Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)
1886-01-04 / nr. 1
TELEGRAFUL ROMÂN. 3 în unele porniri mai noue, precât de nesocotite, pe atâta de stricăcioase, de a perena în sinul bisericei discordia și a sgudui acele legături spirituale, care ne-au unit până acum într’un corp moral și ne-au dat puteri spre a ne împlini misiunea sublimă, ce o avem ca biserică și națiune. Răul acesta va trebui negreșit se se delăture, fie prin aceea, că el va dispărea de sine, fie prin o cură radicală, care, cerând interesele bisericei, va trebui negreșit se i se aplice. Contez în tot cazul la sprijinul bărbaților noștri de simț bun, și în special la al Dnnilor Voastre, pe cari cu deosebire le iubesc și prețuiesc, și cântând la acesta: se împărtășesc tuturor binecuvântările mele archieresci. Inteligența bisericei noastre a ascultat cu deosebită atențiune și pietate părintescile cuvinte ale Escelenției Sale, și s’a depărtat fiecare mângâiat în inima sa, și cu cea mai bună credință, că biserica noastră va croi în anul viitorii] o direcțiune mai sănătoasă în a sa desvoltare, având în vedere interesul bine înțeles al fiilor sei. De ce Dumnezeu să fie așa! * (O de fraudare fără seamăn.) — La Chichinda mare fură suspendați în 4^ele aceste 20 de douăzeci de oficianți de administrație de la comitat, din cauză, că s’a constatat o diferență de casă de 117,493 fl. v. a. Ca la noi la nimeni! * „Romanische Revue.“ La 15 a. c. apare fasciclul I din anul II al acestei reviste politice-literare, redactată de Dr. Corneliu Diaconovich, cu următoriul cuprins: 1. ,La anul nou,4 o dare de seamă a direcțiunei despre instințele de păn’ acum, apoi despre scopul și succesul revistei; 2. „Starea românilor în Ungaria,“ o revistă asupra tuturor ramurilor vieței publice din Ungaria cu privire la poporul român; 3. „Monarcia austro-ungară în scris și ilustrațiuni,“ de Dr. Corneliu Diaconovich, un articol despre atitudinea comitetului de redacțiune a părței ungare din opul Moștenitoriului de tron și despre sistemul, după care se lucrează această parte; 4. „Din pressa română,“ enunciațiuni mai însemnate din foile române; 5. „Revista“ și 6. „Cronică“; în partea literară conține fnsciclul; 7. „Meșterul Manole“ sau „Mănăstirea Argeșului,“ poesiă, tradusă în limba germană de L. W. Fischer; 8. „Povești poporale române“ traduse de Leon Schönfeld (Viena); 9. „Românul ca vânâtoriu,“ din „Memoriul“ lui I. Sterca - Șuruț, în traducere germană de Petru Broșteanu; 10. „Zur romanisch-ungarischen Streitfrage“ (Skizzen zur ältesten Geschichte der Romanen, Ungarn und Slaven von fos. Lad. Phc), darea de seamă a lui A. Xenopol despre acest op. 11. „Literatură și artă,“ serii literare și artistice. „Romanische Revue“ este organul german de informațiune al românilor din Austro-Ungaria, care în partea politică publică scrii autentice despre starea și aspirațiunile românilor din acest stat, iar în partea literară informează publicul strein, prin traduceri după opuri mai însemnate române, recensiuni și alte publicațiuni informative, despre instiințele culturale și progresul cultural al neamului românesc de preste tot. Ca această revistă să-și ajungă scopul, direcțiunea trimite mai multe sute de exemplare gratuit persoanelor, corporațiunilor și fiarelor politice și literare mai însemnate din țeară și străinătate. Această revistă, la care colaborează cei mai însemnați politici români din Ungaria și Transilvania, iar în partea literară un număr mare de scriitori români și germani distinși, în anul trecut a publicat un șir lung de articoi politici, cari au fost bine primiți și în parte reproduși chiar și în cele mai însemnate ziare ale străinătății. De asemenea și publicațiunile literare, ca d. e. „Fântâna Blandușiei“ de V. Alecsandri, în traducere de Edg. de Hertz, apoi „Pădureanca“ de I. Slavici, tradusă în limba germană de Mite Kremnitz, și altele, au contribuit mult la lățirea cunoscinței literaturei noastre și la rădicarea vazei sale între streini. Din însemnătatea, ce o are o revistă română, scrisă într’o limbă europeană, rezultă pentru noi românii datoria de a o susținea din puterile noastre, fiindcă din partea streinilor să ne mulțămim, dacă arată interes pentru causa noastră, dar jertfă nu putem cere și aștepta. Prețul abonamentului pentru Austro-Ungaria face pe an 8 fiorini, pentru străinătate 25 