Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)
1887-01-15 / nr. 5
îndrăznim deci a nădăjdui, că Î. P. S. metropolit-primat va da urmare acestor lăudabile disposițiuni și se va osteni a obțină: 1) mijloacele trebuincioase și sinod pentru ridicarea, apărarea și susținerea bisericei naționale, cura și îmbunătățirea soarții clerului mirean, după proiectul de lege alcătuit de sf. sinod la 1 883 care zace în archiva adunatei deputaților; 2) a lua inițiativa de a se raporta regulamentul din Decembre 1885, ca anticanonic și neconstituțional, lăsând toată libertatea apostolică episcopilor, spre a se mențină la înnălțimea misiunei lor de povățuitori sufletesci ai poporului, întru apărarea și susținerea bisericei naționale, a creșterei morale creștinesci, spre a da statului cetățeni cinstiți, patrioți și credincioși. A modifica regulamentul în privința preoților de mir în conformitate cu drepturile lor legale cetățenesci. Căci e absurd și vătemătoria intereselor bisericești, a se pune pedeci preoților mireni, de a se alege în consiliul comunal, când ar fi fost de dorit, se facă d’a dreptul parte câte un representant al clerului mirean în adunările comunale și județene, în a căror cădere este administrarea cultului religiunei dominante a statului român. Alegerea noilor episcopi eparhioți și completarea sf. sinod prin numirea a patru arhhierei, dintre cari doi ies din rândurile preoților mireni ne au învederat, că meritul, solința și adevărata dragoste a credinții ortodocse, au străbătut din nou la cârma bisericei noastre, și ne place să credem, că metropolitul primat va stărui pe calea ce a apucat, dând o puternică însuflețire ridicărei bisericei naționale. * * tfî Sunt acum aproape două decenii de când curia papală a încercat a cuceri biserica Greciei, procedând tot ca la noi prin pretensiunea de a statornici un arhiepiscop papal la Athena. împregiurarile de atunci din regatul ortodocs al mediteranei se asemănau foarte mult cu cele de aucr, de la noi. Patrioții heleni, clerici dliariști și oameni politici, se îngrijiră foarte mult de uneltirile Vaticanului și ca să combată propaganda papistă, înființată ad-hoc un diar, „Trompeta Evangeliei“. Lupta întreprinsă de acest organ de publicitate, ridică întreaga Moree contra propagandei, care se retrase rușinoasă ; iar metropolia papală din Athena rămase cu numele, ca atâtea altele : „in partibus infidelium !.. Dar în Grecia, propaganda papistă făcu victime dureroase, căci, la jiua socotelei, un „ministru al cultelor, vr’o doi prelați ai regatului, fură trași la judecata înnaltei curți de justiție pentru simonie și plătiră cu amar, conivența lor cu curia papală!... Noi, am fi fericiți, dacă „Epoca,“ ca o alta „trompetă evangelică ortodocsă,“ ar fi reușit să deștepte rîvna „îndreptățitorilor legei neamului român,“ pentru înnălțarea ,mărirea și propășirea sfintei noastre biserici naționale. „Epoca.“ - Baba Novac. Avis. „Reuniunea română de cântări din Sibiu«*“ ’și începe probele pentru concertul al doilla» astăi (15/27 Ianuarie) iar oare seara în sala obicinuită. TELEGRAFUL ROMÂN. Varietăți. Î Înmormântarea P. Ioan Predovici.) Trista scrie despre trecerea din viață a Părintelui loan Predovici din Ocna străbătu cu repreziciune aproape în toate unghiurile locuite de români. Inima cunoscuților Venerabilului bătrân la primirea acestei sciri se umplu de înduioșare, și cum nu, când Duminecă a fost săptămâna fii sei sufletesci au