Telegraful Roman, 1891 (Anul 39, nr. 1-137)

1891-01-15 / nr. 6

TELEGRAFUL ROMAN.­­ 23 Un mare număr de domne și d-șore atât din loc cât și din împrejur, n’au grăbit a onora pe­trecerea cu prezența d-lor. D-nul jude cu d-na și sora d-nei ambele în rochie de fanlard de mătase, d-1 protopop cu d na rochie de mătase crom, fami­liile David Marinescu mătase negră și crom. D ra Tuducescu, albă de lînă subțire cu negru, d na Vane alb cu albastru, d na Avrămuț, costum național din România, d-sprele Bichicean Putici și al­tele haine albe. D nul și d-na Putici din Arad. Au mai fost și alte costume unele d-ne erau îm­brăcate în haine de stambă (carton) lână mai grasă și mai subțire, fie­care după gust Mare parte din jucătore au fost decoltate, s’a putut observa fre­care amestecătură, și sciți care e causa? S’a făcut, gre­șala și de astă dată de a se pune pe bilete, că d-nele sé se presinte în haine de preumblare. Este forte adevărat, că se póte preumbla cine­va vara în haine deschise de lână sau de alte materii subțiri, nu s’a vâd­ut însé nici odată pe stradă o domnă cu corsa­­giul deschis și fără mâniei, sau având în loc de mâneci o cantelă forte subțire, străveche care în­­semnază nimic. Asta n’a fost tocmai potrivit, de­ore­ce acele ce erau în rochii deschise, priviau cam bat­jocoritor pe cele cu haine închise, ba dacă se cu­­nosceau, întreba de ce n’a pus o rochie albă s’au roșa, cu un cuvânt de ce nu s’a îmbrăcat ca și ea. După cum am putut observa, Lipovenele sunt forte cochete, nu însă o cochetărie de bon gout cum face francosul, ceva mai obicinuit, modele și le fac sin­gure, (câte capete atâtea păreri!) și cu ele cheltuesc preste măsură. Amestecătură ca la haine a fost și cu societatea S’au aflat de la măestrii pănă la boeri, căci și de aceștia se găsesc în Lipova. Petrecerea s’a început cu A­r­d­e­l­e­n­a, căreia i­a urmat o bătută ca p’aici, au mai urmat câte­va jocuri nemțesci cum le țăranii noștri, apoi s’a jucat faimosul csárdás, cu o deosebită animație. Cântecele și jocurile ro­mânesci sunt forte plăcute și frumóse, ele însă nu au avut puterea de a însufleți pe tinerii lipoveni ca jocul compatrioților magiari. Acest joc a durat aprópe un sfert de oră și când musicanții au încetat cântecul, s’a aud­it din tóte părțile strigând în gura mare hogy volt, hogy volt de nenumărate ori, așa că s’a reînceput; de­sigur magiarii din sală au fost încântați și mulțămiți de purtarea românilor, ei însă nu i vor uita, și în ba­lurile lor își vor pută petrece minunat fără Ardelena nostră. O altă minune a petrecerei a fost cadrilul pe care o parte dintre jucători și jucători l-au cam încurcat, îmi place insă se cred că nu din ne­­sciința! La 12 7a s’a făcut repaos. Cu toții și cu totele s’au dus in salele de mâncare să se răcorăscă la nesăcatele isvoră ale adoratului Bachus, am mai stat și eu puțin, am luat un păhar de bere, ceva prăjitură și după ce am ascultat un cântec ro­mânesc cântat pe vre o 14 glasuri, de vre-o 14 domni am plecat acasă, căci îmi era cam somn. Ce au mai făcut pe urmă n’am vă­zut, aui aurjit nu­mai că s’a sfârșit în pace la orele 4. Venitul le-a fost bunicel, de bună sămă, căci scoțând cheltuelile le-au rămas 60 fl. De­sigur însă că la suma acesta, d-nii din comitetul arangiatoriu, n’au adăugat banii câștigați pe vănisarea de pătrân­­jei cum «zice românul glumeț, a acelora ce venise cu gândul se face și care s’au ostenit ședând, căci atunci ar fi mult mai mare suma. Trebue se scrii frumóse jucătore, că cavalerii jucători din Lipova, și cei 14 teologi din Arad, care au luat parte