Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)
1887-11-26 / nr. 121
Prin decretul de la 26 August a aceluiași an Sadi Carnot a fost denumit de subsecretar pentru afacerile publice, în ministeriul lui Dufaure. Dl Sadi Carnot a fost de două ori și ministru, și adecă întâiu în anul 1885 sub Brisson, în al cărui cabinet a condus șlece țlile ministeriul de afaceri publice și ministeriul finanțelor. Pentru a doua oară a fost Sadi Carnot în 1886 ministru de finanțe în cabinetul lui de Freycinet. Francesii datoresc noului lor president și o traducere a opului de J. Stuart Mill: „Revoluțiunea din 1848 și calomniatorii ei.“ Importantă este încă și împregiurarea, căcil Sadi Carnot în desbaterile asupra cestiunei Tonking din Martie 1885, cari au adus cu sine căderea lui Jules Ferry, a votat pentru acesta. Aceste sunt pe scurt datele de mai mare însemnătate din viața noului president al republicei franceze TELEGRAFUL ROMAN 485 Varietăți. * (Invitare.) Societatea de lectură „Andrei Șaguna“ are onoare a se invita la „Ședința publică“ ce se va ținea Duminecă în 29 Novembre st. v., în memoria Marelui Archipăstor Andreiu, în sala cea mare a „Seminariului Andreian“ cu următorul Program: 1. „Rugăciune“, cor de C. M. v. Weber, esecutat de corul societății 2. „Cuvânt ocasional“, rostit de Ioan Tecu 1escu, cleric curs. III 3. „Dumbrava roșie“, — p. V. — legendă de V. Alecsandri, declamată de Irimie Iliescu, cleric curs. II. 4. „Colindă“, (O ce veste minunată), cântec poporal întocmit pentru cor de G. Dima, esecutat de corul societății. 5. „Unele credințe deșerte la Români și urmările lor“, disertațiune de Alimpiu Oprea, cleric curs. III. 6. „Papinian și Vespasian“, dialog de I. Negruzzi, predat de loan Teculescu, cleri curs. III. și Aleman Galea, cleric curs. II. 7. „Sunt soldat român“, cântec poporal întocmit pentru cor de G. Dima, esecutat de corul societății, începutul la 7 oare seara. Sibiiu, in 23 Novembre, 1887. Oferte marinimoase să primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale publică. Comitetul arangiator. * (Aniversarea a 70-a a lilei natale a I. P. S. Metropolit Silvestru Morariu Andreeviciu din Bucovina.) Sub acest titlu cetim în „Revista politică,“ ce apare în Suceava, în 14/26 Novembre a. c. s’a serbat aniversarea a 70-a a Șilei natale a I. P. S. Metropolit Silvestru Morariu Andreeviciu. Cu această ocasiune în biserica catedrala din Cernăuț s’a oficiat o solemnă liturgie, după care, prin P. C. S. arhimandritul diecesan Ciupercoviciu în numele întregei diecese și a preoțimei diecesane, s’a rostit o călduroasă felicitare la adresa I. P. S. Metropolit. La aceasta I. P. S Mitropolitul a răspuns între altele, „că doresce să se simtă fiecare din cei de față așa de sănătos ca dânsul când vor ajunge acea vârstă, care o a ajuns singur. Apoi continuă, pe lângă sănătate se cere și voie bună pentru dulceața vieții, care desigur n’ar lipsi, dacă riurile vieții noastre bisericesci n’ar fi tuburi, dacă prișonul bisericei noastre ar fi senin“ Desvoltând în cele următoare relele ce bântue biserica îndeamnă între aplausele celor de față la concordie, singura ducătoare la ajungerea scopului comun și încheie cu cuvintele cheie Dijeu să fie așa. * (Un present de mare preț.) In 26 Nov. n. Țarevna și a serbat a 40-a aniversare a vilei natale. Cu această ocasiune Țarul a presentat soției sale o salbă făcută din 40 smaragii mari. Pentru a ave Țarul 49 smaragdji de una și aceeași calitate și frumseță, fură trimiși mai mulți agenți ruși prin toată Europa, de a cumpăra fie și cu prețuri enorme smaragiii, cari să întrunească condițiunile recerute. Lucrul acesta însă s’a ținut secret, ca nu cumva, aflându-se, că Țarul caută smaragii frumoși, prețul acestora să se urce în un mod considerabil. Țarewna, primind acest present din mâna soțiului ei, fu cuprinsă de atâta bucurie, încât ținând salba în mână, juca ca și un copil prin salon. Țarewna are o deosebită plăcere pentru daruri de felul celui amintit și singură, dintre toate suveranele din Europa, posede cea mai mare colecțiune de obiecte prețioase de aur, etc. * (Aniversare) Marea biserică ortodocsă din Rusia în 15 iuliu 1888 ’și va celebra aniversarea de 900 ani de la convertirea Rușilor la creștinism prin descendenții din casa Ruric. Această nu a fost aleasă, pentru că întoarcerea sfântului Vladimir din campania sa în Khersonez a avut loc la începutul semestrului al doilea din anul 988. * (Ambasadă chineză.) Noul ambasador chinez de la curțile din Berlin, Petersburg, Viena și