Telegraful Roman, 1885 (Anul 33, nr. 1-137)

1885-01-15 / nr. 6

24 Redactor provisoriu: Mate­iu Voileanu, TELEGRAFUL ROMAN, Care la scopul amintit, în modul acesta a fost aran­­giată scena în fundul căreia se zărea ca în depăr­tare sentinela română , căci programa cuprindea și declamarea poesiei cu acest nume de V. Alec­­sandri. Atât odăile numite cât și curtea școalei au fost luminate atât de bine încât ori­ce trecătorii­ putea se înțeleagă, că aici trebue să fie în noaptea acea­sta o petrecere sau o serbare mare. Se apropria para ficsată pentru începerea pro­­ducțiunei și sala era plină de public, care -și în­­drepta­se privirile la cortina ce le sta înainte, aștep­tând cu nerăbdare ridicarea aceleia pentru ca se privească și să aud­ă ceva plăcut. încă nu bătuse vara 7 și cortina se ridică ivindu-se pe scenă de învățător diriginte de aici G. Dobrin, carea a ținut cuvântarea de deschidere, începând cu un „bine a­ ți venit“ ; în această cuvintare între altele se arăta scopul și folosul acestor întruniri. Ideile dlui Dobrin desvoltate în cuvântarea sa au dovedit studiu și stăruință de fer pentru înain­tarea culturei intelectuale și sociale în popor. Cam prea lungă a fost însă cuvântarea din cestiune și aceasta a cam obosit pe ascultători. Nr. 2. „florile frumoase“ cântată de d­orul elevilor a reușit foarte bine, cea ce poate servi de merit­ului învățător I. Muntean, căci după cum sunt informat, dsa a instruat pe­ elevi în cântări. Nr. 3. Declamerea d-șoarei învățătoare S. Gila a însuflețit pe publicul ascultător prin intonările d-sale binenimerite. Nr. 4. Duetul domnilor N. Ludu și I. Muntean a plăcut publicului atât de mult încât nu se mai opriau aplausele. Cine cunoaște vocile donniialor negreșit că s’a putut aștepta încă dinainte la un suc­ces bun al cântării. Nr. 5. Disertațiunea d-lui N. Șerban despre „fe­meia română“ a fost o lucrare pe cât de acomodata atât de bine lucrată. O privire fugitivă asupra ve­­chelor romane începând cam dela Romul pănă la femeile noastre române, a presentat ascultătorilor multe modele demne de urmat. Nr. 6. Eroica declamare a poesiei „Sentinela română“ încă a avut succes mulțămitor. Nr. 7. Freste așteptare a succes „Dialogul“ ese­­cutat de elevii G. Forcoș și Roseta Șerban ca pă­rinți, iar Iosif Șerban și Ana Vas ca fii, au r­epre­­sentat în conversația lor viața școlară a copiilor de la sate și a condițiunilor de viețuire ale părinților. Foarte bună impresiune a produs acest dialog în inimile publicului, cu deosebire a fost admirată istețimea elevei Ana G. Vas, fiica fostului înv. Ge­orge Vas. N.r 8. „Tabloul țărănesc“ nu s’a esecutat din unele cause neașteptate. După cuvântul de încheiere urmeaza o mică pausă, în decursul careia a întonat musica unele cân­tece naționale foarte frumoase, apoi se representa piesa „Arvinte și Pepelea.“ Unii învățători I. Muntean și N. Ludu, cari po­sed o mișcare nesilită și voci foarte melodioase, au jucat atât de bine încât publicul nu voia să mai întrerupă aplauzele. D-șoara S. Gila îmbrăcată în costum național cât se poate de simplu dar pitoresc și atrăgător, a representat pe Mandica nepoata lui Arvinte. D-sa în acest rol încă n’a lăsat nimic de dorit. Esecutarea programei sus amintite s’a finit pe la oara 11 și jum. din noapte, întreg publicul fiind pe deplin mulțămit cu producțiunea aceasta s’a co­borât în sala de joc. Programa de joc a fost foarte bine arangiată de dl notariu D. Șerban, carele a știut să mulțămea­­scă atât pe streini cu jocuri de salon cât și pe po­por cu jocurile sale plăcute. Această producțiune a întrunit aici multă in­teligență din întreg ținutul Voilei precum din Fă­găraș, Recea, din Viștea inf., din Pojorta, ba chiar și depărtări mai mari, toți câți au ostenit pănă aci pentru ca se vadă pregătirile învățătorilor, au fost pe deplin mulțămiți cu succesul cel neașteptat al producțiunei și petrecerei arangiate. Onoare cor­pului învățătoresc, care conduce aiii școala noastră din Voila, căci au arătat prin aceasta destul de evident harmonia și concordia, ce-i leagă de sine spre înaintarea învățământului din acest loc, unde se încuibaseră mai nainte cele mai infernale intrigi în cercul școlar. Venitul curat, destinat pentru copii săraci se urcă cam la 20 fl. Dec Ddeu, să nu se mai curme acest avânt lăudabil al progresului