Telegraful Roman, 1885 (Anul 33, nr. 1-137)

1885-06-11 / nr. 62

TELEGRAFUL ROMAN. 247 Cl­a­s­s­a VII. Cetire ca în anul precedent cu cerințe mai ur­cate și cu deosebită privire la forma și înțelesul ce­lor cetite. Sufixarea verbelor în general, transitive și netransitive și fără „ik“ verbele potențiale, nere­gulare și defective. Adverbiul, preposițiunea și in­­terjecțiunea: plierea contrasă, prescurtată, vorbirea directă și indirectă, plierea compusă, feliul pliceri­­lor primare și secundare. Reproducerea cuprinsului pieselor cetite cu graiul și în scris. Composițiuni libere mai ușoare. Memorisarea și declamarea de piese prosaice și poetice. La 4 săptămâni o lucrare stilistică de casă. 2 oare pe săptămână. Clasa VIII. Cetire ca în anul precedent, luând în privire momentele principale din desvoltarea literaturei ma­ghiare. Complectarea celor învățate din partea for­mală și sintactică. Exerciții în composițiuni libere, pregătite în scoală, luate din cercul învățământului real. Declamațiuni de piese mai grele. La 4 săptă­mâni o lucrare stilistică de casă. 2 oare pe săptă­mână 4. Limba germană. Scopul ca și la cea maghiară. Clasa III. Iș IV. Pensul analog ca și la limba maghiară, în cl. III și IV câte 2 oare. Cl­a­s­s­a V. Eserciții în cetire fluentă și logică cu explica­­țiuni verbale și reale. Despre substantiv, adjectiv, pronume, verb și schimbările lor principale. Eser­ciții în cunoașterea și deosebirea celoralalte părți ale vorbirei. Recțiunea verbelor și a adjectivelor. Derivarea de cuvinte prin flexiune și compunere, plierea simplă, amplificată; cea compusă în general. Eserciții de traducere din limba română în cea ger­mană și întors. Pe baza celor cetite eserciții în compunerea de pliceri simple și amplificate. Repro­ducerea cuprinsului pieselor cetite cu graiul și în scris, după întrebări puse de învățători. Eserciții ortografice cu deosebită privire la cuvintele cu to­nuri modificate. Memorisarea de piese alese poetice și în prosa. 2 oare pe săptămână. Cl­a­s­s­a VI. Cetirea ca în anul precedent. Complectarea părții formale despre substantiv, adjectiv, verb, de­spre recțiunea verbelor, adjectivelor, preposițiunilor, plierea compusă, feliurile clicerilor primare și secun­dare, plierea contrasă și prescurtată în gener­al, cu privire la interpuncțiune. Formarea de familii și grupe de cuvinte. Eserciții de traducere. Reprodu­cerea cuprinsului pieselor cetite, cu deosebită pri­vire la variarea espresiunilor. Descrieri mai ușoare după modele din cartea de lectură. Eserciții orto­grafice cu deosebită privire la lungirea silabelor și a duplicărei sonurilor. Memorisarea de piese alese poetice și în prosa. La 4 săptămâni o lucrare stilistică de casă. 2 oare pe săptămână. Classa VII. Cetirea, ca în anul precedent cu deosebită pri­vire la formă și cuprins. Părțile­­ țicerei mai în spe­cial cu deosebită privire la recțiunea verbelor, ad­jectivelor, preposițiunilor. Adverbiile, pronumele, con­­juncțiunile mai în detail. Formarea de cuvinte ca în anul precedent, plierile secundare substantivice, adjectivice, adverbiale. Exerciții de analiza grama­ticală și de traducere. Reproducere cu graiul și în scris din părți alese din alte obiecte de învățământ, mai ales din istorie, geografie, istoria naturală. De­scrieri, epistole și istorisiri după disposițiuni date. Exerciții ortografice ca în anul precedent. Memori­­sare și declamare de piese prosaice și poetice. La­­ 4 săptămâni o lucrare stilistică de casă. 2 oare pe săptămână. Classa VIII. Cetirea ca în anul precedent, completându-se cu date din istoria literaturei germane picerea compusă cu privire la conjuncțiuni, consecuțiunea tim­purilor, vorbirea directă și indirectă. Perioadele. Exerciții de analiză gramaticală și de traducere de piese din cartea de lectură. Compunerea de epistole și alte teme după disposițiuni date. Memorisare și declamațiune de piese alese poe­tice și în prosa. Tot la 4 săptămâni o lucrare stilistică de casă 2 oare pe săptămână. 5. Comput și geometrie. Scopul­ desteritate in computul elementar cu numeri numiți și nenumiți, cu frângeri decimale și comune, în minte și în scris pen­tru desvoltarea cugetării logice și deprindere la ordine și adevăr, și cu privire la trebuințele vieței; ear în geometrie cunoașterea liniilor, fețelor și corpurilor geometrice mai obicinuite cu computarea suprafe­țelor și a volumului, cu deosebită privire la trebu­ințele vieței casnice. Classa I. Cele 4 respective 7 operațiuni fundamentale cu numeric de la 1—10 de rest și­, în scris. Cunoaște­rea măsurilor și monedelor mai obicinuite în acest cerc de numeri. Frângerile comune din acest cerc, însă numai intuitiv. 6 jumătăți de vară pe săp­­tămână. Classa II. Cele 4 sau șapte operațiuni fundamentale cu numerii până la 20. Adițiunea și subtracțiunea cu numerii până la 100; multiplicația și divisia cu nu­merii până la 60, de rest și în scris, cu deosebită privire la treptele decodice și la măsurile metrice și monede din acest cerc de numeri. Frângerile ca în anul precedent. 6 jumătăți de oare. Clasa III. Multiplicația și divisia cu numerii pănă la 100. Operațiunile fundamentale în cercul numerilor pănă la 1000. împărțirea, exprimarea și scrierea numeri­lor după sistemul decadic. Cunoasterea mai dea­­proape a măsurilor de lungime, capacitate, greutate. Scrierea frângerilor comune mai obicinuite. Exer­­cițiile de rost și în scris. 3 oare. Classa IV. Cele 4 operațiuni cu numeri de ori­ce treaptă decadică întregi și cu frângeri zecimale, de o nu­mire și de mai multe numiri. Cunoașterea perfectă a măsurilor metrice. Exercițiile de rost și în scris. 3 oare. Classa V. Consolidare în cele 4 operațiuni cu numeri în­tregi și cu decimale de una și de mai multe numiri. Multiplicațiunea și divisiunea cu frângeri decimale, prescurtată. Cele 4 operațiuni cu frângeri comune. Preschimbarea de frângeri comune în decimale și întors Reducerea frângerilor comune cu mai mulți numitorii la un numitoriu comun. Proporțiuni simple. Geometrie. Arătarea corpurilor mai obici­nuite geometrice (cub, prismă, piramid, poligon, cilindru, con, glob) cu scop de a cunoasce diferitele feliuri de linii, unghiuri, fețe. Computarea fețelor [ilane 3 oare pe săptămână. Classa VI. Continuarea operațiunilor anului precedent, cu in­dicarea practicelor, ce înlesnesc computarea în eco­nomia casei. Regula de trei simplă și compusă; pro­porțiuni simple și compuse. Calculare de procente și interese. Geometrie: Corpurile geometrice cu fețe plane cu privire la calcularea suprafețelor lor. 3 o­re pe săptămână. Classa VII. Calculare de termine. Regula societății simplă. Calcularea de rabat și de câștig și perderi în per­cente. Potențiarea și estragerea radecinei. Geometrie: Corpurile cu fețe curbe cu pri­vire la calcularea suprafeței lor. 3 oare pe săp­tămână. Classa VIII Continuarea exercițiilor anului precedent. Re­gula societății compusă. Contabilitatea simplă cu privire la trebuințele economiei casnice. Geometrie: Calcularea volumului corpurilor geometrice mai obișnuite. 3 oare pe săptămână. 6. Geografie și istorie. Scopul: In geografie cunoa­sterea pământului patriei cu privire la forma, pro­ducte, industrie, comerciu, cu privire la popoarele ce locuesc întrânsa, și la însemnătatea lor în viața materială și culturală. Cunoasterea Europei și a celorlalte continente în general, după aceleași puncte de vedere: cunoasterea elementelor geografiei ma­tematice și cosmice, în istorie cunosterea evenimentelor principale ale desvoltărei popoarelor patriei cu deosebita pri­vire a istoriei poporului român. Cunoașterea eve­nimentelor mai însemnate din istoria universală. Li­­neamentele principale ale constituțiunei patriei cu scop de a deștepta interesul și iubirea pentru pa­trie și pentru omenirea întreagă. a) Geografia. Classa II și III. Orientare în locul unde se află școala. Stabi­lirea noțiunilor geografice fundamentale pe baza in­­tuițiunei și a lecturei. Classa IV. Lărgirea cunoștințelor geografice. pănă la mar­ginile comitatului cu privire la productele naturale, negoț, industrie, poporațiune și stări culturale. 