Telegraful Roman, 1892 (Anul 40, nr. 1-138)

1892-11-26 / nr. 124

de póte dar a lămurit vedé, că nimai buna stare ma­terială póte scăpa sculele nóstre de multele neajunsuri, ce d­ilnic le întimpină. Și ch­iar în direcțiunea acesta pe un­ele locuri merg lu­crurile de ot anevoe, căci organele chemate a se ocupa cu idea acesta, comitetele parochia­e, nu s’au obicinuit a se in­teresa de afacerile sec­are­ bisericesei, ba unii in loc de a aduna sau a păstra ce au adunat alpi, s’au obicinuit pe în­trecute a instreina din averea b­sericei pe tote călăi­ile. Nu există déja nici o comună unde nu s’ar putea pune basă unui fond bisericesc cu scop de a ajutora scula. Aprópe, ba pot țlice, că tóte bisericile dispun de averi mai mari ori mai mici, și nu-mi vine a crede, c­ă acele averi administrate conșcienția­l, nu s ar putea înmulți ca să se potă ajutora scula, plătind o parte, dacă un întreg salariul învăță­­toriului, sau dacă nici atâta a jertfi la an cel puțin câte 10_20 fl. cumpărând cărți pe sema școlarilor. iS'ar putea pune la cale multe lucruri bune și folositóre numai ómeni cu bună-voință se fie. Și ómenii aceia ar trebui se-i afli în comitetele nost­e parochiale. Durere iise acestea în multe locuri nu’și pricep chemarea. In multe locuri se aleg membrii în comitete cu inten­­țiune ca aceia se nu’și pricăpă chemarea, — sau se nu’și scută ochii unul altuia, — și astfel si potă róde net­onturbat din averea bisericei. Se afla comună în tractul A.-Iuliei de exemplu, unde din averea bisericei administrată conscie­nțios a trec­ut, as­tăzi s’ar putea plăti salariul învețătoriului dar nu numai că nu se plâteș­c salariu cât de puțin, ci nu se contribue pen­tru scula nici un ban, fiind­câ nu sunt de unde. Și acesta din causa fiind-că pe vremea funcționării fericitului fost pro­topop, aici preotul denumea, sau alegea epitropii, cărora le părea bine, că preotul ii punea se adur­e mult ca interese de pe la debitorii biser­cei ori se măture din când în când pivnița bisericei. Preotul era calariul bisericei, căci dâusul încasa banii de pe vinul bisericei, pe c­are-l vindea când ave lipsă de bani și cu prețul ce’l hotăra densul; dânsul și nu­mai dânsul scia cât vin se află în pivnița bisericei, căci nu­mai dânsului îi era permis să perte cheile d la pivnița bi­sericei. Dânsul compunea socotelile bisericei, după cum afla de bine, le cerea comitetului fără leac de genare și comitetul fiind adunat la ședință în casa preotului, împreună cu preo­tul se aproba și acesta ca se nu fi t­­eschis dela „adelmașul sămâdașului“. Sub astfeliu de adinistrație „c­onseienți0 său de multe ori din câte 4—5 sute ferii de vin, ce se aduna tomna, la bi­serică, socotelile bisericei se încheiau cu defu­cit, fără ca se fie contribuit pentru scopurile școlare un cruceriu măcar. Așa a fost în trecutul apropiat. Până când în fruntea afacerilor scolare­ bisericesci vor mai sta astfel cu de ómeni fără consciință, causa scólelor nós­tre va zăcea în nămol. Nu-mi pot închipui cu ce obraz póte purta cineva titlul de membru în comitetul parochial, când scie­ că nu pote ori nu voesce să’și facă datorința de membru al comi­tetului parochial și când scie că s’a făcut tovarăș cu de aceia, cari răpesc și rod averea bisericei. F. TELEGRAFUL ROMAN. Varietăți. V * (De la Curtea română.) Cetim în „Tim­pul8 . A. S. regală principele moștenitoriu a plecat Marți cu acceleratul de la orele 5.50 la Londra. A. S. regală este însoțit în călătoria Sa de dl Lt. colonel Condă Majestatea Sa regele a însoțit la gară pe au­gustul său nepot. De asemenea au mers la gară toți domnii mi­niștrii. Principele Ferdinand va merge la Londra direct pe la pasul de Calais, și va ajunge joi în capitala M­­arei Britanii. * (D­i­s­ti­n­cțiu­n­e.) Ni se scrie din Sătmar: Dl Vasiliu Bop, jude la tribunalul regesc din Săt­mar fu distins în­­ zilele aceste cu titlul