Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)

1887-11-26 / nr. 121

Prin decretul de la 26 August a aceluiași an Sadi Car­not a fost denumit de subsecretar pentru afacerile publice, în ministeriul lui Dufaure. Dl Sadi Carnot a fost de două ori și ministru, și adecă întâiu în anul 1885 sub Brisson, în al cărui cabinet a condus șlece țlile ministeriul de afaceri pu­blice și ministeriul finanțelor. Pentru a doua oară a fost Sadi Carnot în 1886 ministru de finanțe în cabinetul lui de Freycinet. Francesii datoresc noului lor president și o traducere a opului de J. Stuart Mill: „Revoluțiunea din 1848 și calomniatorii ei.“ Impor­tantă este încă și împregiurarea, că­cil Sadi Carnot în des­­baterile asupra cestiunei Tonking din Martie 1885, cari au adus cu sine căderea lui Jules Ferry, a votat pentru acesta. Aceste sunt pe scurt datele de mai mare însemnătate din viața noului president al republicei franceze TELEGRAFUL ROMAN 485 Varietăți. * (Invitare.) Societatea de lectură „Andrei Șaguna“ are onoare a se invita la „Ședința pu­blică“ ce se va ținea Duminecă în 29 Novembre st. v., în memoria Marelui Archipăstor Andreiu, în sala cea mare a „Seminariului Andreian“ cu următorul Program: 1. „Rugăciune“, cor de C. M. v. Weber, ese­­cutat de corul societății 2. „Cuvânt ocasional“, rostit de Ioan Te­cu 1­e­s­c­u, cleric curs. III 3. „Dumbrava roșie“, — p. V. — legendă de V. Alecsandri, declamată de Irimie Iliescu, cleric curs. II. 4. „Colindă“, (O ce veste minunată), cântec po­poral întocmit pentru cor de G. D­i­m­a, esecutat de corul societății. 5. „Unele credințe deșerte la Români și urmările lor“, disertațiune de Alimpiu Oprea, cleric curs. III. 6. „Papinian și Vespasian“, dialog de I. Ne­­gruzzi, predat de loan Tecul­escu, cler­i curs. III. și Aleman Galea, cleric curs. II. 7. „Sunt soldat român“, cântec poporal întoc­mit pentru cor de G. Dim­a, esecutat de corul so­cietății, începutul la 7 oare seara. Sibiiu, in 23 Novembre, 1887. Oferte marinimoase să primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale publică. Comitetul arangiator. * (Aniversarea a 70-a a­­ lilei natale a I. P. S. Metropolit Silvestru Morariu An­­dreeviciu din Bucovin­a.) Sub acest titlu ce­tim în „Revista politică,“ ce apare în Suceava, în 14/26 Novembre a. c. s’a serbat aniversarea a 70-a a Șilei natale a I. P. S. Metropolit Silvestru Morariu Andreeviciu. Cu această ocasiune în biserica cate­drala din Cernăuț s’a oficiat o solemnă liturgie, după care, prin P. C. S. arh­imandritul diecesan Ciupercoviciu în numele întregei diecese și a pre­oțimei diecesane, s’a rostit o călduroasă felicitare la adresa I. P. S. Metropolit. La aceasta I. P. S Mitropolitul a răspuns între altele, „că doresce să se simtă fie­care din cei de față așa de sănătos ca dân­sul când vor ajunge acea vârstă, care o a ajuns sin­gur. Apoi continuă, pe lângă sănătate se cere și voie bună pentru dulceața vieții, care de­sigur n’ar lipsi, dacă riurile vieții noastre bisericesci n’ar fi tu­buri, dacă prișonul bisericei noastre ar fi senin“ Desvoltând în cele următoare relele ce bântue bise­rica îndeamnă între aplausele celor de față la con­cordie, singura ducătoare la ajungerea scopului co­mun și încheie cu cuvintele­ cheie Dijeu să fie așa. * (Un present de mare preț.) In 26 Nov. n. Țarevna și a serbat a 40-a aniversare a vilei natale. Cu această ocasiune Țarul a presentat soției sale o salbă făcută din 40 