Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)

1887-01-15 / nr. 5

îndrăznim deci a nădăjdui, că Î. P. S. metropolit-pri­­mat va da urmare acestor lăudabile disposițiuni și se va osteni a obțină: 1) mijloacele trebuincioase și­ sinod pentru ridicarea, apărarea și susținerea bisericei naționale, cura și îmbunătă­țirea soarții clerului mirean, după proiectul de lege alcătuit de sf. sinod la 1 883 care zace în archiva adunatei deputa­ților; 2) a lua inițiativa de a se raporta regulamentul din De­cembre 1885, ca anticanonic și neconstituțional, lăsând toată libertatea apostolică episcopilor, spre a se mențină la înnăl­­țimea misiunei lor de povățuitori sufletesci ai poporului, în­tru apărarea și susținerea bisericei naționale, a creșterei mo­rale creștinesci, spre a da statului cetățeni cinstiți, patrioți și credincioși. A modifica regulamentul în privința preoților de mir în conformitate cu drepturile lor legale cetățenesci. Căci e absurd și vătemătoria intereselor bisericești, a se pune pe­­deci preoților mireni, de a se alege în consiliul comunal, când ar fi fost de dorit, se facă d’a dreptul parte câte un representant al clerului mirean în adunările comunale și ju­dețene, în a căror cădere este administrarea cultului religi­­unei dominante a statului român. Alegerea noilor episcopi eparh­ioți și completarea sf. sinod prin numirea a patru arhhierei, dintre cari doi ies din rândurile preoților mireni ne au învederat, că meritul, solința și adevărata dragoste a credinții ortodocse, au străbătut din nou la cârma bisericei noastre, și ne place să credem, că metropolitul­ primat va stărui pe calea ce a apucat, dând o puternică însuflețire ridicărei bisericei naționale. * * tfî Sunt acum aproape două decenii de când curia papală a încercat a cuceri biserica Greciei, procedând tot ca la noi prin pretensiunea de a statornici un arh­iepiscop papal la Athena. împregiurarile de­ atunci din regatul ortodocs al me­­diteranei se asemănau foarte mult cu cele de aucr, de la noi. Patrioții heleni, clerici dliariști și oameni politici, se îngrijiră foarte mult de uneltirile Vaticanului și ca să combată pro­paganda papistă, înființat­ă ad-hoc un di­ar, „Trompeta Evan­­geliei“. Lupta întreprinsă de acest organ de publicitate, ri­dică întreaga Moree contra propagandei, care se retrase ruși­noasă ; iar metropolia papală din Athena rămase cu numele, ca atâtea altele : „in partibus infidelium !.. Dar în Grecia, propaganda papistă făcu victime dure­roase, căci, la­­ jiua socotelei, un „ministru al cultelor, vr’o doi prelați ai regatului, fură trași la judecata înnaltei curți de justiție pentru simonie și plătiră cu amar, conivența lor cu curia papală!... Noi, am fi fericiți, dacă „Epoca,“ ca o alta „trompetă evangelică ortodocsă,“ ar fi reușit să deștepte rîvna „îndrep­­tățitorilor legei neamului român,“ pentru înnălțarea ,mărirea și propășirea sfintei noastre biserici naționale. „Epoca.“ - Baba Novac. Avis. „Reuniunea română de cântări din Sibiu«*“ ’și în­­cepe probele pentru concertul al doilla» astă­­i (15/27 Ianuarie) ia­r oare seara în sala obicinuită. TELEGRAFUL ROMÂN. Varietăți. Πέn­m­­o­r­m­â­n­ta­r­e­a P. Ioan Predovici.) Trista scrie despre trecerea din viață a Părintelui loan Predovici din Ocna străbătu cu reprez­iciune aproape în toate unghiurile locuite de români. Inima cunoscuților Venerabilului bătrân la primirea acestei sciri se umplu de înduioșare, și cum nu, când Dumi­necă a fost săptămâna fii sei sufletesci