Telegraful Roman, 1890 (Anul 38, nr. 6-110)

1890-07-31 / nr. 81

Nr. 81 ABONAMENTUL: Pentru Sibliu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 er Pentru monarc­ia pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl. Pentru streinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 8 luni 3 fl. Sibiiu, Marți 31 Iuliu (12 August) 1890. Apare Mar­­ia, Jota și Sâmbătă. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea ,,Telegrafulu Român“, strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază Anul XXXVIII INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de doua ori 12 cr., — de tre.­on 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 80 cr pentru fie­care publicare. Siluiu, 30 Iuliu. In Europa Intrega sunt preste 8 milione de evrei, dintre aceștia aprópe 3 milione trăesc în Ru­sia. E lucru forte natural, că sunt o povară pen­tru țară, pentru­ că de regulă ei nu produc, ci schimbă aceea ce produc alții, așa că din schimb ei trăesc cu mult mai ușor, ca cei ce produc și muncesc. Din modul acesta de traiu al lor, evreii nicăiri nu sunt binevăzuți. Vă ajut-am pe la anii 1880 prin Germania formându­se societăți antisemitice și ni­­mene altul nu era în fruntea mișcărei decât predi­catorul curții Stöcker. Și Ungaria a avut antisemitismul ei, care cu ocasiunea procesului de la IsTisza-Esztár era să ia di­mensiuni și mai mari, dar in urmă spiritele s’a mul­­țumit, și acesta din motive, că mulți domni sunt arei în pungile evreilor și jocă după cum flueră ei. In Viena, capitala Austriei, representanții co­munali sunt jumătate antisemiți, și sătui de drago­stea evreilor, caută se se emancipeze de influența lor,­ dar până acum luptă fără succes. In totă lu­mea deci există un feliu de neîncredere față de evrei chiar și acolo, unde ei sunt impretm­iți cu cultura europană, și dacă alianța israelită nu ar versa mi­lione în fondurile de disposițiuni ale guvernelor, în pungile­­ turiștilor de la flcare mari și cu trecere uni­versală, ba chiar și în buzunarele unor diplomați, ei nu ar pute esista în Europa nicăiri, nu ar pute șede în parlamentele țărilor ca deputați, nu ar pute figură ca medici și ca advocați, ci ar trebui se se mulțămască cu o posițiune mai de jos. Banii jocă rolul principal, și cu ajutoriul bani­lor pusese presa europena intrega în mișcare la con­gresul din Berlin, când România nu voia să scie de emanciparea evreilor, așa cum ei o doriau, și plân­gerile lor din presă au străbătut pănă la urechile celor ce erau chemați să așec­e stipulațiunile con­tractelor internaționale. Așa­dar evreii sunt ar fi un factor în Ungaria, și de ei se ține cont tocmai pentru­ că prin isteți­mea lor au priceput de mult că „banul e ochiul dracului.“ odată. Rusia se vede, că merge pe altă cale acum Nu i pasă nici de sberăturile presei, nici de interpelațiunile ce se fac în parlamentul Angliei, ci vresce să se scuture de o povară atât de grea cum sunt cele 3 milione de evrei. Evreii din Ru­sia sunt cu mult mai rămași inapoi ca cei din vestul Europei. Meserii nu invață, scală nu au învățat, lucrul nu le place, ci se îndeletnicesc partea cea mai mare cu vinderea de „wutki“ falsificat, stricat în o mie de forme, ca să ardă gâtlegiurile bieților muscali. Guvernului rusesc nu­­ pate indiferent aceea cu ce trăeșce un popor de 3 milione, și de aceea a luat măsuri ca să cruțe poporațiunea rurală de mișeliile lor. Și noi acest pas î l aprobăm pănă aici și am dori ca și guvernul nostru să imiteze pe cel mus­­călesc. Este vorba, că evreii au să se dedea la lucrul pământului, se prindă și ei de carnele plugului, să crescă vite și să le pască ei, și atunci