Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)

1886-01-04 / nr. 1

TELEGRAFUL ROMÂN. 3 în unele porniri mai noue, precât de nesocotite, pe atâta de stricăcioase, de a perena în sinul bisericei discordia și a sgu­­dui acele legături spirituale, care ne-au unit până acum în­­tr’un corp moral și ne-au dat puteri spre a ne împlini misiunea sublimă, ce o avem ca biserică și națiune. Răul acesta va trebui negreșit se se delăture, fie prin aceea, că el va dispărea de sine, fie prin o cură radicală, care, cerând interesele bisericei, va trebui negreșit se i se aplice. Contez în tot cazul la sprijinul bărbaților noștri de simț bun, și în special la al Dnnilor Voastre, pe cari cu de­osebire le iubesc și prețuiesc, și cântând la acesta: se împărtășesc tuturor binecuvântările mele archieresci. Inteligența bisericei noastre a ascultat cu de­osebită atențiune și pietate părintescile cuvinte ale Escelenției Sale, și s’a depărtat fie­care mân­gâiat în inima sa, și cu cea mai bună credință, că biserica noastră va croi în anul viitorii] o direcți­une mai sănătoasă în a sa desvoltare, având în ve­dere interesul bine înțeles al fiilor sei. De ce Dumnezeu să fie așa! * (O de fraudare fără seamăn.) — La Chichinda mare fură suspendați în 4^ele aceste 20 de­ douăz­eci de oficianți de administrație de la comi­tat, din cauză, că s’a constatat o diferență de casă de 117,493 fl. v. a. Ca la noi la nimeni! * „Romanische Revue.“ La 15 a­­. c. apare fasciclul I din anul II al acestei reviste politice-li­terare, redactată de Dr. Corneliu Diaconovich, cu următoriul cuprins: 1. ,La anul nou,4 o dare de seamă a di­­recțiunei despre instințele de păn’ acum, apoi despre scopul și succesul revistei; 2. „Starea ro­mânilor în Ungaria,“ o revistă asupra tuturor ramurilor vieței publice din Ungaria cu privire la poporul român; 3. „Monarc­ia austro-ungară în scris și ilustrațiuni,“ de Dr. Corneliu Di­ac­onov­ich, un articol despre atitudinea comite­tului de redacțiune a părței ungare din opul Mo­­ștenitoriului de tron și despre sistemul, după care se lucrează această parte; 4. „Din pressa ro­mână,“ enunciațiuni mai însemnate din foile ro­mâne; 5. „Revista“ și 6. „Cronică“; în partea li­terară conține fnsciclul; 7. „Meșterul Manole“ sau „Mănăstirea Argeșului,“ poesiă, tradusă în limba germană de L. W. Fischer; 8. „Povești poporale române“ traduse de Leon Schön­feld (Viena); 9. „Românul ca vânâtoriu,“ din „Memoriul“ lui I. S­t­e­r­ca - Ș­u­r­uț, în traducere germană de Petru Broșteanu; 10. „Zur ro­manisch-ungarischen Streitfrage“ (Skiz­zen zur ältesten Geschichte der Romanen, Un­garn und Slaven von fos. Lad. Phc), darea de seamă a lui A. X­e­n­o­p­o­l despre acest op. 11. „Li­teratură și artă,“ serii literare și artistice. „Romanische Revue“ este organul german de informațiune al românilor din Austro-Ungaria, care în partea politică publică scrii autentice despre starea și aspirațiunile românilor din acest stat, iar în partea literară informează publicul strein, prin traduceri după opuri mai însemnate române, re­­censiuni și alte publicațiuni informative,­­ despre instiințele culturale și progresul cultural al neamu­lui românesc de preste tot. Ca această revistă să-și ajungă scopul, direcți­unea trimite mai multe sute de exemplare gratuit