franci în aur, și se trimite la adresa direcțiunei: Budapesta, Alte Postgasse, 2, pentru România sau de-a dreptul la direcțiune, sau la librăria Socec et Teclu, Bucuresci, Calea Victoriei. * * (Teatru în Boița.) Joi în 26/XII a avut loc in Boița o producțiune teatrală, arangiată din partea corpului învățătoresc în folosul copiilor săraci. Resultatul a fost pe deplin mulțămitoriu. Programul esecutat a fost destul de bogat și ca să tac despre sucursul străin, care încă a contribuit mult la buna reușită, voi aminti câteva piese reproduse de înșiși elevii. Era în adevăr o pasiune a privi tinerii școlari, cu cât curagiu și simțământ își intonau rolele deosebite. S’a representat cu această ocasiune 1. „Vivandiera“ de Alex.; 2. „Șoldan viteazul“ ; 3. „Moțul și săcuiul“ ; 4. „Peneș curcanul“, declamare; 5. Hora, jucată de elevi într-un mod atrăgătoriu. Toate aceste puncte au fost vm aplaudate spre cea mai mare satisfacțiune a corpului învățătoresc, care a căpătat dela acest început greu un îndemn și impuls spre a continua și în aceasta direcțiune cu cultivarea tinerelor mlădițe. 7.• * (Convocare.) Conform condusului comitetului central al reuniunei adus în ședința sa din 14 Decembre 1885, adunarea generală a reuniunei învățătorilor gr. or. din districtul Sighișoarei, la carea sunt invitați a lua parte toți membrii ordinari, fondatori și ajutători ai acestei reuniuni, se va ținea în 28, 29 și 30 Ianuariu 1886, în școala română gr. or. din Mediaș cu următoriul: Program. 1 a) Marți 28 Ianuarie la 8 oare a. m. servit divin cu invocarea S. Duch. bj La 10 oare deschiderea ședinței prin presidiu. c) Constatarea membrilor presenți. d) Cetirea raportului comitetului central, al calariului și bibliotecariului. e) Emiterea de comisiuni. f) încasarea facselor restante și curgătoare dela membri. 2. Mercuri în 29 Ianuarie: Tema „desvoltarea simțului religios în elevi, prelegere practică din religiune despre Iosif“ de Dimitrie Stubhirean învățătoriu în Biertan. 3 a Joi în 30 Ianuariu: Tema „însemnătatea limbei materne și modul de predare a celor 10 părți ale vorbirei“, prelegere practică de loan Muntean, învățătoriu diriginte în Sighișoara. b) Raportul comisiunilor. c) Eventualele propuneri. d) Esmiterea comisiunei pentru verificarea protocolului. e) Definerea locului pentru adunarea generală proclimă. f) închieierea adunărei generale. g) Seara petrecere cu danț în sala ce se va designa de comitetul arangiator. Venitul curat este menit pentru sporirea fondului reuniunei. Oferte benevole se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale jurnalistică. Sighișoara, în 22 Decembre 1885. Demetriu Moldovan, Ambrosiu Stoicovici, președinte, notariu. * (Societatea română de cântări și musică din Caransebeș) a arangat în seara de Sf. Vasiu în sala mare a „hotelului Lichtneckert“ o „producțiune musicală“ cu următoriul program: 1. a) Toține seu: „Cântarea“, b) Vorobchievici“, „Depărtarea“, — corul bărb. 2. Popovici: „Frunzuliță verde de stejar“, corul miest. 3. Porumbescu: „Hora Severinului“, corul bărbătesc. 4. Popovici: „Mândruța“ și „Hai Mărie“, corul miest. 5. Porumbescu: „Iarna“ corul bărbătesc. 6. Popovici: „Hora dobrogeană“, cor miest. 7. Porumbescu: „Marșul cântăreților“, corul bărbătesc. După concert a urmat joc. * (Convertire.) Notariul din comuna Șibot Albert Friedmann a trecut în sărbătorile Crăciunului de la religiunea mosaică la religiunea grecoorientală botezându-se și luând prin botez numele de „Livius“ și s-a căsătorit cu o văduvă română dintre fruntașii comunei Șibot, Agapia Moise. Ospățul a fost cercetat de onorațiori din Orăștie, între cari amintim pe dl Samuil Pop, advocat cu soția sa ca nași și pe dl Ioan Lazaroiu junior comerciant Au participat preoți și notari din cercul Orăștiei și o mulțime de fruntași economi. Convertirea și căsătoria dlui notoriu numit a fost întimpinată cu simpatii generale. * (A treia și a patra seară de convenire a inteligenții române din Orăștie.) Seara a treia de convenire s’a deschis prin disertațiunea cetită de dl A. A. despre „Factorii vieții noastre culturale și sociale de a fi.