la petrecere nu sunt tocmai galanți, la ei ș’a­cum în­străinat simțul românesc, ardelenii sunt altcum, au­ constatat cu totele. La revedere pe altă dată. Varietăți. * (Presidenți la tablele reg.) De presi­dent al tablei regesei din Ciuș e denumit Eugen Berczelly presideut de senat la tabla din Buda­pesta? ăr la tabla din Mureș Oșorheiu Paul Elekes jude la curia reg. * (Post de medic.) In Sebeșul săsesc e de ocupat un post de medic orășenesc. Cererile să se înainte de vice-comit. comit. Sibiu pănă în 20 Febru­­arie a. c. * (Convocare.) Alegătorii români dietali din cercul S. Sebeșului, se convocă la o adunare gene­rală pe 17/29 ianuarie c. la 1 oră p. m. în sala hotelului „Leul de aur“ în S. Sebeș. La ordinea f­ilei: 1. Reconstituirea comitetului cercual electoral; 2. Cestiunea proiectului de lege privitoriu la asilele de copii. *Poporațiunea capitalei Budapesta după conscrierea din anul acesta este de 505.000 de locuitori în timp ce la 1881 a fost numai de 370.000. In timpul celor 10 ani din urmă a crescut deci cu 135.000. * (Ajutore). Din partea comunității de avere a fostului regiment confiniariu roman - banatic Nr. 13 se vor împărți in anul acesta la elevi ai insti­tutului pedagogic din Caransebeș, ai sculelor gim­­nasiale, reale și civile, asemenea și industriale, ajutore în bani. Ajutore se vor da numai la fii săraci ai împăduriților, insă diligenți și cu purtare bună. Cei­ ce doresc se dobândescă vre­unul din aceste ajutore sunt provocați a și înainta cererile lor timbrate (cu timbru de 50 cr.) comitetului comunității de avere pănă în 15 Februarie n. c. * (D-rul Koch în Egipt.) „Gazeta națională germană“ anunță că D rul Koch se va duce în Egipt, unde în 1883 a dirigiat expediția sanitară trimisă ca se studieze acolo holera. D-rul Koch va sta în Egipt pănă în Martie. Atunci se va întorce în Berlin, spre a relua direc­ția institutului pentru bule lipiciase, care în mo­mentul acesta tocmai se reconstruesce. * (Serbarea patronului seminarului diecesan din Arad. Luni­a trecută în prefera sărbătorilor sântului Ioan Botezătoriul, carele este patronul seminariului nostru diecesan, s’a ținut săr­bătorea îndatinată în sala cea mare a seminariului fiind de fața corpul profesoral și elevii institutului, pre­cum și un public ales și numeros. Cu acesta ocaziune directorul institutului a ți­nut discursul festiv, în care le a espus valorea și însemnătatea acestei scale pentru desvoltarea ul­­terora a bisericei și poporului roman. ér corul vo­cal și musica instrumentală a institutului au esecutat cu fotă precisiunea mai multe piese sub conducerea domnului profesor de cant Nicolae Chicin, scrie „Biserica și scala“. * (Noul protopopiat Bocșa-montană). „Foia diecesană“ comunică: Conform conclusului con­­sistoriului diec68 m din Caransebeș, luat în ședința sa plenară ținută în 5 Iuliu 1890. Nr. 1336, cu prima Ianuarie a. c. protopresbiteratul Bocșa-montană înfi­ințat de nou in urma arondării celei noi a proto­­presbiteratelor din diecesa, și-a început activitatea sa sub administrațiunea preotului Macsim Popo­­viciu din Bocșa-montană, carele e denumit de ad­ministrator protopresbiteral. Bucurându ne de în­ființarea acestui protopresbiterat, poftim denumitului administrator protopopesc, sportu și noroc în noua misiune. *(Espozițiunea provincială din Ti­mi­șor­a.) La invitarea secretariului camerei comer­­­­ciale din joc în 21 Ianuarie n. la 4 ore d. a. mai mulți bărbați români din joc, au ținut o consultare in biroul acelei camere referitoriu la cât mai nume­­rosa și bogata participare a artelor și