persoanelor, corporațiunilor și fiarelor politice și literare mai însemnate din țeară și străinătate. Această revistă, la care colaborează cei mai însem­nați politici români din Ungaria și Transilvania, iar în partea literară un număr mare de scriitori români și germani distinși, în anul trecut a publi­cat un șir lung de articoi politici, cari au fost bine primiți și în parte reproduși chiar și în cele mai însemnate ziare ale străinătății. De asemenea și publicațiunile literare, ca d. e. „Fântâna Blandu­­șiei“ de V. Alecsandri, în traducere de Edg. de Hertz, apoi „Pădureanca“ de I. Slavici, tradusă în limba germană de Mite Kremnitz, și altele, au contribuit mult la lățirea cunoscinței literaturei noastre și la rădicarea vazei sale între streini. Din însemnătatea, ce o are o revistă română, scrisă într’o limbă europeană, rezultă pentru noi românii datoria de a o susținea din puterile noastre, fiindcă din partea streinilor să ne mulțămim, dacă arată interes pentru causa noastră, dar jertfă nu putem cere și aștepta. Prețul abonamentului pentru Austro-Ungaria face pe an 8 fiorini, pentru străinătate 25 franci în aur, și se trimite la adresa direcțiunei: Budapesta, Alte Postgasse, 2, pentru România sau de-a dreptul la direcțiune, sau la librăria Socec et Teclu, Bucuresci, Calea Victoriei. * * (Teatru în Boi­ța.) Joi în 26/XII a avut loc in Boița o producțiune teatrală, arangiată din partea corpului învățătoresc în folosul copiilor să­raci. Resultatul a fost pe deplin mulțămitoriu. Pro­gramul esecutat a fost destul de bogat și ca să tac despre sucursul străin, care încă a contribuit mult la buna reușită, voi aminti câteva piese reproduse de înșiși elevii. Era în adevăr o pasiune a privi ti­nerii școlari, cu cât curagiu și simțământ își into­nau rolele deosebite. S’a representat cu această ocasiune 1. „Vi­van­­­diera“ de Alex.; 2. „Șoldan viteazul“ ; 3. „Moțul și săcuiul“ ; 4. „Peneș curcanul“, declamare; 5. Hora, jucată de elevi într-un mod atrăgătoriu. Toate ace­ste puncte au fost vm aplaudate spre cea mai mare satisfacțiune a corpului învățătoresc, care a căpătat dela acest început greu un îndemn și impuls spre a continua și în aceasta direcțiune cu cultivarea ti­nerelor mlădițe. 7.• * (Convocare.) Conform cond­usului comite­tului central al reuniunei adus în ședința sa din 14 Decembre 1885, adunarea generală a reuniunei în­vățătorilor gr. or. din districtul Sighișoarei, la carea sunt invitați a lua parte toți membrii ordinari, fon­datori și ajutători ai acestei reuniuni, se va ținea în 28, 29 și 30 Ianuariu 1886, în școala română gr. or. din Mediaș cu următoriul: Program. 1 a) Marți 28 Ianuarie la 8 oare a. m. servit divin cu invocarea S. Duch. bj La 10 oare deschiderea ședinței prin presidiu. c) Constatarea membrilor presenți. d) Cetirea raportului comitetului central, al ca­­lariului și bibliotecariului. e) E­miterea de comisiuni. f) încasarea facselor restante și curgătoare dela membri. 2. Mercuri în 29 Ianuarie: Tema „desvoltarea simțului religios în elevi, prelegere practică din re­ligiune despre Iosif“ de Dimitrie Stubhirean învăță­­toriu în Biertan. 