de „jude la tabla regesca”. Președintele tribunalului Móricz La­jos a cetit in ședința plenară decretul de denumire, accentuând, că și românilor li se recunosc meritele și jude are un serviciu de 30 de ani, și este unul dintre cei mai activi și inteligenți bărbați. Așa dată acesta distincțiune „jam pridem debuisset” Guver­nul întârzie prea mult cu recunoscerea meritelor bărbaților români. Dl Vas. Pop este și proprietariu mare în „țara Oașului8. * (Soiri militare) Dl căpitan de cl. II a Macsimilian Russu dela reg. 50 inf. e transferat la reg. 33 inf. și Iosif Tom­șa dela div. bat. 36 la reg. corp. de art. 13. Dl Enea Nicola e numit medic asistent în reservă la reg. 3 de dragoni. * (Deputați Iași pe la ministrul.) „Kron­­stădter Zig.8 scrie: Deputații dietali Iosif W. Filtsch și baron Eugen Salmen au făcut în 27 Novembre o visită fostului ministru-președinte, pentru ca să mulțămască acestuia pentru atitudinea observată față de sași. Contele Szapásy mulțumi pentru acestă atențiune și observa între altele, că instiința sa a fost în­totdeuna ca să aplaneze contrastele esistente, pentru ca prin unire să consolideze patria. Salmen și Filtsch făcură apoi visită și actualului ministru­­președinte Weckerle și ministrului de interne Hie­­ronymi, pentru ca să le telrificescá simpatiile sașilor și se ruge pe aceștia de aceeași bunăvoință, după cum a manifestat-o guvernul trecut. Ambii miniștrii primiră bine aceste declarațiuni și asigurară pe deputați. Că ei nu vor arăta mai puțină bunăvoință, ca cabinetul trecut și că se vor îngriji, ca legile să­­ p rămână numai pe hârtia8. * (Fostul.) Direcțiunea poștală telegrafică din Cluj d escrie concurs pentru ocuparea postului de magistru postal clasa III-a în Șomcherec (comitatul Som­. Dobâca) cu lotă de 205 fl. și alte accidenții. Reflectanții i au a-și înainta cererile în decurs de trei săptemâni și a depune o cauțiune de 100 ti . (Gas de morte.) Consilieriul scolariu Moc­­nik, savantul autor al opurilor de matematică, care sunt întrebuințate la scalele medii din Intrega mo­narc­ie, a reposat in Graz la 1 Decembre a. e. n. * (Convenția fran­co-r­omână.) Din Paris se anunță, că comisiunea vămilor a adoptat conven­­țiunea de comerciu și navigațiune între Francia și România. * (O lege contra u­zur­ei în Rusia.) Con­siliul imperiului rus a fost sesizat de un proiect de lege contra uzurei, după care ori­ce interese ar trece preste 8­­/2 la sută vor fi considerate ca uzurare. Persona recunoscută culpabilă de delictul de camătă va fi condamnată la închisore de patru pănă la șa­­sesprez­ece luni; dacă împrumutătoriul, pentru a as­cunde delictul, cuprinde în capitalul împrumutat enunțat interesele uzurare, pe cari le reclamă, pe­­depsa nu va putea fi mai mică de 18 luni de în­chisore. Dacă delictul a fost comis față de minori sau de „persone slabe la minte”, vinovatul va fi ju­decat la muncă silnică sau chiar la deportare în Siberia. * (O scenă înfricoșată la luptele cu tauri.) In <Ș­i ele trecute s-a întâmplat o scenă în­fricoșată în Arpega (Mexico) cu ocasiunea unei lupte de tauri. Un taur, care turbă în urma rănilor, ce le primise în cursul luptei, și începu­se sară­și să mu­­gască, așa încât taurii, ce se aflau în afară de arenă întro fugă sălbatică trecură preste zăgazurile arenei asupra publicului îngrozit. Privitorii înspăi­mântați, pentru ca să se apere de taurii turbați, se refugiau într’o parte a amfiteatrului, care fiind slab construit, se dărîmă. Preste 50 de persone fură ră­nite prin acesta dărîmare Taurii uciseră mai multe persone și răniră 15 omeni. * (Cel mai bogat om din lume a murit.) O telegramă din New York aduce scirea, că Jay Gould, cel mai bogat om din lume, a murit la 2 Decembre . Averea lui se socotesce a fi fost 375 milione franci și 70 de milione percente anuale, ce le primia după acesta sumă colosală. * (Despre miopie.) In