avut mângăerea de a’l audi servind în biserica parociei sale și nu trecu nici o săptămână și au și fost alarmați prin aceasta tristă scrie. Iubirea ce se păstra fiecare i-a mânat pe cei mai mulți a’l mai vede odată și a-i da ultimul tribut de recunoscință. Luni, în ziua înmormântării, Ocna avea în mijlocul său o mulțime de Sibieni și mulțime de oameni de frunte din comunele învecinate. Prohodul l’au slujit 8 preoți sub pontificarea Preacuvioșiei Sale, P. archimandrit Dr. Ilarion Pușcariu, și anume Dl Asesor cons. Zacharia Boiu, protopresbiterul tractual P. C. 1. Simeon Popescu, 3 preoți din Ocna, parochul din Alămor și capelanul din Șura mare apoi diaconul ceremonial al archidiecesei P. Sergiu Medean. Cântările funebrale le-a executat opt membrii din corul domestic seminarial. La înmormântare, afară de streini și afară de credincioșii întregei Ocne au participat funcționarii judecătoriei reg. funcționarii de la saline, de la magistratul din Ocna în corpore, apoi preotul rom. cath gr. cath. și reformat din Ocna. Cuvântarea funebrală o a ținut Domnul Asesor consistorial, protopresbiterul Zacharie Boiu cu cunoscutul farmec al vocei sale, și cu pătrunderea în materie, care a stors lacrimi nu numai din ochii românilor, ci și din ai străinilor, cari cunosceau limba noastră. Voiu aminti aici, că consistoriul archidiecesan față cu acest membru al său, și-a împlinit ultima datorință prin trimiterea unei comisiuni din sinul locU a1 con membrilor Dr. N. Pușcariu, Zach. Boiu și Mateiu Voilean, cari au pus apoi o prea frumoasă cunună de flori pe coșciugul defunctului. Această cunună alăturea cu cea a familiei erau dovadă cea mai bună, despre iubirea, cu care s-a îmbrățișat familia și biserica. Prin moartea lui biserica a perdut un fiu credincios, care a a servit ani 35, fără pregetare, iar în special parocia Ocna inferioară pe pastoriul cel neobosit și înțelept, care între grele împregiurări a soitit munci numai pentru binele turmei păstorirei lui încredințate. Perderea neconsolabilei familie nu ne vom încerca a o măsura la acest loc. Numeroasele condolențe servească familiei spre mângăere. —X.— * (Invitare.) Reuniunea femeilor române din Zernești și jur se invită cu toată onoarea la balul, ce se va arangia Duminecă în 18/30 Ianuariu a. c. în sala edificiului școlar din loc. începutul la 7 oare seara precis, bilet de intrare 1 fier. NB. Ofertele marinimoase se primesc cu mulțămită și se vor achita prin jurnale. Pentru Comitet: Maria N. Garoiu născ. Mețian. 1 președentă. * (Convocare.) „Hunedoara“ însoțire de anticipațiune și credit în Deva, conform celor 23 și 24 din Statutele sale, își va ține adunarea generală la 31 Ianuarie (12 Februarie) 9 oare a. m. în localul insorțirii. La ordinea Șilei vor fi următoarele : Obiecte: 1. Alegerea unui președinte și a unui vicepreședinte, precum și doi scrutinători și doi secretari. 2. Raportul directorului referitor la activitatea consiliului administrativ de pe anul trecut 1886. 3. Raportul cassariului despre starea cassei însoțirii și raportul comisiunii de supraveghere, așternerea bilanțului și arătarea câștigului curat. 4. Statorirea bugetului pe anul 1887. 5. Statorirea remunerațiunii funcționarilor. 6. Alegerea comisiunii de supraveghiere. 