3 a­ Joi în 30 Ianuariu: Tema „însemnătatea limbei materne și modul de predare a celor 10 părți ale vorbirei“, prelegere practică de loan Muntean, învățătoriu diriginte în Sighișoara. b) Raportul comisiunilor. c) Eventualele propuneri. d) Esmiterea comisiunei pentru verificarea pro­tocolului. e) Definerea locului pentru adunarea generală proclimă. f) închieierea adunărei generale. g) Seara petrecere cu danț în sala ce se va designa de comitetul arangiator. Venitul curat este menit pentru sporirea fon­dului reuniunei. Oferte benevole se primesc cu mul­­țămită și se vor curta pe cale jurnalistică. Sighișoara, în 22 Decembre 1885. Demetriu Moldovan, Ambrosiu Stoicovici, președinte, notariu. * (Societatea română de cântări și musică din Caransebeș) a arang­at în seara de Sf. Vasiu în sala mare a „hotelului Lichtneckert“ o „­producțiune musicală“ cu următoriul program: 1. a) Toți­ne seu: „Cântarea“, b) Vorob­­chievici“, „Depărtarea“, — corul bărb. 2. Pop­ovi­ci: „Frunzuliță verde de stejar“, corul miest. 3. Porumbescu: „Hora Severinului“, corul bărbătesc. 4. Popovi­ci: „Mândruța“ și „Hai Mărie“, corul miest. 5. Porumbescu: „Iarna“ corul bărbătesc. 6. Popovici: „Hora dobrogeană“, cor miest. 7. Porumbescu: „Marșul cântăreților“, co­rul bărbătesc. După concert a urmat joc. * (Convertire.) Notariul din comuna Șibot Albert Friedmann a trecut în sărbătorile Cră­ciunului de la religiunea mosaică la religiunea greco­­orientală botezându-se și luând prin botez numele de „Livius“ și s-a căsătorit cu o văduvă română dintre fruntașii comunei Șibot, Agapia M­o­i­s­e. Os­pățul a fost cercetat de onorațiori din Orăștie, în­tre cari amintim pe dl Samuil Pop, advocat cu soția sa ca nași și pe dl Ioan Lazaroiu junior comerciant Au participat preoți și notari din cer­cul Orăștiei și o mulțime de fruntași economi. Con­vertirea și căsătoria dlui notoriu numit a fost întim­­pinată cu simpatii generale. * (A treia și a patra seară de conve­nire a inteligenții române din Orăștie.) Seara a treia de convenire s’a deschis prin diserta­­țiunea cetită de dl A. A. despre „Factorii vieții noastre culturale și sociale de a­ fi.“ în disertațiune s’a arătat, că românii în urma vitregelor împregiu­­rări politice trebue a-și concentra toată activitatea întru desvoltarea culturei naționale pe terenele ce nu au rămas deschise, între altele s’a accentuat ne­cesitatea unui contact mai viu cu poporul și culti­varea intereselor lui pe terenul economic, industrial și comercial. Disertațiunea, din care s’a cetit numai partea primă a fost bine primită de public. După disertant a cântat doamna Baciu „Adio la Carpați“ cu multă vervă. Vocea­­ simpatică a fost secerat aplauzele tuturor. După aceasta dșoara Teresia Corvin a declamat poesia „Sergentul“ de Val. Alexandri. Piesa a fost cu succes declamată și viu aplaudată. Programa s-a înch­ieiat cu piesa musicală „Rip-Rip“ esecutatâ cu deplin succes de dl învăță­­toriu Popovici. în afară de programă a declamat dl învățătoriu Joandrea poesia „Sila“ de Boliac. Declamațiunea a succes pe deplin, ceea ce au dovedit desele aplause, cu care s-au îngrămădit publicul. A patra sală de convenire s’a deschis prin disertațiunea dlui Dr. I. Mihu despre „limbă și na­ționalitate“ un tractat compus în liniamente prin­cipale și concise, prin care ni s-a arătat valoarea graiului național și a naționalității. Disertațiunea a fost întimpinată cu vii manifestațiuni de simpatie și cu adevărată satisfacțiune. Dșoara Sofia Barbu a declamat poesia „Călugărița“. Atât tonul decla­matorie nimerit, cât și siguranța, cu care tinera dșoară a declamat pentru prima dată în public, i-au câști­gat aplauze meritate de la publicul ascultătoriu. Ca închieiere a programei au esecutat dl Barcian piesa „Păstorii și Plugarii“ de Porumbescu, făcând o deosebită distracțiune publicului. Seara de convenire s’a sfârșit cu o „tombolă.