școlar. Voileanul. Varietăți. * (Știre sensațională.) „Telegraful din­­ Bu­cur­ești în numărul dela 13 Ianuariu a. c. ne aduce știrea sensațională, că soborul ard­ieresc din Belgrad în ședința din 10 Ianuariu a. c. a decretat de resolvită în mod afirmativ cestiunea reinsurărei clerului mirean. In sensul acestei decretări arh­ie­­rești preoții sârbi se vor putea însura a doua și a trei­a­ o­ar­ă. Resoluțiunea arh­iereilor sârbi fu înaintată pa­­triarh­ului de la Constantinopole. Dăm această știre sub toată reserva, și la ca­sul adeverirei ei, vom tracta și noi cestiunea, de alt­cum de mult ventilată în sinoadele și congresele noastre. Loterie. Sâmbătă în 24 ianuarie 1885, Viena: 8 37 38 11 3 Timișoara: 49 82 73 12 22 Kirrna de Viena și I*esta. Din 24 ianu­rie n. 1885. Viena H­ottgtti G­u­bin ...................................­ . ... 5 79 5.76 Napoleon.............................. ..... 9.77 9.71. Loudon (pe poliță de trei luni) . ......................... 123 55 123.65 Nr. 5. [974] 1­3 CONCURS. După­ ce alegerea de protopres­­biter pentru tractul vacant al Iliei efectuată în sinodul protopresbiteral al acestui tract la 2 iuniu 1883, în șe­dința plenară a venerabilul consistoriu archidiecesan din 5 Septebre 1883 s’a anulat și aceasta s’a luat la cunoștință și de cătră sinodul archidiecesan în ședința din 19 Aprile 1884 sub Nr. prot. 44,­­— prin aceasta se publică concurs nou pentru îndeplinirea po­stului de protopresbiter al tractului Iliei, pe baza statutului org. §. 23 pct. 5 și a instrucțiunei votate de si­nodul archidiecesan la 13/25 Aprile 1877. Nr. 191 §. 7. Fistoriul protopresbiter ca atare va locui în locul central al tractului anume în opidul Ilia. Emolumentele împreunate cu acest post sunt: a) venitele ordinari protopresbi­­terali, cari stau din ajutoriul de stat și din facsele ce incurg pentru sedii­­lele de cununie, pentru visitarea co­munelor tractuale, pentru procesele divorțiale și pentru alte speciale func­țiuni protopresbiterale; b) venitele ordinari ale paroh­iei de clasa a III din Ilia. La postul acesta pot concurge bărbați apți și binemeritați pe terenul bisericesc și școlar, și în special aceia, cari după o pregătire de cel puțin 8 clase gimnasiale s­au reale cu testimo­niul de maturitate, au terminat stu­diile teologice la vreunul din institu­tele metropoliei noastre, și au susți­nut cu succes bun esamenul riguros de cualificațiune, s­ au cami după pre­gătirea indicată mai sus, au terminat studiile teologice la vre-un institut ortodocs afară de metropolia noastră, dar apoi au depus esamenul de cua­lificațiune înaintea comisiunei exami­­nătoare a consistoriului archidiecesan. Pot însă concurge și fără testi­moniul de cualificațiune profesorii de teologie și preoții h­ierotoniți înainte de întroducerea esamenelor de cuali­ficațiune ; dacă în celelalte au cuali­­ficațiunea prescrisă mai sus. In mod excepțional mai pot con­curge și fără prescrisa pregătire gim­­­nasială acei administratori protopres­­biterali, cari din privire la aplica­bilitatea lor, la zelul și acurateța ma­nifestată în administrarea protopres­­biteratului, vor avea deja consistoriul archidiecesan plenar speciala îndrep­tățire la acest concurs. Cei ce voiesc a concurge la acest post, au a-și așterne suplicele concur­­suali la venerabilul consistoriu archi­diecesan în Sibiiu în restimp de 30 de z­­le de la prima publicare a acestui concurs în foaia „Telegraful Român,“ alăturând câte o tabelă de cuali­ficațiune, care să conțină date exacte și speciale în următoarele rubrici: Numele, caracterul (rangul bisericesc) și locuința concurentului; anii etății Danul, luna și (ziua nașterei); studiile pregătitoare afară de cele teologice (anul, locul și categoria acelora); esa­menul de maturitate doctoral ș.. a.; studiile pregătitoare teologice (anul și locul acelora) și esamenul de cua­sificațiune ; serviciile de pănă acum pe terenul bisericesc și școlar (timpul, locul și categoria acelora­, în fine cu­noștința limbelor și alte reflecțiuni. Datele din aceasta tabelă sunt de a se întări cu documente, cari să se acludă în original, precum: carte de botez, testimonii scolastice și de matu­ritate, testimonii teologice și de cua­lificațiune, atestate de servicii biseri­cești, și eventualminte alt­feliu de re­­comandări. Din ședința comitetului protopresbite­ral ținută în Ilia la 10 Ianuarie 1885, Alecsiu Olariu, Parteniu Crișan, președinte. not. comit. Nr. 253, [975] 1—3 CONCURS Pe baza statutului organic §.63 combinat cu §. 