților neputincioși, al văduvelor și orfanilor (31 Dec. 1882) 88,606 fi. 25 cr. Un fond scolastic separat (1882) 17,305 fi. 882 cr. Fondul testat al canonicului Constantin Alutan pentru stipendii 10,607 fi. 68 cr. Fondul testat de canonicul I. Chirilă pentru acelaș scop 5,476 fi. 78 cr. 28 fonduri private, fiecare cu destinațiunea lor administrate de cătră capitul făceau la 31 Decemvre 1881, 44,447 fi. 25 cr. Suma totală 2.139,778 fi. 021/2 cr. „Luminătorul.“ * (Femeile nu pot fi advocate.) în Turin s’a întâmplat, că d șoara Poet, doctor juris, a petiționat la camera advocațială, ca se fie luată în lista advocaților. Camera i-a încuviințat cererea, fiscul statului a apelat contra acestui concus, fare forul de apel a respins rugarea d-șoarei doctor juris Poet, din considerăm că: „advocația este un oficiu public, la care pe temeiul legilor se pot admite numai bărbați, că o advocată feminină în vestmintele ei ar comite o cochetărie din frumseța ei ar pute produce un argument ce neamintit ar influința asupra judecătorilor și a juraților, eare prin aceasta ar conturba seriositatea judecătoriei.“ * (Esecuție de dare contra cetăți Szegedinului.) Cetatea Szegedin are o restanță de 37 mii 196 fi. 67 cr. dare directă cătră stat. Inspectoratul de dare cerând execuție în contra cetătății află casa centrală goală, așa încât statul a fost necesitat a pune mâna pe veniturile vamale de pod și importuri, cari le va administra, pănă se va servi suma de mai bus cu totul. — Dacă unde a ajuns cetatea aceasta cu falnica reconstrucțiune, care a consumat zeci de milioane și pe urme au dus orașul la sapă de lemn. „Fală goală straiță ușoară.“ * (Statistica teatrelor arse.) Numărul cel mare al teatrelor și circurilor ce au ars, numai în scurtul restimp de un an aproape, adecă de la 1 Decemvre 1882 pănă la 1 Noemvre 1883, este o dovadă că toate măsurile de precauțiune ce s’au luat pănă acum, n’au fost de ajuns spre a împedeca aceste mari nenorociri. Dacă statistica teatrelor ce au ars în decurs de un an. 1. La 2 Decemvre 1882 a ars teatrul din Pointe a Pitne, în Antile, n’a penit nici un om. 2. La 7 Ianuarie 1883, a ars teatrul „Rut“, din Mosova; n’a perit nici un om. 3. La 13 Ianuarie 1883, arderea circului din Berdicev, guvernamentul Kiev aci au perit 300 oameni. 4. La 22 Ianuarie a ars teatrul Schickenter din Mitau; n’a perit nici un om. 5. La 8 Februarie. Arderea operei din Toronto, capitala Canadei de sus, n’a perit nici un om. 6. La 8 Februarie. Arderea teatrului din Arad, nu și-a perdut nimeni vieața. 7. La 18 Martie a ars un circ în Noul Orleans unde au fost 60 morți și 100 greu răniți. 8. La 4 Aprilie. Arderea teatrului național din Berlin; n’a perit nimeni. 9. La 8 Aprilie a ars circul Salomonsky din Moscva, fără a peri cineva. 10. La 22 Aprilie arderea teatrului Star din Stockton-upon Tees în Englitera; de asemenea n’a perit nimeni. 11. La 25 Aprilie Esplosiunea de gaz din teatrul Ambigu. 20 persoane greu rănite. 12. La 5 Iunie. Arderea circului Barnum din Chicago nu a perit nimeni. 13. La 9 Iunie a ars teatrul Gaiety din Manchester, fără ca să peară cineva. 14. La 11 Iunie arderea teatrului de Varietăți din Varșovia, toată lumea a scăpat, deși focul a izbucnit pe timpul represintațiunii. 15 La 16 Iunie a fost focul de la Stabilimentul de petreceri „Victoriaball“ din Sunderland, unde au fost năbușiți 180 copii. 16. La 24 Iunie Arderea teatrului din Dervis (provincia Como); au fost 48 oameni morți și 10 greu răniți. 17. La 8 Iunie Arderea teatrului de vară din Varșovia n’a perit nimeni. 18. La 28 August a ars teatrul de la Katamacamura Kamada Gori Sanuki din Japonia. Au murit 75 persoane și au fost 115 greu rănite. 19. La 29 August. Arderea teatrului de vară din Choroi, guvernamentul Pultava, 12 morți. 