un tract referitoriu la purtarea de ochelari profesorul Rothmund pune întrebarea, că este miopia așa dăunosă precum sus­țin mulți și apoi răspunde, înainte de tote trebue să constatăm, că dela purtarea de ochelari nu scapă aprope nici un ochiu. Ochiul normal (fără defect) la lucrul de aprope are trebuință de ochelari cam dela anul al 45-lea, cel departe văzsătoriu încă din tinerețe. Ce e drept, sunt omeni, cari nici la adânci bătrânețe nu între­­buințază ochelari, aceștia sunt — fără scirea lor — numai puțin miopi, ori doi ochi diferiți, dintre cari pre cel scurt văzător îl întrebuințază pentru lucrul de aprope, ci pe cel departe văzător pentru lucrul de departe Ochiul puțin scurt văzător are avantagiul unei mari durate la lucrul de aprope, o prerogativă, care nu se pate prețui în de­ajuns pentru multe ocupațiuni. Condes­­ jire. Prejudițiele miopiei se exa­­gereza de cătră mulți. Ele sunt a se delătura prin întrebuințare timpurie de ochelari potriviți ca și prin iluminațiune și ținută acomodată mai ales în scală. Numai o formă de miopie este îngrijitore și pote conduce chiar la orbire — așa numita miopie progre­siva. Pănă când miopia ordinară înainteză odată cu crescerea ochiului și cu anul al 20 lea sau al 22-lea nu mai face nici un pas, pănă atunci acesta formă rara, care după Tscherning abia atinge un procent progresez, încă și după anul al 40-lea și în unele cazuri este împreunată cu vedere ageră. Ea este alt­mintre un morb, ce se baseza cu totul pe alte cause și nu stă în nici o legtură cu lucrul de aprópe. Dare de somn și mulțămită publică. Subscrisul ve rog se binevoiți a publica în prețuitul­­ liariu, ce’l redactați urmatorele : Devenind ca învățător în acesta comună și ne-aflând cele necesare pentru de a propune, m’am tot cugetat cum a’ș putea eu, ca cel puțin ce e mai de lipsă dintre obiecte să’mi pot procura. Așa am recurs la sprijinul on. public, și la 24 Novembre st n. a. c. am arangiat o petrecere cu dans, și cu tote că a fost timpul cam scurt, totuși petrecerea a fost cercetată de un public numeros, inteligința și popor de rând, cari toți au contribuit pentru scopul sus amintit, și adecă din Bucerdea: Candin Pop primar 2 fl. Antoniu Pop 2 fl. Moise Meteș notar 1 fl. 20 cr., Ferencz Bitai 1 fl. Mihailă Floria 1 fl. 20 cr., Aurel Jurca preot gr. cat. 1 fl., Culiță Floria 1 fl. 20 cr., Teodor Pop paroch gr. cr. 1 fl., Crișan Chirilă 1 fl., Chirilă Borza 80 cr., Culiță Borza 80., Indreiu Truța 80 cr., loan Bolea 80 cr. Buțiu Rusan 40 cr., George Floria 80 cr, loan Pop 80 cr., Iulian Anghel înv. Cricău 50 cr., Petru Jomolean Cricău 80 cr., Teodor Bârsan preot gr. cat. Cricău 1 fl., N. N. Mesentea 2 fl , loan Botta Alba­­Iulia 1 fl., Iosif Bucur Barabanț 50 cr., Romanian Remus farmacist Alba-Iulia 50 cr., N. Barbu iurist Alba-Iulia 50 cr., George Tot. Barăbanț 40 cr., Veronica Biriș Ighiu 1 fl., 495 Domea loan înv. Ighiu 40 cr.. Au mai incurs dela mult onoratul reverendisimul domn administrator protopresbiteral din Alba-Iulia Nicolau Ivan 2 fl., dela dl Erimie Iliescu preot gr. or. în htremți 50 cr. — Suma totală 27 fl. 70 cr. din care subtrăgându-se spesele 16 fl. resultă un venit de 1­ fl. 70 cr. o sumă destul de frumósa, precum nici nu ar și fi cugetat. Deci din totă inima îmi dau mulțămită mea pu­­­blică atât dlor cât și prea stimabilelor demne și d ș0re, cari nu au pregetat a osteni și ne-a cercetat cu prezența la pe­trecerea nóstru din sat. Dea­ceriul ca și în viitor se vedem mai mult public în mijlocul comunei nóstre, unde noi cu totá plăcerea îi vom primi cu brațele deschise, pentru­ ca se­­ zice: „Unde-ijunul nu-i putere la nevoi și la durere. Unde’s do puterea crescu, și dușmanul nu sporesce“.