Telegraful Roman, 1890 (Anul 38, nr. 6-110)
1890-07-31 / nr. 81
Nr. 81 ABONAMENTUL: Pentru Sibliu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 er Pentru monarcia pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl. Pentru streinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 8 luni 3 fl. Sibiiu, Marți 31 Iuliu (12 August) 1890. Apare Maria, Jota și Sâmbătă. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea ,,Telegrafulu Român“, strada Măcelarilor Nr. 20. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază Anul XXXVIII INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de doua ori 12 cr., — de tre.on 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 80 cr pentru fiecare publicare. Siluiu, 30 Iuliu. In Europa Intrega sunt preste 8 milione de evrei, dintre aceștia aprópe 3 milione trăesc în Rusia. E lucru forte natural, că sunt o povară pentru țară, pentru că de regulă ei nu produc, ci schimbă aceea ce produc alții, așa că din schimb ei trăesc cu mult mai ușor, ca cei ce produc și muncesc. Din modul acesta de traiu al lor, evreii nicăiri nu sunt binevăzuți. Vă ajut-am pe la anii 1880 prin Germania formânduse societăți antisemitice și nimene altul nu era în fruntea mișcărei decât predicatorul curții Stöcker. Și Ungaria a avut antisemitismul ei, care cu ocasiunea procesului de la IsTisza-Esztár era să ia dimensiuni și mai mari, dar in urmă spiritele s’a mulțumit, și acesta din motive, că mulți domni sunt arei în pungile evreilor și jocă după cum flueră ei. In Viena, capitala Austriei, representanții comunali sunt jumătate antisemiți, și sătui de dragostea evreilor, caută se se emancipeze de influența lor, dar până acum luptă fără succes. In totă lumea deci există un feliu de neîncredere față de evrei chiar și acolo, unde ei sunt impretmiți cu cultura europană, și dacă alianța israelită nu ar versa milione în fondurile de disposițiuni ale guvernelor, în pungile turiștilor de la flcare mari și cu trecere universală, ba chiar și în buzunarele unor diplomați, ei nu ar pute esista în Europa nicăiri, nu ar pute șede în parlamentele țărilor ca deputați, nu ar pute figură ca medici și ca advocați, ci ar trebui se se mulțămască cu o posițiune mai de jos. Banii jocă rolul principal, și cu ajutoriul banilor pusese presa europena intrega în mișcare la congresul din Berlin, când România nu voia să scie de emanciparea evreilor, așa cum ei o doriau, și plângerile lor din presă au străbătut pănă la urechile celor ce erau chemați să așece stipulațiunile contractelor internaționale. Așadar evreii sunt ar fi un factor în Ungaria, și de ei se ține cont tocmai pentru că prin istețimea lor au priceput de mult că „banul e ochiul dracului.“ odată. Rusia se vede, că merge pe altă cale acum Nu i pasă nici de sberăturile presei, nici de interpelațiunile ce se fac în parlamentul Angliei, ci vresce să se scuture de o povară atât de grea cum sunt cele 3 milione de evrei. Evreii din Rusia sunt cu mult mai rămași inapoi ca cei din vestul Europei. Meserii nu invață, scală nu au învățat, lucrul nu le place, ci se îndeletnicesc partea cea mai mare cu vinderea de „wutki“ falsificat, stricat în o mie de forme, ca să ardă gâtlegiurile bieților muscali. Guvernului rusesc nu pate indiferent aceea cu ce trăeșce un popor de 3 milione, și de aceea a luat măsuri ca să cruțe poporațiunea rurală de mișeliile lor. Și noi acest pas î l aprobăm pănă aici și am dori ca și guvernul nostru să imiteze pe cel muscălesc. Este vorba, că evreii au să se dedea la lucrul pământului, se prindă și ei de carnele plugului, să crescă vite și să le