23 punct­e și a in­strucțiunei votate de sinodul archidie­cesan la 13/25 Aprile 1877 Nr. 191 §. 7, prin aceasta se publică concurs pentru îndeplinirea postului vacant de protopresbiter în tractul Media­șului. Fiitorul protopresbiter ca atare va fi totodată și paroc­ în locul cen­tral al tractului Mediaș ocupând pa­­rohhia de clasa III. Emolumentele împreunate cu acest post protopresbiteral sunt: a) venitele ordinari protopresbi­­terali, cari stau din ajutorul de stat și din factele ce incurg pentru sedi­­țele de cununie, pentru visitarea co­munelor tractuale, pentru procesele divorțiale și pentru alte speciale func­țiuni protopresbiterale; b) venitele ordinari ale parochiei de clasa a III din Mediaș, cu aceea observare însă, că fiind paroch­ia din Mediaș provăd­ută de presiune cu ca­pelan, fiitoriul protopresbiter va avea ca paroh­ acolo decamdată numai ju­­mătatate din venitele paroh­iei, iar cealaltă jumătăte este reservată ca­pelanului actual. La postul acesta pot concurge bărbați apți și binemeritați pe tere­nul bisericesc și școlar, în special aceia cari după o pregătire cel puțin de 8 clase gimnasiale sau reale cu testi­moniu de maturitate, au terminat stu­diile teologice la vreunul din institu­tele metropoliei noastre, și au susținut cu succes bun esamenul riguros de cualificațiune sau cari după pregăti­rea indicată mai sus au terminat stu­diile teologice la vr’un institut orto­docs afară de metropolia noastră, dar apoi au depus esamenul de cualificațiune înaintea comisiunei examinatoare a con­sistoriului archidiecesan. Pot însă concurge și fără testi­moniu de cualificațiune profesorii de teologie și preoții h­irotoniți înainte de introducerea examenelor de cuali­ficațiune, dacă în celelalte au cualifi­­cațiunea prescrisă mai sus. In mod excepțional pot concurge și fără prescrisa cualificațiune gimna­­sială acei administratori protopresbi­terali, cari din privire la aplicabilita­tea lor, la zelul și acurateța manifes­tată în administrarea protopresbite­­ratului, vor avea deja consistoriul ar­chidiecesan (plenar) specială îndrep­tățire la acest concurs. Cei ce voiesc a concurge la acest post au a-și așterne suplicele concur­­suali la Venerabilul Consistoriu archi­diecesan în Sibiiu în restimp de 30 s­ile de la prima publicare a acestui concurs în foaia „Telegraful Român“ alăturând câte o tabelă de cualificațiune, care să conțină date exacte și speciale în următoarele rubrici: numele, caracterul (rangul bisericesc) și locuința concu­rentului; anii etății (anul luna și zaiua nașterei); studiile pregătitoare, afară de cele teologice (anul, locul și cate­goria); esamenul de maturitate, docto­rat și altele; studiile pregătitoare teo­logice (anul și locul acelora) și esa­menul de cualificațiune; serviciile­ de pănă acum pe terenul bisericesc și școlar (timpul, locul și categoria ace­lora), în fine cunoștința limbelor și alte reflecțiuni. Datele din aceasta tabelă sunt de a se întări cu docu­mente, cari se se acludă în original precum carte de botez, testimoniu scolastic și de maturitate, testimonii teologice și de cualificațiune, atestate de servicii bisericești și eventualminte toate altfel cu de recomandări. Mediaș 6 Decembre 1884. Comitetul protopresbiteral al tractului Mediașului. Dionisiu Chendi, Dionisiu Romanii, președinte, notariu. Nr. 429. [973] 2—3 C­O­N­C­U­R­S. Pentru îndeplinirea postului de paroh­ în paroh­ia de a III clasa din Băcița, se escrie prin aceasta con­curs cu termin de 30 ț­ile dela prima aparițiune a acestuia în foaia archi­­diecesană „Teleg. Rom“. 1. Emolumentele sunt: Birul în naturale dela 54 fa­milii o măsură de cucuruz. 2. Folosirea cimiteriului și stola usuată, cari toate computate la­olaltă dau un venit anual de 250 fl. Doritorii de a ocupa acest post vor avea a-și așterne suplicele de con­curs instruite în sensul legilor în vi­goare la subscrisul în terminul lipsat mai sus. Deva, la 19 Decembre 1884, în conțelegere cu comitetul parochial respectiv: Ioan Papin, protopresbiter. Somn proaspăt sosit acuma [976] 1­1 Wein­anger, 8. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.

Next