nu are ni­­mene nimica contra lor. Pănă­ ce trăesc din spinarea poporului, pănă­ ce demoralisază poporul, pănă­ ce în casele lor primesc pentru rachiu bucate furate, gâsce și alte cele, nu pot conta la sprijinul nici unui om de omenie și la sprijinul statelor, cari vor ca sarcinele și bună­tățile să se împartă egal pe umerii cetățenilor. In România sunt 400 mii evrei, și aceștia, dacă ar fi conces ca se cumpere case și mori pănă acum la țară ar fi deposedat pre mulți din locuitorii mo­șteni și i-ar fi făcut proletari Cu evreii statul nu se póte susțină, ei nu­­ sunt stâlpi puternici ai statului, ci storc fără milă unde numai pot. Principiul lor este a aduna averi. Ungaria va vede, unde va ajunge cu liberalis­mul ei. Evreii ocupă terenul, în Budapesta edifică case, în țara intrega ei normeza negoțul, bursa s­pre mâna lor, presa e subvenționată de ei, și dacă ei azi iau cu înlesnire numele cele mai onorabile ale famililor cu frumos trecut, la ocasiune bineve­nită tot ei vor întorce spetele celor ce i primesc a­ fi cu atâta dragoste. In provincie fac minuni, frumosa țara a Oltu­lui semena cu o Palestină. Că evreii sciu scote ochii celor dela putere prin aceea, că se fac membrii la „Kultur egylet“ este o manevră jidovască tot lucrul, ei pentru aceea tot nu cetesc nici diare unguresci, nu portă corespon­­dința de negoț în limba magiară, fără imbată lu­mea cu apă rece și e dureros, că acesta cei intere­sați nu o văd. In Rusia de aici incolo vor ave­a trăi numai în orașe mari, populațiunea dela țară va fi scutită de veclațiunile lor și de bună sema, că vre­un mi­lion de evrei vor căuta aicea adăpost. Provinciile balcanice se feresc de ei ca de lepră, cât numai pot, și de bună semn că drumul lor îl vor lua spre Austro-Ungaria, unde deja aici sunt preste­­ ‘l­l milion. Poporul s’a inmulțit și aicea, emigrările sunt la ordinea zilei și nu va fi un schimb norocos pen­tru Ungaria dacă în locul românilor celor vânjoși și în locul slovacilor dela nord, cari merg cu miile la America, va suferi să se așeze evrei, căci acesta ar fi lovitura cea mai mare ce o ar suferi statul. Noi nu suntem antisemiți, nu provocăm la ură con­tra celor de alt neam și altă rasă, dar ca buni ce­tățeni ai statului avem datorința de cetățeni ca să apărăm țera de invasiuni jidovesci, pănă atunci pănă ce evrei nu-și vor căuta alt mod de traiu. Revista politică. Convorbirea, ce a avut-o primatele Simor cu colaboratorul de la „Egyetértés“, și despre­ care am vorbit mai pe larg în numărul trecut al fotei neatre, a fost amănunțit apreciată, atât în presa din monar­h­ie, cât și în presa streină. Seriile mai nouă sosite de la Roma, nu vorbesc tocmai ca și cum lucrul ar fi cu totul resolvit. In acestă privință se comunică­­ pariului „N. Fr. Presse“ din Viena următorele: Comunicările redactorului de la „Egyetértés“ despre între vorbirea cu Sinor se consideră în Vatican de premature. Este cu to­tul neadevărat a vorbi despre o decisiune, cu care s’ar fi ocupat Papa. Ceea ce posede în scris cardinalul din Ungaria este simplu o scrisore a congregațiunei pen­tru afacerile estraordinare bisericesci,­­care întru tote corespunde cu vederile cardinalului, și nimenea, care cunosce organisațiunea bisericei catolice,nu se va mira de acesta. Nu este ertat a se vorbi des­pre vreo influență a clerului ungar prin sf. scaun în o afacere, carea nu este regulată numai prin us de mai mulți secole, ci chiar prin autori­tatea conciliilor. Papa și membrii nei nutresc din contră cea mai bună congregație­speranță, că un conflict se va încungiura. Pertractările cu regimul ungar nu s’au terminat încă. Sfântul scaun va face