smaragii mari. Pentru a ave Țarul 49 smaragdji de una și aceeași ca­litate și frumseță, fură trimiși mai mulți agenți ruși prin toată Europa, de a cumpăra fie și cu prețuri enorme smaragiii, cari să întrunească condiți­­unile recerute. Lucrul acesta însă s’a ținut secret, ca nu cumva, aflându-se, că Țarul caută smaragii frumoși, prețul acestora să se urce în un mod con­siderabil. Țarewna, primind acest present din mâna soțiului ei, fu cuprinsă de atâta bucurie, încât ți­nând salba în mână, juca ca și un copil prin salon. Țarewna are o deosebită plăcere pentru daruri de felul celui amintit și singură, dintre toate suveranele din Europa, posede cea mai mare colecțiune de ob­iecte prețioase de aur, etc. * (Aniversare) Marea biserică ortodocsă din Rusia în 15 iuliu 1888 ’și va celebra aniversarea de 900 ani de la convertirea Rușilor la creștinism prin descendenții din casa Ruric. Această nu­ a fost aleasă, pentru că întoarcerea sfântului Vladimir din campania sa în Khersonez a avut loc la începutul semestrului al doilea din anul 988. * (Ambasadă chineză.) Noul ambasador chinez de la curțile din Berlin, Petersburg, Viena și Hanga, cu numele Hung-Suen, acompaniat de membrii nouei ambasade și de personalul de serviciu, cu totul 17 passageri de prima clasă și 14 de a doua clasă în 30 Novembre­n, seara a sosit în Genua, de unde și-a urmat calea cătră Berlin. * (Ceva cu privi­re la desființarea aca­­d­e­m­i­e­i de drept din Sibiiu.) Din partea minis­trului de culte și instrucțiune, profesorul cel mai îna­intat în vârstă dl Dr. Emil Neugeboren este încre­dințat cu terminarea afacerilor la direcțiunea aca­demiei de drept din loc. Prețioasa bibliotecă a aca­demiei se va preda în posesiunea și administrațiunea museului baronului Brukenthal sub­ titlul „Biblioteca academiei de drept, desființate în Sibiiu“ și va fi privită ca o colecțiune de sine stătătoare a museului, făcându-se la ea în viitor ameliorările de lipsă. * (Dar pentru Papa din partea Maje­­stății sale împărătesei Elisabeta.) La în­sărcinarea Majestații Sale împărătesei, principesei de coroană Stefania, și a unei societăți, înalte formată din mai multe dame s’a pregătit din partea femeilor ce să ocupă cu garnituri, de pe la poalele munților austriaci un dar admirabil pentru Papa. La acest dar, la care a lucrat 70 de femei 9 luni este o lucrare de mână de o frumseță uimitoare, închisă în cununi de laur și decorată cu baldachini, pe cari e depusă emblema familiară a jubilarului. Teh­nica și alegerea diverselor materii la construirea acestui dar, este după gustul modern. Ofertul acesta este expus nu­mai pentru scurt timp în museul austriac, de unde în curând va fi luat și presentat Papei din partea cardinalului Ganglbauer. * (Descoperire.) O foaiă din România aduce șcirea, că în apropierea locului, unde s’a aflat cloșca cu puii la Petroasa, s’a dat de urmele unui nou te­­saur. Nișce vânători, trecând pe lângă acel loc au aflat un capac de ceară, cu care se crede că a fost învălit acel tesaur și o monedă veche. Descoperirea acestui tesaur administrația o urmăresce cu viu interes. * (Raport anual.) Din partea ministrului de culte și instrucțiune s’a publicat Raportul anual de­spre starea învățământului din patriă. Din acest raport e evident un progres în această direcțiune. In raport sunt specificate reformele introduse în anii din urmă, precum și alte reforme, cari să vor introduce în școalele poporale. Trecând