­­ Am a mulțămi și a fi recunoscător dlui arendator An­toniu Pop, care în tot decursul petrecerei ne-a servit cu bău­­tura gratis. Tot asemenea și dlui Chirilă Pop, care a binevoit a ne da casele sale proprii ca să ne putem petrece. George Șandru, învățător. Banii cei noi. Piesele banilor celor noi sunt: a) Monede de aur. 1 piesă de 20 coróne= 10 fl. v. a. = 1000 cruceri = 2000 bani. 1 piesă de 10 coróne == 5 fl. v. a. = 500 cruceri = 1000 bani. b) Monede de argint 1 piesă de 1 corónă=50 cruceri=100 bani. 1 piesă de­­/a coróna = 25 cruceri = 50 bani. c) Monede de nickel. » 1 piesă de 20 bani =10 cruceri. n n 10 „ = 5 „ d) Monede de brom. 1 1 piesă de 2 bani= 1 crucer, 1 —1/ 1 *!. » A D­­­­­­ tt n Pe lângă banii noi, vor umbla deocamdată și banii cei vechi, cari se vor retrage numai pe încetul din curs. Mai ântâiu, — fără îndoială însă nu curând — se vor scote florenți de hârtiă de câte unul. încetul pe încetul se vor retrage apoi banii mărunți de astarli, de argint și aramă, și se vor înlocui cu monede de nichel și bronz. Mai târziu se vor scote piesele de 5 fl. și 50 fl. și se vor înlocui cu bani de aur. Banii de argint de astăz­i piesele de 2 fl., de 1 fl. și de V4 fl. (25 cr.), deocamdată rămân în circulațiune. Retra­gerea acestora încă este prevăzută în lege, dar, când se va face, nu se scie. Mai târziu se vor retrage pe încetul și biletele de bancă de 10, 100 și 1000 fl. și în locul lor se vor introduce alți bani de hârtie, cari se vor putea schimba ori­când cu aur. Perceptoratele de dare primesc ori­ce sumă numărată în coróne de argint de câte o piesă, pe când privații nu sunt datori să primescă mai mult, ca 50 piese. Monede de nichel de 20 și 10 bani, atât casele statului, cât și privații sunt datori să primesc­ pănă la 10 coróne sau 5 fl.; monede de bronz de 2 și 1 ban, casele statului, primesc pănă la 10 coróne; privații nu sunt datori să primescá mai mult ca 1 coróna sau 50 cr. Galbeni austriaci, piese de 1 fl. se vor bate și în viitor, piese de 4 nu. 1 Galben = 11.29013 coróne ; la sume mai mici = 11.29 coróne. Astfel 10 # = 10 X 11.29= 112.90 coróne; 5 # = 5 X 11-29 = 56.45 coróne. Piesele de 8 și 4 fl. aur (Napoleon d’or) nu se vor mai bate în viitor, cele de astăz­i se vor retrage pe încetul. O piesă de acestea = 19.04516 coróne. In franci socotela este următorea: 1 coróna = 1.05 franci Calcularea în coróne nu este încă obligatóre, adecă nimeni nu este obligat să numere numai în coróne, de aceea ori­ce plăți se pot face sau numai cu bani vechi sau numai cu noi, sau amestecat, cu noi și cu vechi. De esem­plu 100 fl. se póte plăti cu: In genere calcularea este forte simplă. Suma nóstra de floreni și cruceri se înmulțesce cu 2, adecă se duplică și avem coróne și bani. De exemplu 2 fl. 40 cr =4 coróne și 80 bani, sau 4.80 coróne; 230.20 fl. = 460.40 coróne. Din Călinoi, plugarului de pe 1893, sau cu 1 coróná și 50 cr. 10 „ = 10.50 „ 20 „ = 21.­ „ 1 piesă de bancă de 100 fl. 2 piese„ stat­ă 50 „ 10n „ bancă ă 10 , 20n „ stat a 5 „ 100n „ stat a 1 „ sau cu 20 r> „ aur­ă 10 coróne n 10n » n a 20 „ n â 2 fl. v. a. argint „ 100n ^ m­­ » a­n „ 400n ^­­­» n « » It 1 fl. v. a se va pute plăti: cu 1 piesă hârtiă de 1 fl. » 1 J) argint „ 1 „ , 4­7­ n & 10 n „ 2» corone argint » 10n â 20 bani nickel „ 20 Ț­ k 10 „ n 100 Ț­ k 2 „ bronz „ 200n k 1 ban „ Bu­rsa de Vien­a și Pesta. Din 4 Decembre, 1892. Ediia de aur ung. 6 °/6................................................ Renta de aur ung. 4 °/0............................................... Renta ung. de hâr­te 5 °/4............................... Ser­suri fond­are ale institut, de credit și economii „Albina“ .......................................... . . Galbeni împărătesei ............ Napoleon­ d’orl ...................................................................... Mărci ICO imp­rernave , ........................................... Londra IQ Livers sterlings ,..... . . Viena B.-Pesta. 113.60 100.50 113.60 10065. — 101.— 5.66 5.67 9.56‘/a 9.51 58.90 58 85 119.95 119.85

Next