7. Alegerea cassariului și a unui membru în consiliul administrativ, pe restul periodului de 3 ani. 8. Decidere asupra profitului curat. Drept aceea, toți membrii participanți sunt invitați a participa la adunare, în persoană sau prin un plenipotențat, care asemenea are se fie membru al însoțirii (§ 26); nimene însă nu va putea avea mai mult de 20 voturi (§ 10). Conduse obligătoare (§ 25) se vor putea lua numai fiind de față cel puțin presto jumătate din voturile totale. în lipsa acestui număr se va țină altă adunare în 10/22 Februarie 1887, în care se vor lua conduse valide și numai cu voturile presente. Din ședința consiliului administrativ al însoțirii de anticipațiune și credit „Hunedoara“ ținută în Deva la 31 Decembre 1886 (12 Ianuarie 1887.) Dr. Lasar Petco, Alesandru Czura, director, secretariu. * (Festivitate școlară în Porcești.) în seara de sf. loan botezâtoriul s’a aranjat din partea învățătorilor cu elevii școlari o ședință literară în sala edificiului școlar. Ședința s’a început la 6 oare și s’a finit după 8 oare. Programul a constat din 2 disertațiuni esecutate de ambi învățători, și din cântece naționale, declamațiuni poetice și narațiuni ce s’a esecutat de elevi. A fost o seară de tot plăcută, seara de șf loan Botezâtoriul, pentru bietul popor asistator apăsat în vieața sa de atâtea greutăți. A alergat ca la un dulce isvor să guste din ostenelile sale și nici nu se văzură înșelați, pentru că atât disertațiunile instructive, cât și declamațiunile și cântările esecutate de elevi au stors lacrămi de bucurie din ochii părinților, adresând către conducători acestei festivități mulțămiri și rugări de a le mai pregăti atari sări plăcute. Ofertele benevole încă nu lipsiră pentru sporirea bibliotecei școlare, în a cărui folos s’a și aranjat aceasta ședință, resultând o șumuliță de 5 fl. întru lauda învățătorilor atât de diligenți și înzestrați cu sentimente nobile pentru chemarea lor. * Episcop al Versetului, după renundarea archimandritului Ilarion Ruvaraț, acceptată de Maiestatea Sa, este ales în sinodul archieresc din Dumineca trecută archimandritul Mesiciului Nectariu Dimitrieviciu, actualul mandatariu patriarhhal în acea eparhhie. (Necrolog.) Teodor Mărulă, preot gr. or. din Sohodol (protopresb. Câmpenilor) a repausat în Clu în etate de 54 ani. Fiei țerina și memoria binecuvântată.Dumitru Șandru, din Tibru, a reposat în Domnul în al 76 an al vieții, și 53 al preoției sale. Fiei țărîna ușoară. * (Regina României.) După cum se scrie din Bucuresci, regina cerceta o școală civilă, lua parte pe timpul prelegilor și î și îndrepta atențiunea în catalog. Observă, că o școlăriță, fetița de 8 ani Marijana Nelesi are notă slabă din purtare; regina cântă după pricină și află, că copilița are năravul rău ca în timpul prelegerilor să citească istorioare. Regina chema pe copilița afară și o întreba: „Ce istorioare ți plac mai bucuros!“ Copilița scose o cărticică nelegată din trăistură, ce avea titula: „Tradițiunile poporale romane culese de Carmen Sylva.“ Plină de bucurie sărută regina pe zeloasa-i cetitoare și 4'se: Nu sei, că în școală nu-i permis a-și petrece cineva cu istorioare, eu nu me pot ruga, că să ți se schimbe nota. Dar dacă în semestrul următoriu vei avea mare zel, trimite mi testimoniul pentru care vei primi toate poveștile de Carmen Sylva. * (Mare desamăgire pentru Kulturegylet.) Episcopul romano catolic din Alba-Iulia Francisc Lönhart a respins cererea comitetului din Clusiu al reuniunei în ceea ce atinge ajutorarea ei conform propunerei făcute de episcopul reformat. Ca motiv al acestei refulări episcopul Lönhart aduce împrejurarea, că din o asemenea coalițiune cu „Kultur egylet“-ul el nu sperează nici un ajutor pentru biserica sa, ci mai mult se arată semnele unei perderi regretabile „Ellenzék“ s’a cătrănit foc. „Episcopul catolic — scrie „Ellenzék“ — nu 4ce ȘÎ nici nu poate zice despre sine: în prima linie „eu merciu și me mărturisesc pe mine de maghiar și în a doua linie un servitor al bisericei unguresci, ce luptă și trăeșce pe pământul patriei.