productelor naționale române la a acea esposițiune. După o scurtă discusiune informatorie, din care se văd ju, că cei adunați sunt gata a da tot posibilul sprijin și ajutoriu, ca industria de casă română pe cum și productele românilor pe terenul economiei și agronomiei se fie cât de bine representate, dacă se va da atențiunea și îmbrăcioșarea corespunzatare și dâtină din­ partea camerei și a conducerei esposiți­­une, romanii — asemenea statoriră unanim, a dobândi mai întâiutate datele și în formațiunile necesare și a-și procura tote tipăriturile și hotărîrile de pănă acuma ale camerei, și apoi la timpul seu va avisa pe sec­retariul camerei, care este totodată și secretariul general al esposițiunei, despre eventuala ulteriora conferință și procedere comună. Secretariul camerei s’a arătat cu toti­ preveni­­rea, a dat mai multe deslușiri molcomitare și a in­­degetat chiar și unele promisiuni spre înlesnirea participări economilor noștri cu productele lor, scrie „Luminătoriul“. * (Premii abonaților.) — Negreșit că așa premii încă nici o altă gazetă nu s’a gândit se dea abonaților ei, și trebuiau se fie englezi cei cari se le scote la ivela întâia oră. Gazeta Wihb­liind (vîrtejul) din Londra, o ga­­zetă forte ciudată și care institue din când în când concurs de frumsețe, oferă ca premiu 100 de livre sterlinge și mâna unei femei frumóse ori­cărui abo­nat holtei care va ghici nesce rebusuri destul de grele publicate in­­ har­* (Locomotiva cu telephon). „American Machinist“ spune că una din acele din urmă apli­­cațiuni ale electricității este ceea­ ce se numeste o „locomotivă cu telephon“. Acesta aplicațiune a fost de curând experimentată pe o cale ferată din statele unite, și se șine că ea a funcționat într-un chip forte mulțămitor. Aparatul se compune dintr-o sim­plă bară de fer așezată intre șine și străbătută de un curent electric. O mătură ficsată pe mașină e în contact permanent cu bara de fer. Când două locomotive, mergând una spre alta, se găsesc la o distanță de unul sau de doi ktm, soneriile respec­tive se pun in mișcare cu putere și mecanicii opresc imediat trenul lor. * (V­a­l­e­a t­e­r­e­n­u­r­il­o­r l­a Paris). Valorea terenurilor la­ Paris variază între 18 și 20 franci­metrul pătrat în­ arondismentele XIV și XV ’și atinge cifra de 1252 fr. ^^1664 fr. în întâiul și al doilea arondisment. Lucru forte curios, în cartierele Elyseelor și a operei, prețul terenului nu e decât 269 și 351 fr. metrul pătrat, cu tote ca în aceste cartiere valorea medie a imobilor este cea mai ridicată din tot Parisul. O casă valoreza în medie 444,000 franci în al optulea arondisment și 327,000 franci în al nouălea. Cu 38,000 fr. se póte cumpăra o casă la Vaujilard, și cu 55,000 fr. una la Ménilmontant. * (Revoluția în America) In Chili revol­tații au pus mâna pe orașul Pisagua. In Mexico revoltații sporesc pe <fh ce merg, o luptă între dânșii și trupele credinciose guvernului a fost inevi­tabilă. * (Răsbunarea unui elefant). Un ger­man, anume Eggert, șeful comptuarului hamburgez Janzen­s Co. în Cameroon (Africa), a fost omorîte în nesce împregiurări forte curiose. Se plimba cu barca pe rîul Mungo însoțit de un negru. Deodată văzu un elefant care se îndrepta spre rîu pentru a ba apă. Germanul slobozi îndată pușca în el și-l răni. Elefantul s-asvârli furios în rîu și înotă spre barcă, apucă cu trompa întâiu pe negru și-l aruncă în apă; pe urmă atăcă pe nenorocitul german­ii strivi gâtul și svârli cadavrul în apă. Negrul scă­pase cu spaima căci animalul furios nu i făcuse ni­ci un rău și înota spre țărm. Trei