au avut mân­­găerea de a’l aud­i servind în biserica paroc­iei sale și nu trecu nici o săptămână și au și fost alarmați prin aceasta tristă scrie. Iubirea ce se păstra fiecare i-a mânat pe cei mai mulți a’l mai vede odată și a-i da ultimul tribut de recunoscință. Luni, în ziua înmormântării, Ocna avea în mij­locul său o mulțime de Sibieni și mulțime de oameni de frunte din comunele învecinate. Prohodul l’au slujit 8 preoți sub pontificarea Preacuvioșiei Sale, P. archimandrit Dr. Ilarion Puș­­cariu, și anume Dl Asesor cons. Zacharia Boiu, pro­­topresbiterul tractual P. C. 1­. Simeon Popescu, 3 preoți din Ocna, parochul din Alămor și capelanul din Șura mare apoi diaconul ceremonial al archidi­ecesei P. Sergiu Medean. Cântările funebrale le-a executat opt membrii din corul domestic seminarial. La înmormântare, afară de streini și afară de credincioșii întregei Ocne au participat funcționarii judecătoriei reg. funcționarii de la saline, de la ma­gistratul din Ocna în corpore, apoi preotul rom. cath­ gr. cath. și reformat din Ocna. Cuvântarea funebrală o a ținut Domnul Asesor consistorial, protopresbiterul Zacharie Boiu cu cu­noscutul farmec al vocei sale, și cu pătrunderea în materie, care a stors lacrimi nu numai din ochii românilor, ci și din ai străinilor, cari cunosceau limba noastră. Voiu aminti aici, că consistoriul archidiecesan față cu acest membru al său, și-a împlinit ultima datorință prin trimiterea unei comisiuni din sinul locU a1 con membrilor Dr. N­. Pușcariu, Zach. Boiu și Ma­teiu Voilean, cari au pus apoi o prea frumoasă cu­nună de flori pe coșciugul defunctului. Această cu­nună alăturea cu cea a familiei erau dovadă cea mai bună, despre iubirea, cu care s-a îmbrățișat fa­milia și biserica. Prin moartea lui biserica a perdut un fiu cre­dincios, care a a servit ani 35, fără pregetare, iar în special paroc­ia Ocna inferioară pe pastoriul cel neobosit și înțelept, care între grele împregiurări a soitit munci numai pentru binele turmei păstorirei lui încredințate. Perderea neconsolabilei familie nu ne vom încerca a o măsura la acest loc. Numeroasele condolențe servească familiei spre mângăere. —X.— * (Invitare.) Reuniunea femeilor române din Zernești și jur se invită cu toată onoarea la ba­lul, ce se va arangia Duminecă în 18/30 Ianuariu a. c. în sala edificiului școlar din loc. începutul la 7 oare seara precis, bilet de intrare 1 fier. NB. Ofertele marinimoase se primesc cu mul­­țămită și se vor achita prin jurnale. Pentru Comitet: Maria N. Garoiu născ. Mețian. 1 președentă. * (Convocare.) „Hunedoara“ însoțire de an­­ticipațiune și credit în Deva, conform ce­lor 23 și 24 din Statutele sale, își va ține adunarea generală la 31 Ianuarie (12 Februarie) 9 oare a. m. în loca­lul insorțirii. La ordinea Șilei vor fi următoarele : Obiecte: 1. Alegerea unui președinte și a unui vicepre­ședinte, precum și doi scrutinători și doi secretari. 2. Raportul directorului referitor la activitatea consiliului administrativ de pe anul trecut 1886. 3. Raportul cassariului despre starea cassei în­soțirii și raportul comisiunii de supraveghere, așter­­nerea bilanțului și arătarea câștigului curat. 4. Statorirea bugetului pe anul 1887. 5. Statorirea remunerațiunii funcționarilor. 6. Alegerea comisiunii de supraveghiere. 7. Alegerea cassariului și a unui membru în consiliul administrativ, pe restul periodului de 3 ani. 8. Decidere asupra profitului curat. Drept aceea, toți membrii participanți sunt in­vitați a participa la adunare, în persoană sau prin un plenipotențat, care asemenea are se fie membru al însoțirii (§ 26); nimene însă nu va putea avea mai mult de 20 voturi (§ 10).