la școalele medii, arată că aici s’a lucr­at în deosebi pentru statolirea unui plan de învățământ mai potrivit și pentru o instruc­țiune cât să poate de pedagogică. Să amintesce în raport, că limba latina s’a introdus în mai multe scoale reale, așa că acum sunt scoli reale, în cari să propune limba latina și scoli reale în cari limba latină pănă acum nu s’a introdus. Raportul conține o mulțime de date de interes la starea învățământu­­lui din patriă. * (Foc în Caransebeș.) Luni după prânz s’a aprins un grajd militar din care s’a desvoltat un foc mare, ce amenința cu nimicire în linia primă reședința episcopului nostru Norocirea a fost, că focul după o încordată laboriositate a pompierilor a fost localisat, și astfel afară de acel grajd alte edificii n’au ars. " (Din dieta Bucovinei.) Guvernorul țării, baronul Pmo, a fost ales în 22 Novembre cu una­nimitate de deputat în dieta Bucovinei pentru dis­trictul Siretiu. * (Esposiție.) Direcțiunea museului c. ing. tehhnologic de industrie din Budapesta să ocupă cu idea de a deschide în anul viitor o esposiție de u­nelte. Localul destinat pentru esposiție va fi museul. Deschiderea solemnelă a esposiții să va face in 5 Februariu 1888 Închiderea în 1 Aprile același an. Pot fi trimise cu această ocasiune la esposiția amin­tită tot feliul de unelte, menite pentru om­­și ce, nu­mai să aparțină ramului de industrie. Obiectele espuse cari vor escala, vor fi premiate sau cumpărate pentru institut, în care cai despre aceasta să va pre­găti un document. Spesele de transport ale obiectelor nu le ia asupra­ și direcțiunea museului. Doritorii de a-și expune obiectele lor de ramul amintit au a face cunoscut aceasta institutului pănă la 31 Dec. n. * (N­­ [UNK]­g­u­r­ă *g­r­o­a­s­ă.) In cetatea cea mare a lumei, în Londra în 16 a. r. c. în această iarnă, s-a lăsat o negură așa de groasă încât comunicațiunea în oraș de la un loc la altul era aproape imposibilă. Pentru a și îndeplini lucrările lor prin care locuitorii fură siliți a arde în tot decursul zilei petroleu. O așa negură locuitorii Londrei nu-și aduc aminte a mai fi pomenit. * (Cădere de meteor.) în Cluj, în seara din 20 Novembre la 6 oare, a căzut un meteor, lăsând în urma sa o frumoasă coadă strălucitoare, de o culoare vânăt-verde foarte bătătoare la ochi. * (Contra ar­surel­or.) E o­­ jucătoare popu­lară care spune: cui cu cui se scoate! Deci dacă te frigi, ține partea friptă vr’o 2 minute înaintea focu­lui și ți-a trecut, de nu te ai fript rău. Dacă te ai fript mai tare ține partea aceea în apă rece în care ai turnat puțin oțet, acoperă apoi cu făină, cu tibi­­șir sau și mai bine cu foi de aloes. Dar mai bun ca ori­ce, e următoarea rețetă cu care­­ mi-a potolit durerea: un fost Doctor din R.­­Sarat, Gr. Stroia, acum câți­va ani, când aprind­ân­­du-se o lampă cu petroleu îi apucasem cu mâna sti­cla. O recomand tuturor de­oare­ce durerea dispare aproape imediat și vindecarea e repede. Uleiu de migdale dulci 15 grame în care se amestecă 100 grame de apă de var. „Gaz. Săt.“ * (Rectificare.) în articulul „Scandalul din Arad“ publicat în anul precedent, au întrat două greșeli de tipar care confundă înțelesul, și anume: In alinea 8 în loc de cuvântul ultim compe­tentă să se cetească „contrabentă.