Telegraful Roman, 1891 (Anul 39, nr. 1-137)

1891-11-26 / nr. 125

498 TELEGRAFUL ROMAN. Căci numai capitulând ei, poporul cel mai mic dîn țările coronei unguresci, se putea închipui și acordarea condițiunilor privilegiate, după cari a vânat din vremuri acest popor Acesta capitulațiune, care’l făcea „Hoffahieg” o marchâză cu deosebire punctul șase al programului, In urma căruia guvernul ungar nu mai are de excepționat față de nici un sas vrednic, dacă el ar fi cerut se fie numit comes al sașilor la Sibiiu, ori fișpan în Făgăraș, In care comitat abia se află sași ca de prăsilă. In ajunul „Sachsentag“ ului se făcuse cu mare solemnitate inaugurarea comitelui Maurer la Bra­șov și tot în ajunul „Sachsentagu“ lui dl ministru de agricultură conf. Bethlen întreprinse o călăto­rie prin Ardel și fu cu mare însuflețire primit atât în Sibiiu cât și la Brașov, centre puternice ale sașilor. Aceste manifestațiuni erau destule motive și făr a cunosce chiar punctele directive primit de sași cu ocasiunea „Sachsentag“ ului, ca se ne îndreptă­­țască la nesce prorocii, cari în parte s’au Împlinit și cari ne temem că să vor împlini de tot. Cu atât mai vârtos am avut motiv a proroci, după­ ce am cunoscut și programul primit de „Sachs­­sentag“. S’a Împlinit ocuparea de comite suprem în co­mitatul Sibiiului, postul cu care e împreunat și așa numitul oficiu de comes al sașilor, și tot de dragul „Sachsentag“ului, guvernul a aflat cu care a pune in fruntea unui comitat locuit aprope exclusiv de români pe o personă, după ném săsască, dar pe care D­icu soie, dacă saBfi o ar fi primit cu inima des­chisă, în un comitat cu o poporațiune mai numă­roșă sasesca. S’a întâmplat chiar și aceea, ce cu greu ne ve­nia a crede, că se va pute întâmpla. Procesul comu­nelor din fostul scaun Saliste și Tălmaciu purtat de proprietari s’ai­esolvit la instanța I și Il­ua tot in fa­vorul privilegiaților, or acum cestiunea se află la curte,­­ Pănă acum atâta s’a împlinit din prorociile nóstre, cu tóte că la început organul Băsesc de aici i căuta vetii Domne, sâ ne arete lumii de profeți falși și mai cuteza a afirma încă ceva , a­firma, că deși deputaților săsesci le stă in voie a vota cu­­ partida, care le vine mai bine la socotală, totuși nu s’au dat legați în mânile guvernului. Azi, după­ ce vedem faptele, mai n’am crede, că ar afirma astfeliu de lucruri, cu tóte, că se indig­­neză, dacă cârcă cine­va ai spune moralul. Dar sa trecem ușor preste aceste lucruri supe­­răciose, întocmai după cum au trecut oratorii „Sach sentago-ului făr a mai aminti de trecutul politic d­ela adunările lor din Brașov și Mediaș Să trecem și să ne oprim la actuala situațiune, sau mai pe față 4,când la actualele pretensiuni ale sașilor, pretensiuni, care eră și le am amintit în tre­­căt în profețiile nóstre. Raportul scris cu atâta obiectivitate în numă­rul precedent al unei nóstre, despre ultimele ședințe ale universității săsesci și acelor șapte județe, tra­­duzit două lucruri, de care trebuie se ținem cont. Mai intâiu se observă, că obicinuita tendință de esclusivism se manifesteza cu o forță tot mai po­tențată și cu o îndărătnicie tot mai mare, și a doua, că acesta tendință află scut în potestarea statului. Să trecem preste echilibrațiunea nedrepta a bu­getului, după­ care românii, cari formeza majoritatea locuitorilor abia capătă o sfărimitură din venitele colosalelor averi ale universității, care după drept sun­t averile comune a proprietarilor; sâ trecem și preste împregiurarea, că cererile românilor sunt cu totul des­considerate și sâ ne oprim la modificarea statutelor. Ce intenționază frații sași cu modificarea statutelor. Voesc să fie singuri domni și stăpâni preste colosalele averi. Stă in trei cuvinte răspunsul la întrebarea de mai sus. Lor nu le vine la socotâlă, că dacă nu împart după dreptate, să-i potă cineva sili a o face acesta, nu le vine la socotâlă, ca totă lumea sa scie uriașa sumă a colosalei averi, ce o stăpânesc aici, cu un cuvânt nu le vine la socotâlă, ca și unul ori doi deputați români, care în adevăr represeată intere­sele majorității locuitorilor să mai aibă remedii de drept. Și după promisiunea d-lui comite regimul va împlini și acestă dorință. Și pentru ce ? Tot de dragul „Sachsen­tag-ului. Noi nu seim da alt răspuns la acesta întrebare. Oripóte pentru­ că noi prin purtarea și aspirațiu­­nile nóstre n’am dat încă ansă la nici o bănuială a fi persecutați, pentru că noi nu am cerut și nu cerem privilegii, ci numai dreptate și egalitate, cele mai elementare postulate, cu care un stat civilizat este datoria să împărtașască pe cetățenii pacinici. Pate pentru­ ca poporul nostru cu a sase brațe din timpurile cele mai întunecose ale istoriei a apărat cu­­ cumpătare acest pământ al patriei, și că acel po­por nu a fost întrecut de nici un alt popor în iu­birea cătră patrie și tron. Noi nu suntem saluși de timpul fericit, ce l’au ajuns frații sași, de aceea nici nu-i vom in­vidia. Totuși nu am dori ca manifestațiunile ex­clusivistice să se manifesteze într’un mod așa de potențat, și tot odată să se manifesteze ca aprigi uite de potestatea statului, celorit ce frații sași vor să le dea. Condițiunile, ce le primesce cineva la „capitu­lare“ ori­cât de avantagiose ar fi ele în ce privesce materia, totuși sunt umilitore și tot deodată cu sforțări de a te desvolta pe contul unui popor mai puternic și mai viguros, care te încinge de tote părțile, nu vei putea forma sala de legătură, între Orient și Occident, rală despre care dl referent W­o 11 d­in adunarea Sachsentag-ului (zicea, că com­­pete numai poporului săsesc. Repetăm, nu-i invidiem, pot să mergă în avân­tul lor cât de sus, dar de un lucru îi rugăm să țină cont: In aceste timpuri atât de critice în afară, relațiunile interne într’un stat poliglot nu trebuie sâ se mai înăsprescă, căci­ tempera mutantul! Revista politică. Pregătirile pentru alegerile viitore se fac în tote părțile în statele de sub corona Ungariei. Și în ajunul acestor alegeri, partida națională a câștigat un nou triumf, un triumf, care a făcut impresiune adâncă în întragă țara și de care la început nici chiar nu se pute cugeta. Triumful a fost reportat în delegați­uni. Depu­tatul oposițional Ábrányi a făcut propunerea ca tóte cererile adresate în limba magiară se fie­primite de ministrul de resbel și resolvarea lor se se facă tot în limba magiară. Care va se­d­ică ministrul, de resbel va trebui să oficieze nu numai în limba germană ca pănă acum, ci și in limba magiară. Deputații guvernului au venit în mare încur­cătură și propunerea deputatului Ábrányi a fost pri­mită cu mare majoritate. Foile oposiționale buciumă triumful in tóte păr­țile și sărbătoresc pe deputații oposiționali, dar tot­deodată nu uită a arunca săgeți veninóse în guvern, care, după ele, n’ar câștiga nimica in delegațiuni pen­tru Ungaria, dacă n’ar fi deputații oposiționali. Foile din Viena au primit cu mare reservă ace­­stă scrie