pască ei, și atunci nu are nimene nimica contra lor. Pănă ce trăesc din spinarea poporului, pănă ce demoralisază poporul, pănă ce în casele lor primesc pentru rachiu bucate furate, gâsce și alte cele, nu pot conta la sprijinul nici unui om de omenie și la sprijinul statelor, cari vor ca sarcinele și bunătățile să se împartă egal pe umerii cetățenilor. In România sunt 400 mii evrei, și aceștia, dacă ar fi conces ca se cumpere case și mori pănă acum la țară ar fi deposedat pre mulți din locuitorii moșteni și i-ar fi făcut proletari Cu evreii statul nu se póte susțină, ei nu sunt stâlpi puternici ai statului, ci storc fără milă unde numai pot. Principiul lor este a aduna averi. Ungaria va vede, unde va ajunge cu liberalismul ei. Evreii ocupă terenul, în Budapesta edifică case, în țara intrega ei normeza negoțul, bursa spre mâna lor, presa e subvenționată de ei, și dacă ei azi iau cu înlesnire numele cele mai onorabile ale famililor cu frumos trecut, la ocasiune binevenită tot ei vor întorce spetele celor ce i primesc a fi cu atâta dragoste. In provincie fac minuni, frumosa țara a Oltului semena cu o Palestină. Că evreii sciu scote ochii celor dela putere prin aceea, că se fac membrii la „Kultur egylet“ este o manevră jidovască tot lucrul, ei pentru aceea tot nu cetesc nici diare unguresci, nu portă corespondința de negoț în limba magiară, fără imbată lumea cu apă rece și e dureros, că acesta cei interesați nu o văd. In Rusia de aici incolo vor avea trăi numai în orașe mari, populațiunea dela țară va fi scutită de veclațiunile lor și de bună sema, că vreun milion de evrei vor căuta aicea adăpost. Provinciile balcanice se feresc de ei ca de lepră, cât numai pot, și de bună semn că drumul lor îl vor lua spre Austro-Ungaria, unde deja aici sunt preste ‘ll milion. Poporul s’a inmulțit și aicea, emigrările sunt la ordinea zilei și nu va fi un schimb norocos pentru Ungaria dacă în locul românilor celor vânjoși și în locul slovacilor dela nord, cari merg cu miile la America, va suferi să se așeze evrei, căci acesta ar fi lovitura cea mai mare ce o ar suferi statul. Noi nu suntem antisemiți, nu provocăm la ură contra celor de alt neam și altă rasă, dar ca buni cetățeni ai statului avem datorința de cetățeni ca să apărăm țera de invasiuni jidovesci, pănă atunci pănă ce evrei nu-și vor căuta alt mod de traiu. Revista politică. Convorbirea, ce a avut-o primatele Simor cu colaboratorul de la „Egyetértés“, și despre care am vorbit mai pe larg în numărul trecut al fotei neatre, a fost amănunțit apreciată, atât în presa din monarhie, cât și în presa streină. Seriile mai nouă sosite de la Roma, nu vorbesc tocmai ca și cum lucrul ar fi cu totul resolvit. In acestă privință se comunică pariului „N. Fr. Presse“ din Viena următorele: Comunicările redactorului de la „Egyetértés“ despre între vorbirea cu Sinor se consideră în Vatican de premature. Este cu totul neadevărat a vorbi despre o decisiune, cu care s’ar fi ocupat Papa. Ceea ce posede în scris cardinalul din Ungaria este simplu o scrisore a congregațiunei pentru afacerile estraordinare bisericesci,care întru tote corespunde cu vederile cardinalului, și nimenea, care cunosce organisațiunea bisericei catolice,nu se va mira de acesta. Nu este ertat a se vorbi despre vreo influență a clerului ungar prin sf. scaun în o afacere, carea nu este regulată numai prin us de mai mulți secole, ci chiar prin autoritatea conciliilor. Papa și membrii nei nutresc din contră cea mai bună congregațiesperanță, că un conflict se va încungiura. Pertractările cu regimul ungar nu s’au terminat încă. Sfântul