Hanga, cu numele Hung-Suen, acompaniat de membrii nouei ambasade și de personalul de serviciu, cu totul 17 passageri de prima clasă și 14 de a doua clasă în 30 Novembren, seara a sosit în Genua, de unde și-a urmat calea cătră Berlin. * (Ceva cu privire la desființarea academiei de drept din Sibiiu.) Din partea ministrului de culte și instrucțiune, profesorul cel mai înaintat în vârstă dl Dr. Emil Neugeboren este încredințat cu terminarea afacerilor la direcțiunea academiei de drept din loc. Prețioasa bibliotecă a academiei se va preda în posesiunea și administrațiunea museului baronului Brukenthal sub titlul „Biblioteca academiei de drept, desființate în Sibiiu“ și va fi privită ca o colecțiune de sine stătătoare a museului, făcându-se la ea în viitor ameliorările de lipsă. * (Dar pentru Papa din partea Majestății sale împărătesei Elisabeta.) La însărcinarea Majestații Sale împărătesei, principesei de coroană Stefania, și a unei societăți, înalte formată din mai multe dame s’a pregătit din partea femeilor ce să ocupă cu garnituri, de pe la poalele munților austriaci un dar admirabil pentru Papa. La acest dar, la care a lucrat 70 de femei 9 luni este o lucrare de mână de o frumseță uimitoare, închisă în cununi de laur și decorată cu baldachini, pe cari e depusă emblema familiară a jubilarului. Tehnica și alegerea diverselor materii la construirea acestui dar, este după gustul modern. Ofertul acesta este expus numai pentru scurt timp în museul austriac, de unde în curând va fi luat și presentat Papei din partea cardinalului Ganglbauer. * (Descoperire.) O foaiă din România aduce șcirea, că în apropierea locului, unde s’a aflat cloșca cu puii la Petroasa, s’a dat de urmele unui nou tesaur. Nișce vânători, trecând pe lângă acel loc au aflat un capac de ceară, cu care se crede că a fost învălit acel tesaur și o monedă veche. Descoperirea acestui tesaur administrația o urmăresce cu viu interes. * (Raport anual.) Din partea ministrului de culte și instrucțiune s’a publicat Raportul anual despre starea învățământului din patriă. Din acest raport e evident un progres în această direcțiune. In raport sunt specificate reformele introduse în anii din urmă, precum și alte reforme, cari să vor introduce în școalele poporale. Trecând la școalele medii, arată că aici s’a lucrat în deosebi pentru statolirea unui plan de învățământ mai potrivit și pentru o instrucțiune cât să poate de pedagogică. Să amintesce în raport, că limba latina s’a introdus în mai multe scoale reale, așa că acum sunt scoli reale, în cari să propune limba latina și scoli reale în cari limba latină pănă acum nu s’a introdus. Raportul conține o mulțime de date de interes la starea învățământului din patriă. * (Foc în Caransebeș.) Luni după prânz s’a aprins un grajd militar din care s’a desvoltat un foc mare, ce amenința cu nimicire în linia primă reședința episcopului nostru Norocirea a fost, că focul după o încordată laboriositate a pompierilor a fost localisat, și astfel afară de acel grajd alte edificii n’au ars. " (Din dieta Bucovinei.) Guvernorul țării, baronul Pmo, a fost ales în 22 Novembre cu unanimitate de deputat în dieta Bucovinei pentru districtul Siretiu. * (Esposiție.) Direcțiunea museului c. ing. tehhnologic de industrie din Budapesta să ocupă cu idea de a deschide în anul viitor o esposiție de unelte. Localul destinat pentru esposiție va fi museul. Deschiderea solemnelă a esposiții să va face in 5 Februariu 1888 Închiderea în 1 Aprile același an. Pot fi trimise cu această ocasiune la esposiția amintită tot feliul de unelte, menite pentru omși ce, numai să aparțină ramului de industrie. Obiectele espuse cari vor escala, vor fi premiate sau cumpărate pentru institut, în care cai despre aceasta să va pregăti un document. Spesele de transport ale obiectelor nu le ia asupra și direcțiunea museului. Doritorii de a-și expune obiectele lor de ramul amintit au a face cunoscut aceasta institutului pănă la 31 Dec. n. * (N [UNK]gură *groasă.) In cetatea cea mare a lumei, în Londra în 16 a. r. c. în această iarnă, s-a lăsat o negură așa de groasă încât comunicațiunea în oraș de la un loc la altul era aproape imposibilă. Pentru a și îndeplini lucrările lor prin care locuitorii fură siliți a arde în tot decursul zilei petroleu. O așa negură locuitorii Londrei nu-și aduc aminte a mai fi pomenit. * (Cădere de meteor.) în Cluj, în seara din 20 Novembre la 6 oare, a căzut un meteor, lăsând în urma sa o frumoasă coadă strălucitoare, de o culoare vânăt-verde foarte bătătoare