totul, întru cât îi ertă organisațiunea bise­­ricescă, ca afacerea să se termine pe cale cât mai pacinică, piariul „Egyetértés“ reproducând aceste, șlice, că este autorizat din loc competent a declară, că ceea­ ce a hotărit congregațiunea posede subscrierea Papei. In Viena a provocat mare sensațiune faptul, că conducătoriul cehilor bătrâni, Dr. Rieger, după­ ce a avut o conferință cu connaționalii și amicii Bei politici, a cercetat pe prim ministrul Taaffe. Cu ce misiune și în ce scop a venit conducătoriulu cehi­lor bătrâni la Viena, a rămas un secret, dar că ve­nirea sa stă în legătură cu relațiunile încordate din­tre cele două partide cehe și cu afacerea pactului de împăcare, numai încape nici o îndoilă. Foile opo­­siționale germane se tem, că se încercă a înduplecă FOSȚA. ) Aforisme, meditațiuni și cugetări filosofice de ale împăratului roman Marc Aurel după tra­ducerea germană a lui Dr. Albert Witt­st­o­ck, în românesce de Jer­on­im G. Bar­iți­u. (Urmare.) Pentru ce suflete sălbatice și lipsite de educa­­țiune să fie în stare a neliniști un suflet cultivat și luminat? Ce este însă un suflet cultivat și luminat? Acela care cunosce originea și scopul lucrurilor și spiritul, care străbate lumea corpurilor și care în tot timpul administreza universul după anumite secțiuni.* Dacă cutare sau cutare lucru se întâmplă nici prin vre-o răutate din partea mea, nici prin efec­tul răutății mele, și nici comunitatea nu sufere prin aceea, pentru ce să­ fiu are neliniștit? Și ce ar pute atunci suferi ordinea universului prin aceea? * 4 4 Sartea cea mai fericită constă într’o bună disposițiune a sufletului, în apli­cări bune și în fapte bune. * * * In împlinirea datorinții tale să nu-ți pese dacă str­buri de frig sau te m­ăduiesce căldura, dacă ești somnoros sau ai dormit destul, dacă ești lăudat sau dojenit, dacă ajungi aprope de morte, sau suferi ceva ei asemenea. Și mortea este una din problemele vieței nóstre. Este de ajuns dacă o deslegi și pe aceea bine, indată ce ți se presenteză. 4 4 4 Esamineza fie­care lucru în fond. Se nu-ți trecă din vedere nici calitatea lui particulară și nici va­­lorea lui. 4 4 * Maniera cea mai frumosă de a-și răs­­bună asupra cuiva es­te aceea, a nu răs­plăti rău cu rău. 4 4 4 Cautăți totă bucuria și mulțămirea ta, cugetân­du-te totdeuna la DSeu a păși dela o faptă de fo­los comun la alta. 4 4 4 Când vre­odată prin forța impregiurărilor ți se va tulbură cumva linistea sufletesca, te intorce în tine insuți. Nu te lăsa a fi prea mult scos din tact. I Pentru­ că cu cât te vei reintorce mai curând la o disposițiune armonică a sufletului, cu atât ți-o vei insuși mai mult. 4­4­4 Dacă în același timp ai avea o mamă adevă­rată și una vitregă, apoi pe acesta o ai onoră, dar totuși constant ți ai luă refugiu la mama cea bună. Tocmai în aceea­și relațiune te afli tu cu curtea și cu filosofia. Petrece totdeuna la cea din urmă și recreaze-te la ea. Prin ea -ți va deveni și viața la curte suportabilă și tu insuți vei fi mai suportabil la tine acasă. 4­4­4 Unele se grăbesc a intră în viață, altele i­rși din viață și din celea ce sunt în stadiul de înfiin­țare, unele deja au și dispărut. Un flues continuu de schimbări înoiesce neîncetat lumea, întocmai cum cursul neîntrerupt al timpului ne pune mereu în perspectivă o durată nețărmurită. Cine ar fi deci dispus în acest fluviu, în care nu poți luă posițiune sigură a te atașă serios pre lângă unul din lucru­rile atât de iute trecătore ? Acesta ar sămână, ca și când cineva s’ar ina­­moră de o vrabie, ce trece în sbor pe dinaintea sa și care la moment dispare din vederea sa. __________ (Va unná.},

Next