z­ile in urmă negrul se intorse cu trupul deja putred al stăpâ­nului său la stație. * (Un duel cu pistolul între maimuțe) Două maimuțe sau bătut deunăzi în duel în împrejură­rile următore: Doi artiști dintr’un circ ambulant din Binic (Francia) hotăriseră în urma unei certe de a se bate în duel cu pistolul. In nerăbdarea lor de a isprăvi cu duel, acești doi adversari și luaseră distanța de 25 pași chiar în centrul circului și descărca fără nici un resultat de doue ori pistolul. Doue maimuțe care au fost față la acest spectacol luată îndată după plecarea artiștilor alte două pistole încărcate care au fost uitate în pistă, se puseră la o distanță de 5 pași și traseră. Amândoné căzură morte jos,una avea capul ceealaltă peptul străpuns de­ câte un glonț. Se mai­­ zice că directorul circului, desperat de perderea acestor doi isteți pensionari sar fi aruncat în canalul, care este la marginea orașului. Bibliografie. In editura institutului tipografic sub redacți­­unea dlui Dr. D. P. Barei­an­u a apărut: „Foaia ilustrată“. Prețul 6 fi la an. Apare în fie­care săptămână. Nr. 1. are următorul cuprins: „Vremea trece vremea vine“ etc. Notarul Scurtu — Ripvan Winde trad, din englezesce. — Biserică, scala, educațiune. — Teatru musică și arte. Meserii in­dustrie și comerciu — Călătorii, descoperiri, inven­ții.— De tate și pretutindeni. — Cronica săptămânei. Scrii personal. — Gâcitură. — Nr. 2 a apărut de asemenea cu un material bogat și varia. Recensiuni Abcedar sau întâia carte de cetire și scriere pentru învățarea limbei magiare in scptele populare române, întocmit pe baza planului ministerial de invățământ de Francisc Koós inspector scolariu și Ioan Dariu învățătoriu la scólele centrale în Bra­șov.— Editura M­­. Ciur­cu, ti­pariul tipografiei archidiecesane în Sibiiu 1890. Prețul 20 cr.— Articolul de lege XVIII-lea din 1879 votat în corpul legislativ al Ungariei decreteza de studiu obligat limba ma­­giară în scalele nemagiare, și prin urmare și în scalele ro­mâne. Propunerea limbei magiare a trebuit se se introducă șș să se facă pre conta celoralalte obiecte de învățământ și în specie pe conta limbei române, de la carea a trebuit să se ia mai multe ore pentru limba magiară. Prin acesta firesce se impedecă progresul în mod însemnat în scalele nóstre, și se fac mari greutăți elevilor cu învățarea alor doue limbi. Elevii noștri eșind din scala populara nu pot se ducă cu sine atâtea cunoscințe pentru viața practică, câte pote se ducă un elev magiar d. e­ carele s’a luptat cu o singură greutate, și carele a dispus de mai multe ore pentru celelalte discipline. Ei dacă legea odată adusă, ro­mânul om al ordinei s’a supus. Limba magiară au înce­put a se propune cu mai mult sau mai puțin succes — după împregiurări. Era lucru natural că literatura școlară ce privește propunerea limbei magiare, carea lipsia cu totul pentru scó­lele române, să-și ie­e începutul, și să se desvolte. Deja avem mai multe cărți magiaro-române pentru propunerea limbei magiare în scólele române. Amintesc aci în trecut cărțile dlui N. Putnoky, Abced. maghiar, român ediția a X-a. Legendarul magiar-rom , apoi cărțile dlui Molnár etc. etc. Abcedariul Dior Koós și Dariu este cea mai nouă carte, menită pentru propunerea limbei magiare în scólele române. Ea e întocmită după planul ministerial special prin sculele nemagiare. Abcedariul are o prefață în limba magiară și romană I—VII, era celalalt material e cuprins pe paginile 1—64. Tipariul e cât se pate de frumos. Cartea este destul de șta­tină. Formatul e cel îndatinat la Abcedare.

Next