“ Ear în alinea­t începutul șirului 3 în loc de competentă „consultată“. * (Bibliografie.) A apărut de curând: „Me­todica scoalei poporale“ de Dr. Petru Pipoș, profe­sor. Partea generală. Arad, tipografia diecesană, 1887. Prețul 60 cr., pentru România 2 lei. Asupra acestui op de mare interes pentru instrucțiunea noastră vom reveni. Declarațiile. In urma articolului „Scandalul din Arad“ pu­blicat în Nr. precedent al „Telegrafului Român“, cerându ne deslușire de colaborator al „Tribunei“, Pompiliu Pipoș prin domnii Septimiu Albini și Sabin Bărcian, dacă cele zise în alinea următoare: „Pu­tem servi cu exemple, că pe un redactor și pe un colaborator de ai „Tribunei“, i-au provocat să nu comunice cu netribuniști nici chiar prin re­­staurațiuni“ — se subînțelege Dșau declar, că aceste aserțiuni nu se refer la dânsul. Sibiiu, 25 Novembre, 1887. Dr. R. Roșca. _________ redactor. Dare de samă și mulțămită publică. Pentru cei nenorociți prin foc din Vălcelele­ bune au mai binevoit a contribui: Esc. La dl archiepiscop și metropolit, Miron Ro­manul 5 fl., II. La dl a­rchimandrit și vicariu, Nico­­lau Popea 5 fl., II. Sa dl Iacob Bologa, cons. aulic în pensiune 1 fl., do. Constantin Stezar, căpitan în pens. 3 fl., S. P. Barcian profesor, 1 fl., Enea Hodoș 1 fl., Ioan Hannia, dir. sem. 1 fl., Nicolae Cristea, ases consistorial 1 fl., N. N. 1 fl., Mateiu Voileanu, asesor consistorial 1 fl., N. N. 50 cr., Nicanor Fra­­teșiu, secretar consistorial 1 fl., N. N. 50 cr. Suma 22 fl. — Cu datul de 9 Nov. a. c. am curtat suma de 18 fl. — Suma totală a colectei 40 fl. Tuturor P. T. domni, cari au contribuit la ali­narea suferințelor și ajutorarea nenorociților vălce­­leni, le esprim și pe calea aceasta cele mai căldu­roase mulțămiri. Sibiiu, 4 Decembre, 1887. loan Popoviciu, înv. la școala eleni, de fetea Reuniunei fem. rom. din Sibiiu. Cheltuială numai de 3 cruceri se face pe fie­care di cu pilulile de Helveția ale farmacistului A. Brandt’s, și nimenea nu poate susține, că s’ar afla un mijloc mai plăcut, mai sigur și mai­eftin pentru lipsa de apetit, răgăeli acri, venturi și trenși, ca­pitulele de Helveția ale farmaci­stului R. Brandt’s, cari se pot căpăta aproape în toate far­maciile pentru 70 cr. o cutie. Loterie Mercuri în 7 Decembre 1887, Sibiiu: 85 77 75 37 41 Bursa «le Viena și Pesta. Din 6 Decembre n. 1887. Viena B.-pesta Renta de anr ung. de 6 •/,.........................................—.— —.— Renta de aur ung. de 4°/0 99.80 99.75 Renta ung. de hârtie.................................................. 85.75 85.75 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung...................................................■ • . 95.70 95.75 II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient, ung..................................................................... 125.60 —.— Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer oriental ung.......................................................................112.25 112.25 Obligațiuni ung. de rescumperarea Șecimei de vin . 99.— 99.— Sorți ungurești cu premii.............................................. 123.75 123.50 împrumutul drumurilor de fer ung............................... 150.— 149 50 Obligațiuni urbariale transilvane.............................. 104.40 104.— Obligațiuni urbăriale croato­slavonice......................... 104.25 — — Galbin 5.93­5.92 Napoleon...................................................................... 9­96­9.94 100 maree nemțesci .................................................. 61.80 61.80 London pe (poliță de trei luni) . ,,.... 125.95 125.61

Next