scaun va face totul, întru cât îi ertă organisațiunea bisericescă, ca afacerea să se termine pe cale cât mai pacinică, piariul „Egyetértés“ reproducând aceste, șlice, că este autorizat din loc competent a declară, că ceea ce a hotărit congregațiunea posede subscrierea Papei. In Viena a provocat mare sensațiune faptul, că conducătoriul cehilor bătrâni, Dr. Rieger, după ce a avut o conferință cu connaționalii și amicii Bei politici, a cercetat pe prim ministrul Taaffe. Cu ce misiune și în ce scop a venit conducătoriulu cehilor bătrâni la Viena, a rămas un secret, dar că venirea sa stă în legătură cu relațiunile încordate dintre cele două partide cehe și cu afacerea pactului de împăcare, numai încape nici o îndoilă. Foile oposiționale germane se tem, că se încercă a înduplecă FOSȚA. ) Aforisme, meditațiuni și cugetări filosofice de ale împăratului roman Marc Aurel după traducerea germană a lui Dr. Albert Wittstock, în românesce de Jeronim G. Barițiu. (Urmare.) Pentru ce suflete sălbatice și lipsite de educațiune să fie în stare a neliniști un suflet cultivat și luminat? Ce este însă un suflet cultivat și luminat? Acela care cunosce originea și scopul lucrurilor și spiritul, care străbate lumea corpurilor și care în tot timpul administreza universul după anumite secțiuni.* Dacă cutare sau cutare lucru se întâmplă nici prin vre-o răutate din partea mea, nici prin efectul răutății mele, și nici comunitatea nu sufere prin aceea, pentru ce să fiu are neliniștit? Și ce ar pute atunci suferi ordinea universului prin aceea? * 4 4 Sartea cea mai fericită constă într’o bună disposițiune a sufletului, în aplicări bune și în fapte bune. * * * In împlinirea datorinții tale să nu-ți pese dacă strburi de frig sau te măduiesce căldura, dacă ești somnoros sau ai dormit destul, dacă ești lăudat sau dojenit, dacă ajungi aprope de morte, sau suferi ceva ei asemenea. Și mortea este una din problemele vieței nóstre. Este de ajuns dacă o deslegi și pe aceea bine, indată ce ți se presenteză. 4 4 4 Esamineza fiecare lucru în fond. Se nu-ți trecă din vedere nici calitatea lui particulară și nici valorea lui. 4 4 * Maniera cea mai frumosă de a-și răsbună asupra cuiva este aceea, a nu răsplăti rău cu rău. 4 4 4 Cautăți totă bucuria și mulțămirea ta, cugetându-te totdeuna la DSeu a păși dela o faptă de folos comun la alta. 4 4 4 Când vreodată prin forța impregiurărilor ți se va tulbură cumva linistea sufletesca, te intorce în tine insuți. Nu te lăsa a fi prea mult scos din tact. I Pentru că cu cât te vei reintorce mai curând la o disposițiune armonică a sufletului, cu atât ți-o vei insuși mai mult. 444 Dacă în același timp ai avea o mamă adevărată și una vitregă, apoi pe acesta o ai onoră, dar totuși constant ți ai luă refugiu la mama cea bună. Tocmai în aceeași relațiune te afli tu cu curtea și cu filosofia. Petrece totdeuna la cea din urmă și recreaze-te la ea. Prin ea -ți va deveni și viața la curte suportabilă și tu insuți vei fi mai suportabil la tine acasă. 444 Unele se grăbesc a intră în viață, altele irși din viață și din celea ce sunt în stadiul de înființare, unele deja au și dispărut. Un flues continuu de schimbări înoiesce neîncetat lumea, întocmai cum cursul neîntrerupt al timpului ne pune mereu în perspectivă o durată nețărmurită. Cine ar fi deci dispus în acest fluviu, în care nu poți luă posițiune sigură a te atașă serios pre lângă unul din lucrurile atât de iute trecătore ? Acesta ar sămână, ca și când cineva s’ar inamoră de o vrabie, ce trece în sbor pe dinaintea sa și care la moment dispare din vederea sa. __________ (Va unná.},