“ Cât pentru episcopul reformat, „Pdlenzek“ declară, că acesta și-a greșit foarte mult tactica, când și-a arătat numeroasele indigențe ale bisericei sale pe toate terenele, cu atât mai vârtos, căci arătând miseria bisericelor reformate din singuraticele comune, episcopul reformat pretutindenea aseamănă starea maghiarilor cu a românilor, ceea ce arată o mare eroare strategică, deoarece aceasta este o adevărată declarațiune de răsboiu și apoi comandantul, dacă vrea să reeasă învingător, nu trebue să-și descopere înnaintea inimicului planurile sale. Afară de aceea episcopul reformat Szász Domokos in adunarea dela 12 Decembre a comitetului „Kultur egylet“-ist din Clușiu a promis pe seama acestei societăți 100—150 mii fl. capital cu condițiunea ca după acest capital reuniunea să plătească în timp de 30 de ani interese de 5% ; astăli însă episcopul ofere numai 53 de mii fl, cu condițiune ca societatea să fie îndatorată a înnapoia bisericei reformate în timp de 32 de ani câte 8640 fl. pe an ca interese. „Aceasta, zice „Ellenzék,“ așa credem că nu e ofertul cel de mai ’nainte.“ — Ca să zică, părintele episcop Domokos e bărbat cu prevederi mari pentru interesele bisericei sale, și bine face, că caută să-și întoarcă banii încă pănă mai este în floare fondul banchetelor „patriotice“, scrie G. Trans.sy(Consumațiunea berei în România.) „Voința Națională“ scrie: Fabricanții de bere din străinătate, văzând însemnata scădere a importului în România, a recurs la mijlocul de a o recomanda prin afișe și reclame, crezând, că cu modul acesta vor convinge pe consumatori a prefera berea de Bavaria, Saxonia etc. numită Esport-bir (bere de esport) contra aceleia fabricată în țeară la noi. Resultatul însă a fost, că în loc de a face să fie mai mult căutată, ea din contră abia se mai poate găsi prin unele stabilimente din țeară și chiar și aceea nu se scie dacă e de provenință străină, sau e botezată numai, ca să satisfacă gustul vre unui consumator, care voeșce cu orice preț să ceară bere străină.4(Mulțămită publică). Comitetul bisericei gr. or. din Cetatea de baltă, pe calea aceasta ’și exprimă cea mai cordială a sa mulțămită P. T. domni cari au binevoit a ne ajutora în toamna anului trecut, la zidirea bisericei noastre, și anume: 1. P. O. Domn Dr. Ioan Moga, medic în Sibiu, cu 15 fl. 2. P. O. Domn Asesor consistorial Eugen Brote, cu 100 fl. colectați de la mai mulți dăruitori, a căror numer se va publica după primirea listei de colectare. 3. P. C. Domn Dr. Petru Cioran, medic în Brașov, cu 5 fl. v. a. Primească acești P. T. Domni recunscința, ce le-o datorează comitetul parochial și poporul din Cetatea de baltă, pentru această mare binefacere, și fie siguri că numele denșilor va fi în veci amintit în rugăciunile, ce credincioșii le vor ridica în nou zidita „Casă a Domnului“. Cetatea de baltă, 10 Ianuarie, 1887, în numele comitetului parochial Nicolae Todoran, paroch local gr. or., prot. și președ cernit, parochial. Ioan Cucuiu, Ioan Tetcu, epitr. primariu. not. com. x 19