20. La 31 August a ars teatrul de vară din Iekaterinodar, Caucasia, n’a perit nimeni. 21 La 30 Octomvre Arderea circului Herzog, din Pesta, n’a perit nimeni. 22. La 17 Noemvre a ars teatrul Rigas din Darlington unde de asemenea n’a perit nimeni. La cele 22 teatre arse în decurs de un an se mai poate adăuga un al douăzeci și treilea. O telegramă din New-York anunță că Joia trecută s’a aprins teatrul Windsor și a ars pănă în temelii. D’abea eșise publicul din teatru, și focul isbucni. Flăcările se întinseră și asupra oțelului Hartman, care era alături și care a fost transformat în cenușe. * (Țiganul unguresc.) Tip orginal, deosebit în trăsurile sale de tipurile Europene. Cu o tratură de mai multe ori uriașe, el este îngânfat de pletele sale negre, ludoase, lungi, pe cari în pasul său iute și legănat, le fâlfăe în vânt. Capul țuguiat, fruntea turtită înapoi, se începe deasupra nasului printr-o groasă dungă orizontală, încărcată de un întunecos stuf de sprâncene, care când se încrețesc, te înfioară rece. Dar aceea bărbie pătrată, deasupra căria se deschide o lungă gură, cu dinți mari și obligi, de-ți aminteșce fără voie pe calmuci. Țiganul unguresc nu te privesce în față nici odată, cu marii săi ochi, sărăciiți de vine sângerate, și lucind în fundul capului, ca cărbunii aprinși. Fața lui scănatică, și de culoarea bronzului, te supără prin umerii obrazului prea mult eșiți afară. Pe cât de limbut, de vesel, de copilăros, ursarul nostru, pe atât de tăcut, morcănos, și posac este țiganul unguresc, tace când îi vorbesci, se uită pe sub sprâncene, și scutură din cap. Ursarul cântă voios, cu căciula pe ciafă, te cicăleșce, te laudă, sufere orice batjocure, numai în seamă să-l bagi, cu căciula îndesată pe ochi, vorbind apăsat și puțin, pentru o glumă ungurescul se înfuriază, și te amenință, țăranii îl urăsc, și se tem de dânsul. Au ceva sinistru în figura lor, și-ți deșteaptă un desgust, o repulsiune. Căldărarul și ciobotarul de preste frontieră, sunt groaza sătenilor. Aceste soiuri de țigani la beție te tac cu cuțitele; la ceartă din nimic, se fac între dânșii omoruri; mai toți sunt borfași, și cei mai sălbatici criminali sunt tot din aceștia. Viața lor e ca a triburilor sălbatice din Patagonia. Trăesc în concubinagiu, de familie ca regulă socială, n’au idee ; incestul, imoralitatea la ei nu sunt înțelese; n’au nevoie de biserică la nascere, căci copii lor sunt nebotezați; ciobotarii, zavragii și caldărarii, rîd cu dispreț de evlavia cătră Dumnezeu a ursarilor. Violenți într’una, răsbunători preste măsură nu cruță pe nimeni în mănia lor. Este un lucru fatal, dar dovedit de atâtea ori că, prin împregiurimile, unde tăbărăsc ei, se întâmplă a se auzi de câte o tâlhărie cu omor, făcută de înfiorează lumea. Și cât de greu se prind aceștia de justiție! Cu toată generositatea și nobleță românului, cătră streini și venetici, cruzimile acelor țigani măcelari de oameni, umplând măsura răbdărei, măsuri radicale trebuesc luate de guvern contra acestor bande de oarde sălbatice. Țăranul. Mersul poștei. Pleacă din Făgăraș dimineața la 9 oare 30 minute „ „ Sărcaia „ „ 11 „ 15 „ „ „ Comana infer, d. a. „ 1 „ Ajunge la Homorod „ „ „ 3 „ Pleacă din Homorod dimineața la 8 oare „ „ Comana infer. 10 „ 15 min. „ „ Sărcaia 12 „ — Redactor provisoriu: Mateiu Voileanu. La numerul acesta se adauge un suplement. Bursa de Vieua și Pesta. Din 6 Decemvre n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/0 ..........................................120.35 120.10 Galbin.................................................................................. 5.70 5.70 Napoleon.............................................................................. 9.59 957 London (pe polița de trei Inni)................................... 120.60 120.65 Editura și tipariul tipografici archidieoeaana.