­­ Cond­use obligă­­toare (§ 25) se vor­ putea lua numai fiind de față cel puțin presto­ jumătate din voturile totale. în lipsa acestui număr se va țină altă adunare în 10/22 Februarie 1887, în care se vor lua cond­use valide și numai cu voturile presente. Din ședința consiliului administrativ al însoțirii de anticipațiune și credit „Hunedoara“ ținută în Deva la 31 Decembre 1886 (12 Ianuarie 1887.) Dr. Lasar Petco, Alesandru Czura, director, secretariu. * (Festivitate școlară în Porcești.) în seara de sf. loan botezâtoriul s’a aranjat din partea învățătorilor cu elevii școlari o ședință literară în sala edificiului școlar. Ședința s’a început la 6 oare și s’a finit după 8 oare. Programul a constat din 2 disertațiuni esecu­­tate de ambi învățători, și din cântece naționale, declamațiuni poetice și narațiuni ce s’a esecutat de elevi. A fost o seară de tot plăcută, seara de șf loan Botezâtoriul, pentru bietul popor asistator apă­sat în vieața sa de atâtea greutăți. A alergat ca la un dulce isvor să guste din ostenelile sale și nici nu se văzură înșelați, pentru că atât disertațiunile instructive, cât și declamațiunile și cântările esecu­­tate de elevi au stors lacrămi de bucurie din ochii părinților, adresând către conducători acestei festi­vități mulțămiri și rugări de a le mai pregăti atari sări plăcute. Ofertele benevole încă nu lipsiră pentru spo­rirea bibliotecei școlare, în a cărui folos s’a și aran­jat aceasta ședință, resultând o șumuliță de 5 fl. întru lauda învățătorilor atât de diligenți și înze­strați cu sentimente nobile pentru chemarea lor. * Episcop al Versetului, după renund­area archi­­mandritului Ilarion Ruvaraț, acceptată de Maiestatea Sa, este ales în sinodul archieresc din Dumineca tre­cută archimandritul Mesiciului Nectariu Dim­i­­tr­ie­viciu, actualul mandatariu patriarhhal în acea eparhhie. (Necrolog.) Teodor­­ Mărulă, preot gr. or. din Sohodol (protopresb. Câmpenilor) a repausat în Clu în etate de 54 ani. Fiei țerina și memoria binecuvântată.­­Dumitru­ Șandru, din Tibru, a reposat în Domnul în al 76 an al vieții, și 53 al preoției sale. Fiei țărîna ușoară. * (Regina României.) După cum se scrie din Bucuresci, regina cerceta o școală civilă, lua parte pe timpul prelegilor și î și îndrepta atențiunea în ca­talog. Observă, că o școlăriță, fetița de 8 ani Ma­rijana Nelesi are notă slabă din purtare; regina cântă după pricină și află, că copilița are năravul rău ca în timpul prelegerilor să citească istorioare. Regina chema pe copilița afară și o întreba: „Ce istorioare ți plac mai bucuros!“ Copilița sco­se o cărticică nelegată din trăistură, ce avea titula: „Tradițiunile poporale romane culese de Carmen Sylva.“ Plină de bucurie sărută regina pe zeloasa-i ceti­toare și 4'se: Nu sei, că în școală nu-i permis a-și pe­trece cine­va cu istorioare, eu nu me pot ruga, că să ți­ se schimbe nota. Dar dacă în semestrul urmă­­toriu vei avea mare zel, trimite mi testimoniul pen­tru care vei primi toate poveștile de Carmen Sylva. * (Mare desamăgire pentru Kultur­­egylet.) Episcopul romano catolic din Alba-Iulia Francisc Lönhart a respins cererea comitetului din Clusiu al reuniunei în ceea­ ce atinge ajutorarea ei conform pro­punerei făcute de episcopul reformat. Ca motiv al acestei refulări episcopul Lönhart aduce împrejurarea, că din o asemenea coalițiune cu „Kul­­tur egylet“-ul el nu sperează nici un ajutor pentru biserica sa, ci mai mult se arată semnele unei per­­deri regretabile „Ellenzék“ s’a cătrănit foc. „Epis­copul catolic — scrie „Ellenzék“ — nu 4­ce ȘÎ nici nu poate zice despre sine: în prima linie „eu me­rciu și me mărturisesc pe mine de maghiar și în a doua linie un servitor al bisericei unguresci, ce luptă și trăeșce pe pământul patriei.