“ * (Judele din Șibot), care a fost ales de primariu în locul ucisului Vasilie Modeanu, după 4 luni de funcționare, s’a suspendat din oficiu în urma unei arătări din partea gendarmeriei din Geoagiu. Cercetarea va constata întru­cât judele T. Viorel a meritat aceasta suspendare — venită fără veste și pe neașteptate în sărbătorile Crăciunului. Mulțămita publică. Direcțiunea școlii de fete a „Reuniunei femeilor române“ exprimă mulțumirile ei binevoitorilor con­tribuitori, ce au asistat la representațiunea dată de elevele școlii. Lista contribuirilor este următoarea: Escelenția Sa Dl archiepiscop și metropolit Miron Romanul 5 fl., Doamna E. dr. Popp 1 fl., doamna Toma 1 fl. 40 cr., doamna Hențel 2 fl., domnul Stroia 1 fl., domnul Roșca 1 fl., doamna Răcuciu 1 fl., dna Roșca 1 fl., dl Harșan 1 fl., dna Cunțan 1 fl., dl Cosma 2 fl., dl Bădilă 1 fl., dl Bacu 1 fl., dl V. Roman 50 el., dl Bologa 1 fl., dna Brote 1 fl., N. N. 40 cr., dl Muntean 1 fl., dl R. Simu 1 fl., dna Mateiu 1 fl., dl Hannia 2 fl., dna Ioan 1 fl., dl Popescu 1 fl., dl Pușcariu 1 fl., dl Bariț 1 fl., dl Gămulea 1 fl., dl I. Todescu 1 fl., dl Mâțu 1 fl., dl David Candin 5 fl., N. N. 1 fl., dl Ma­teiu 1 fl., dl Teodorescu 1 fl., dna Popoviciu 2 fl., dna Barcian 1 fl., Pavel și Victor 1 fl., dl Mogai 2 fl., dl Blaga 50 cr., dl Mathei, 4 fl., dna Seculai 1 fl., dl Popa Radu, 1 fl., dl Frateș, 1 fl., dl Stezar, 1 fl., dl Dima, 1 fl. N. N. 1 fl , dl Mihu, 1 fl , dl Ștefan Rusu, 20 cr., dl Petru Paul, 70 cr., dl I. Băloiu, 30 cr., dna Cristea, 1 fl. N. N. 50 cr., dna Pipoș, 1 fl., dl Trifan 50 cr., dl Maria Voilean, 50 cr., N. N. 1 fl. Suma totală 62 fl. 30 cr. Scăd­ându se chieltuie­­lile 3 fl., rămâne un venit curat de 59 fl. 30. Direcțiunea. „Paguba face pe om mai cuminte“ ț­ic e o vorbă bătrânească, care ar trebui să le servească tuturor acelora ca un „memento“ cari, — în loc să întrebuințeze singur veritabilele, de cei dântăi bărbați ai sclinței examinatele pilule de Syntera ale lui R. Brandt, cari în cozuri de con­­turbațiune în organele intestinale inferioare lucră cu atât efect — întrebuințează alte preparate false. Fie­care scătulă originală (ce costă 70 cr. în apotecă) poartă ca etichetă o cruce albă pe câmp roșu și e prevăd­ută cu iscălitura lui R. Brandt. Morburi de tot soiul, și mai cu samă: boale de nervi, epilepsia, durerile de stomac­, zuruitul nervos în urechi, înțepăturile în urechi și asurdirea, durerea de cap, migrena, gălbina­­rea și paralizarea se vindecă prin metoda noastră rațională­­ sigură și renumită în lumea întreagă. — La bol­navi de plămâm­ă și de asthmă am ajuns după o cură de 4 săptămâni la cele mai minunate resultate. Rugăm să ni se trimită o descriere amănunțită a morbului cu marcă poștală de retour, — fără genă și confidențial. Clinica privată „Freisal“ în Salzburg (Austria). Loterie. Mercuri în 13 Ianuarie. Brünn: 61 75 6 50 38

Next