“ în disertațiune s’a arătat, că românii în urma vitregelor împregiurări politice trebue a-și concentra toată activitatea întru desvoltarea culturei naționale pe terenele ce nu au rămas deschise, între altele s’a accentuat necesitatea unui contact mai viu cu poporul și cultivarea intereselor lui pe terenul economic, industrial și comercial. Disertațiunea, din care s’a cetit numai partea primă a fost bine primită de public. După disertant a cântat doamna Baciu „Adio la Carpați“ cu multă vervă. Vocea simpatică a fost secerat aplauzele tuturor. După aceasta dșoara Teresia Corvin a declamat poesia „Sergentul“ de Val. Alexandri. Piesa a fost cu succes declamată și viu aplaudată. Programa s-a închieiat cu piesa musicală „Rip-Rip“ esecutatâ cu deplin succes de dl învățătoriu Popovici. în afară de programă a declamat dl învățătoriu Joandrea poesia „Sila“ de Boliac. Declamațiunea a succes pe deplin, ceea ce au dovedit desele aplause, cu care s-au îngrămădit publicul. A patra sală de convenire s’a deschis prin disertațiunea dlui Dr. I. Mihu despre „limbă și naționalitate“ un tractat compus în liniamente principale și concise, prin care ni s-a arătat valoarea graiului național și a naționalității. Disertațiunea a fost întimpinată cu vii manifestațiuni de simpatie și cu adevărată satisfacțiune. Dșoara Sofia Barbu a declamat poesia „Călugărița“. Atât tonul declamatorie nimerit, cât și siguranța, cu care tinera dșoară a declamat pentru prima dată în public, i-au câștigat aplauze meritate de la publicul ascultătoriu. Ca închieiere a programei au esecutat dl Barcian piesa „Păstorii și Plugarii“ de Porumbescu, făcând o deosebită distracțiune publicului. Seara de convenire s’a sfârșit cu o „tombolă.“ * (Judele din Șibot), care a fost ales de primariu în locul ucisului Vasilie Modeanu, după 4 luni de funcționare, s’a suspendat din oficiu în urma unei arătări din partea gendarmeriei din Geoagiu. Cercetarea va constata întrucât judele T. Viorel a meritat aceasta suspendare — venită fără veste și pe neașteptate în sărbătorile Crăciunului. Mulțămita publică. Direcțiunea școlii de fete a „Reuniunei femeilor române“ exprimă mulțumirile ei binevoitorilor contribuitori, ce au asistat la representațiunea dată de elevele școlii. Lista contribuirilor este următoarea: Escelenția Sa Dl archiepiscop și metropolit Miron Romanul 5 fl., Doamna E. dr. Popp 1 fl., doamna Toma 1 fl. 40 cr., doamna Hențel 2 fl., domnul Stroia 1 fl., domnul Roșca 1 fl., doamna Răcuciu 1 fl., dna Roșca 1 fl., dl Harșan 1 fl., dna Cunțan 1 fl., dl Cosma 2 fl., dl Bădilă 1 fl., dl Bacu 1 fl., dl V. Roman 50 el., dl Bologa 1 fl., dna Brote 1 fl., N. N. 40 cr., dl Muntean 1 fl., dl R. Simu 1 fl., dna Mateiu 1 fl., dl Hannia 2 fl., dna Ioan 1 fl., dl Popescu 1 fl., dl Pușcariu 1 fl., dl Bariț 1 fl., dl Gămulea 1 fl., dl I. Todescu 1 fl., dl Mâțu 1 fl., dl David Candin 5 fl., N. N. 1 fl., dl Mateiu 1 fl., dl Teodorescu 1 fl., dna Popoviciu 2 fl., dna Barcian 1 fl., Pavel și Victor 1 fl., dl Mogai 2 fl., dl Blaga 50 cr., dl Mathei, 4 fl., dna Seculai 1 fl., dl Popa Radu, 1 fl., dl Frateș, 1 fl., dl Stezar, 1 fl., dl Dima, 1 fl. N. N. 1 fl , dl Mihu, 1 fl , dl Ștefan Rusu, 20 cr., dl Petru Paul, 70 cr., dl I. Băloiu, 30 cr., dna Cristea, 1 fl. N. N. 50 cr., dna Pipoș, 1 fl., dl Trifan 50 cr., dl Maria Voilean, 50 cr., N. N. 1 fl. Suma totală 62 fl. 30 cr. Scădându se chieltuielile 3 fl., rămâne un venit curat de 59 fl. 30. Direcțiunea. „Paguba face pe om mai cuminte“ țic e o vorbă bătrânească, care ar trebui să le servească tuturor acelora ca un „memento“ cari, — în loc să întrebuințeze singur veritabilele, de cei dântăi bărbați ai sclinței examinatele pilule de Syntera ale lui R. Brandt, cari în cozuri de conturbațiune în organele intestinale inferioare lucră cu atât efect — întrebuințează alte preparate false. Fiecare scătulă originală (ce costă 70 cr. în apotecă) poartă ca etichetă o cruce albă pe câmp roșu și e prevădută cu iscălitura lui R. Brandt. Morburi de tot soiul, și mai cu samă: boale de nervi, epilepsia, durerile de stomac, zuruitul nervos în urechi, înțepăturile în urechi și asurdirea, durerea de cap, migrena, gălbinarea și paralizarea se vindecă prin metoda noastră rațională sigură și renumită în lumea întreagă. — La bolnavi de plămâmă și de asthmă am ajuns după o cură de 4 săptămâni la cele mai minunate resultate. Rugăm să ni se trimită o descriere amănunțită a morbului cu marcă poștală de retour, — fără genă și confidențial. Clinica privată „Freisal“ în Salzburg (Austria). Loterie. Mercuri în 13 Ianuarie. Brünn: 61 75 6 50 38