neașteptătă și se miră, că în delegațiuni s’a putut primi astfeliu de propuneri, cari vor ave urmări grave pentru armată. — Tot în fața alegerilor guvernul se ingrigesce ca să aibă omeni la posturile de încredere. piariul „Magyar Hírlap“ adusese 4­rele trecute scriea, că guvernul intenționază a curăți pe fispanii din Ardei, care nu-i sunt tocmai adicți. începutul s’a făcut cu cornițele de la Târnava­­mică Mihail Horváth, care e frate cu redactorul șef al 4>ariului „Magyar Hírlap“. Faia oficială publică demisionarea și tot deodată denumirea vice-comitelui dela Turda-Arieș de comite la Târnava mică. Demisionarea, așa precum s’a făcut in formă, pun pe mulți omeni pe gânduri și chiar foi însemnate, cum e și „N. Fr. Presse“ se întrabă, cum de acest comite a fost demisionat, făr măcar a se aminti în demisionare un cuvintel de recunoscință, căci precum se scie Horváth a fost mai mult timp comite, și la Târnava a venit de la Făgărașiu, unde fă­­cusese bune isprăvi. Tot în fața alegerilor așa numitul „partidul 1848 al țării“ a esmis un manifest, în care spune, că toți aceia sunt soți de principii cu acel partid, cari luptă ca Ungaria sub dinastia habsburgică sâ formeze un stat independent constituțional, cu armată proprie re­­presentanță diplomatică, cu finanțe și convențiuni proprii și numai persona monarh­ului sâ formeze le­gătura dintre Ungaria și Austria; limba armatei să fie cea magiară, de centralisațiune în tote afacerile administrative și bisericesc:. Pentru aceste principii partidul e gata să lupte pănă la­rși învingătoriu. Criza ministerială în România continuă încă. Despre formațiunea noului ministeriu circulă diferite versiuni. In parlamentul italian mai mulți deputați opo­siționali au interpelat pe premieriul di Rudini în cestiunea întregității statului italian, cestiune, ce o sulerase în delegațiuni ministrul nostru de esterne Kalnoky. Rudini a răspuns, că armata austro-ungară tot­deuna va fi lângă cea italiană, când e vorba de întregitatea statului italian și că ministrul Kalnoky n’a voit de loc să atingă simțul poporului italian. Intre marile idei, cari au fermentat vre-odată poporațiunea magiară, de când există pe pământul Ungariei, fără îndoială nu aflăm nici una în decur­sul vecurilor ca și idea de a magiarisa tot ce e nemagiar, începând pe la Laita pănă la Adriatica, și Sava, spre mână napte pănă in Galiția și Buco­vina’ or spre sud pănă la Carpații României. In magiarisarea forțată ’și vede poporul magiar salvarea sa, binele și fericirea sa. Salutară idea, privită din partea lor­­ o chimeră însă, din punctul nostru de vedere. De la sublim pănă la ridicul adese­ori distanța e mică. Și o idea, când în realitate s’a dovedit de neesecutabilă, ba ce e mai mult de o chimeră, a o mai urmări ca să o esecutezi și rea­­lizezi pe tate căile iertate și neiertate, este o uto­­pie. Utopie este și ideia de a încerca și forța ma­giarizarea nemagiarilor din patria pe calea instruc­­țiunei. Să vedem, cari sunt resultatele introducerei limbei magiare în scalele populari nemagiare. Să ne punem întrebarea dacă azi d. e. generațiunea eșită dela 1879 în care este cu mai puține simțe­­mente românesci, ca mai nainte. Dacă limba magiară a făcut un pas înainte în comunele rurale ? Răspunsul e negativ, ce ne pri­vesce pe români!!. Când sărbătoritul ministru de culte Trefort, carele a cultivat cu atâta zel șovinismul pe băncile ministeriale, a adus proiectul de lege în dietă pen­tru introducerea limbei