la ochi. * (Contra arsurelor.) E o jucătoare populară care spune: cui cu cui se scoate! Deci dacă te frigi, ține partea friptă vr’o 2 minute înaintea focului și ți-a trecut, de nu te ai fript rău. Dacă te ai fript mai tare ține partea aceea în apă rece în care ai turnat puțin oțet, acoperă apoi cu făină, cu tibișir sau și mai bine cu foi de aloes. Dar mai bun ca orice, e următoarea rețetă cu care mi-a potolit durerea: un fost Doctor din R.Sarat, Gr. Stroia, acum câțiva ani, când aprindându-se o lampă cu petroleu îi apucasem cu mâna sticla. O recomand tuturor deoarece durerea dispare aproape imediat și vindecarea e repede. Uleiu de migdale dulci 15 grame în care se amestecă 100 grame de apă de var. „Gaz. Săt.“ * (Rectificare.) în articulul „Scandalul din Arad“ publicat în anul precedent, au întrat două greșeli de tipar care confundă înțelesul, și anume: In alinea 8 în loc de cuvântul ultim competentă să se cetească „contrabentă.“ Ear în alineat începutul șirului 3 în loc de competentă „consultată“. * (Bibliografie.) A apărut de curând: „Metodica scoalei poporale“ de Dr. Petru Pipoș, profesor. Partea generală. Arad, tipografia diecesană, 1887. Prețul 60 cr., pentru România 2 lei. Asupra acestui op de mare interes pentru instrucțiunea noastră vom reveni. Declarațiile. In urma articolului „Scandalul din Arad“ publicat în Nr. precedent al „Telegrafului Român“, cerându ne deslușire de colaborator al „Tribunei“, Pompiliu Pipoș prin domnii Septimiu Albini și Sabin Bărcian, dacă cele zise în alinea următoare: „Putem servi cu exemple, că pe un redactor și pe un colaborator de ai „Tribunei“, i-au provocat să nu comunice cu netribuniști nici chiar prin restaurațiuni“ — se subînțelege Dșau declar, că aceste aserțiuni nu se refer la dânsul. Sibiiu, 25 Novembre, 1887. Dr. R. Roșca. _________ redactor. Dare de samă și mulțămită publică. Pentru cei nenorociți prin foc din Vălcelele bune au mai binevoit a contribui: Esc. La dl archiepiscop și metropolit, Miron Romanul 5 fl., II. La dl archimandrit și vicariu, Nicolau Popea 5 fl., II. Sa dl Iacob Bologa, cons. aulic în pensiune 1 fl., do. Constantin Stezar, căpitan în pens. 3 fl., S. P. Barcian profesor, 1 fl., Enea Hodoș 1 fl., Ioan Hannia, dir. sem. 1 fl., Nicolae Cristea, ases consistorial 1 fl., N. N. 1 fl., Mateiu Voileanu, asesor consistorial 1 fl., N. N. 50 cr., Nicanor Frateșiu, secretar consistorial 1 fl., N. N. 50 cr. Suma 22 fl. — Cu datul de 9 Nov. a. c. am curtat suma de 18 fl. — Suma totală a colectei 40 fl. Tuturor P. T. domni, cari au contribuit la alinarea suferințelor și ajutorarea nenorociților vălceleni, le esprim și pe calea aceasta cele mai călduroase mulțămiri. Sibiiu, 4 Decembre, 1887. loan Popoviciu, înv. la școala eleni, de fetea Reuniunei fem. rom. din Sibiiu. Cheltuială numai de 3 cruceri se face pe fiecare di cu pilulile de Helveția ale farmacistului A. Brandt’s, și nimenea nu poate susține, că s’ar afla un mijloc mai plăcut, mai sigur și maieftin pentru lipsa de apetit, răgăeli acri, venturi și trenși, capitulele de Helveția ale farmacistului R. Brandt’s, cari se pot căpăta aproape în toate farmaciile pentru 70 cr. o cutie. Loterie Mercuri în 7 Decembre 1887, Sibiiu: 85 77 75 37 41 Bursa «le Viena și Pesta. Din 6 Decembre n. 1887. Viena B.-pesta Renta de anr ung. de 6 •/,.........................................—.— —.— Renta de aur ung. de 4°/0 99.80 99.75 Renta ung. de hârtie.................................................. 85.75 85.75 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung...................................................■ • . 95.70 95.75 II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient, ung..................................................................... 125.60 —.— Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer oriental ung.......................................................................112.25 112.25 Obligațiuni ung. de rescumperarea Șecimei de vin . 99.— 99.— Sorți ungurești cu premii.............................................. 123.75 123.50 împrumutul drumurilor de fer ung............................... 150.— 149 50 Obligațiuni urbariale transilvane.............................. 104.40 104.— Obligațiuni urbăriale croatoslavonice......................... 104.25 — — Galbin 5.935.92 Napoleon...................................................................... 9969.94 100 maree nemțesci .................................................. 61.80 61.80 London pe (poliță de trei luni) . ,,.... 125.95 125.61