1. oară pe săptămână, Classa V. Purced­end dela comitat cunoasterea patriei după configurațiunea ei verticală și orizontală ape, producte, industrie, comerciu, poporațiune, cultură. Europa în general după împărțirea ei politică, era­­și hidrografică. Pământul în general: distribuirea continentelor și a mărilor. 1­­/* oară pe săptămână. Classa VI: Monarh­ia austro-ungară și Europa după îm­părțirea politică, producte, comerciu, industrie, po­porațiune, cultură mai în detail. Celelalte conti­nente în conturi generale cu privire la orografie, hidrografie și împărțire politică. Noțiunile funda­mentale ale geografiei matematice, fisicale și cos­mice. 1­­/2 oare pe săptămână. Classa VII. Cunoașcerea mai în special a Asiei, Africei, Ame­­ricei, Australiei, cu deosebita privire a țărilor în­semnate prin producte și prin instituțiunile lor. Lăr­girea cunoștințelor despre relațiunile staturilor Eu­­ropei cu staturile din celelalte continente. Lărgi­rea cunoscințelor din geografia matematică, fisică și cosmică. 172 oară pe săptămână. b) Istoria. Classa III și IV. . Istorisiri din istoria patriei și din a anticității, la cea dintâiu cu deosebita privire la ținutul în care e școala și pe casa cărții de cetire, în clasa a patra­­ oară. Cl­a­­­s­a V. Istorisiri din istoria patriei cu deosebita pri­vire la poporul român și la relațiunile lui cu cele­lalte popoară conlocuitoare. 17, oare pe săptă­mână. Classa VI. Istorisiri din istoria universală cu deosebita pri­vire a popoarelor mai însemnate pentru desvoltarea vieței politice, culturale și estetice. Elementele mito­logiei grecesci și române. în legătură istorisi din istoria patriei. 11/2 oară pe săptămână. Classa VII. loc. Istorisiri din istoria evului vechiu și de mij­l­o, oară pe săptămână. Classa VII. Istorisiri din istoria evului nou cu deosebita privire a evenimentelor mai importante pentru des­voltarea instituțiunilor politice și a culturei moderne și a istoriei patriei. Liniamente despre constituțiunea patriei și drep­turile și datorințele cetățenilor. 2 oare pe săp­tămână. 7. Istoria naturală. Scopul: Deșteptarea inte­resului pentru lucrurile și fenomenele din natură, pentru promovarea culturei, simțului moral și a gu­stului estetic. Cunoașterea obiectelor și fenome­nelor mai importante pentru vieața omului și pen­tru economia naturii. Classa III și IV. Pe baza cărții de cetire descrierea de indiviezi mai însemnați prin folosul sau paguba ce aduc în economie, în industrie, in arte. Classa V și VI. Descrieri de indivizi din toate­­ regnele na­turii, după însușirile lor, modul și condițiunile de existență, folosul ce-l aduc în economia naturii și a vieței omenesci. Gruparea lor după însușirile prin­cipale. Indicări despre organisația internă. Cunoa­sterea corpului omenesc după organisarea sa externă cu elemente despre organisarea internă. Classa VII. . Asemănări de indivizi, cu scop de a ajunge la o grupare naturală a corpurilor din cele 3 regne, cu indegetările amintite la anul precedent. Orga­nisarea este una a animalelor în comparaț­e cu a omu­lui, cu indegetări economice.- 2 oare pe săptămână. Classa VIII. Completarea cunoștințelor din anul precedent. Cunoștințe despre organisațiunea internă și funcțiu­nea organelor la plante și la animale, și la om în special, cu indegetări economice și higienice. Ele­mente de geologie. 2 oare pe săptămână. (Va urma.) Varietăți. *­­Programa esamenilor publice la institutul Andreian p­e­dag­o­gi­c­o -t­e­o­l­o­­gic greco-răsăritean în Sibiiu cu finitul anului 1884/5. Luni, 17 Iuniu: Enciclopedia cl. anul I. profes. Dr. I. Crișan. Esegeia și .Ermeneu­­tica cl. anul I. prof. I. Gibu. Limba ro­mână ped. I, II, III. prof. Dr. D. P. Barcianu. Marți, 18 Iuniu: Dreptul canonic cl. anul III. prof. I. Popescu. Istoria bisericească ped. a. I. prof. Dr. I. Crișan. Patristica cl. an. II. prof. Dr­. I. Crișan. Limba și literatura română cl. an. II. prof Dr. D. P. Barcianu. Miercuri, 19 Iuniu: Limba maghiară ped. an. I, II, III. profes. Dr. I. Crișan. Didactica

Next