magiare ca studiu obligat îv tóte scalele populare din Ungaria; și cu deose­bire când acel proiect prin Maiu 1879 a fost sanc­ționat, ungurii păreau că au aflat punctul arhhime­­dic cu carele să fie în stare a preface pe nema­­giari în magiari. Și precând fie iertatul ministru Trefort să bă­­tea în pept țricând, Dă departe de dânsul de a voi să magiariseze sculele nemagiare, pe atunci mâța și scote ghiarăle din Bac. Prin Iuniu 1879 ministrul bate ferul până e cald, și era planul ministerial, făcut anume pentru scólele nemagiare confesionale, apoi mai îndreptă și o intimă instrucțiune cătră inspectorii școlari re­gesei cum au să proceda. Ceea ce nu conținea legea espres, o spune pla­nul ministerial. Anume articlul de lege XVIII 1879 § 4 și I «jice espres: limba magiară să fie studiu obligat în tote scalele populare publice, mai departe se prescrie ca confesiunile întru facerea planului lor de învățământ sa se orienteze după numărul orelor din planul ministerial. Și planul ministerial așa bine s’a întocmit în croitura șovenistă, încât pen­tru limba magiară nu dă ore separate, ca pentru un studiu separat, ci prescrie ca limba magiară să se tracteze paralel cu limba maternă, paretetice, începând din primul pănă în ultimul despărțământ. Scopul, ce a voit să ajungă ministrul este es­pres de ajuns în plan: magiarisarea instrucțiunei. SS dăm însă lucrul pe față. Prin [planul minis­terial sunt destinate pentru­ suma­­ .25 ore adecă <^is­me românesce, pentru studiul limbei ma­giare planul ’și prescrie 25 ore. Pe când numărul total al orelor e de 32 ore. In restul de ore cu totul 7, propune apoi limba maternă și celelalte discipline, și să sporiți ca și institutorul magiar carele nu are a-și tortura ele­vii cu învățarea unei limbi străine. Un deceniu a trecut de la aducerea acestei legi, dela aparițiunea monstruosului plan ministerial pen­tru scalele populare. Zeloșii inspectori regelei de scóle ne vor sei spune dacă legea, dacă planul ministerial a fost ese­­cutabil ? Dacă una singură scală confesională română sau săsască, au putut se corespundă cerinței planului ministerial? Prad­a nostră învățâtorască de aprape 2 decenii ne spune, că planul ministerial a fost u­­topiă, o himeră neesecutabilă. Noi ne am supus legei. Și astăzi după 10 ani trebue să declarăm că ideea după părerea legislativei magiare măruță, de a magiarisa instrucțiunea in scalele magiare a fost o utopie. S’a luat refugiu la cumpărarea spiritelor debile. S’au premiat învățători, cari uitându și ce sunt și au pus totă silința spre a face progres în limba ma­giară numai, în șcală, dar noi ne am bucurat vă­­zând ca reacțiunea printre rădăcini tocmai acolo în siuul poporului. S’au pus la cale și compromiterea unor buni învățători, buni români, dânduli se aju­tore parte dela stat, parte dela reuniuni de ma­­ghiarisare, fără de a sei dânșii ceva. Dar nici aceste nu au ajutat nimic. Maghia­­rizarea pre calea scalei populare nu succede la noi la români: a) exercițiele de intuițiune:.........................9 ore b) cetirea și scrierea cu...............................8 „ c) com­put cu...................................................6 „ d) Istoria și geografia cu...............................2 . Cronică. Zarand, în Decembre, 1891. (Utopii constatate. —învățători români fără rost.­ Nimic mai frumos, decât a urmări pe tate că­­lile posibile realizarea unei idei salutare, fie pentru binele unui individ, fie pentru binele unui popor.

Next