“ Cât pentru episcopul reformat, „Pdlenzek“ declară, că acesta și-a greșit foarte mult tactica, când și-a arătat nu­meroasele indigențe ale bisericei sale pe toate te­­renele, cu atât mai vârtos, căci arătând miseria bi­­sericelor reformate din singuraticele comune, epis­copul reformat pretutindenea aseamănă starea ma­ghiarilor cu a românilor, ceea ce arată o mare eroare strategică, de­oarece aceasta este o adevă­rată decl­a­rațiune de răsboiu și apoi coman­dantul, dacă vrea să reeasă învingător, nu trebue să-și descopere înnaintea inimicului planurile sale. Afară de aceea episcopul reformat Szász Domokos in adunarea dela 12 Decembre a comitetului „Kul­­tur egylet“-ist din Clușiu a promis pe seama acestei societăți 100—150 mii fl. capital cu condițiunea ca după acest capital reuniunea să plătească în timp de 30 de ani interese de 5% ; astă­li însă episcopul ofere numai 53 de mii fl, cu condițiune ca societa­tea să fie îndatorată a înnapoia bisericei reformate în timp de 32 de ani câte 8640 fl. pe an ca inte­rese. „Aceasta, zice „Ellenzék,“ așa credem că nu e ofertul cel de mai ’nainte.“ — Ca să­­ zică, părin­tele episcop Domokos e bărbat cu prevederi mari pentru interesele bisericei sale, și bine face, că caută să-și întoarcă banii încă pănă mai este în floare fondul­­ banchetelor „patriotice“, scrie G. Trans.­sy(C­on­sum­ați­unea berei în România.) „Voința Națională“ scrie: Fabricanții de bere din străinătate, văzând însemnata scădere a importului în România, a recurs la mijlocul de a o recomanda prin afișe și reclame, crezând, că cu modul acesta vor convinge pe consumatori a prefera berea de Bavaria, Saxonia etc. numită Esport-bir (bere de esport) contra aceleia fabricată în țeară la noi. Re­­sultatul însă a fost, că în loc de a face să fie mai mult căutată, ea din contră abia se mai poate găsi prin unele stabilimente din țeară și chiar și aceea nu se scie dacă e de provenință străină, sau e botezată numai, ca să satisfacă gustul vre­ unui consumator, care voeșce cu ori­ce preț să ceară bere străină.­­4(Mulțămită publică). Comitetul bisericei gr. or. din Cetatea de baltă, pe calea aceasta ’și exprimă cea mai cordială a sa mulțămită P. T. domni cari au binevoit a ne ajutora în toamna anului tre­cut,­­ la zidirea bisericei noastre, și anume: 1. P. O. Domn Dr. Ioan Mo­ga, medic în Sibi­u, cu 15 fl. 2. P. O. Domn Asesor consistorial Eugen Brote, cu 100 fl. colectați de la mai mulți dăruitori, a căror numer se va publica după primirea listei de colectare. 3. P. C. Domn Dr. Petru Ci­o­ran, medic în Brașov, cu 5 fl. v. a. Primească acești P. T. Domni recunscința, ce le-o datorează comitetul parochial și poporul din Cetatea de baltă, pentru această mare binefacere, și fie siguri că numele denșilor va fi în veci amin­tit în rugăciunile, ce credincioșii le vor ridica în nou zidita „Casă a Domnului“. Cetatea de baltă, 10 Ianuarie, 1887, în numele comitetului parochial Nicolae Todoran, paroch local gr. or., prot. și președ cernit, parochial. Ioan Cucuiu, Ioan Tetcu, epitr. primariu. not. com. x 19

Next