Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-10-14 / nr. 113

Nr. 113 ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 îi., 6 luni 8 fi. 50 cr., 3 luni 1 Ü. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fi , 6 luni 4 fi., 3 luni 2 fi. Pentru străinătate pe an 12 ii., 6 luni 6 fi., 3 luni 3 fi. S­i­b­i­i­u­, Joi 14/26 Octobre 1893. Apare Marița. Ma și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45 Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anii XLI INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de dóne ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Sibiiu, 13 Octobie, 1893. Ziaristica magiară nu are pentru noi și pentru durerile nóstre decât cuvinte de dispreț. Ori de câte ori luăm un­­ ziar m­a­­giar în mână, nu aflăm în el decât sau ignoranță sau rea credință — și cu ignoranță și rea credință trad­eza apoi și causa românilor. Le place celor de la Ziaristica magiară să ne presenteze de un po­por barbar, mojic, incult, de omeni cari nu avem nici un titlu la o îm­bunătățire a forței nostre și în chi­pul acesta cred că e resolvată cesti­­unea română. Și dacă numai Z­aristîca ar umbla pe acest povârniș — noi, cari ne am dedat a fi insultați și batjocoriți aici în patria nostră, nici am mai lua no­tiță despre fantasmagoriile acestor smintiți la creeri. Dar când vedem, că dela înălți­mea justiției — de acolo, de unde ar trebui să se reverse numai dreptate și egalitate se aruncă insulte în fața unui popor întreg, in­dign­atut de a ne­­știa trebue sĕ crumpă și siliți Suntem se constatăm, că în Ungaria lucrurile au luat un curs de tot fals. Procurorul Jeszenszky în pledoa­ru­ seu și în întreg actul de acusațiune vorbesce de români, ca de un popor venit aici, suferit aici, care trăiesce din grația magiariior întocmir­i ca vi­­sitii din Bucuresci, cari s’ar dus din secuime, ca se nu inoră de vie Compararația e absu­a și ab­­sude sunt tóte doved­ite cu cari ei în­cercă a ai sta, că noi aici Înotăm în seu și în lapte, și numai <‘­­ași ce suntem dăm din mâni. Românii nu sunt aici i vene­tici, nici p? . Pre ețij ci cetățean al unui stat, la a o ..­ susținere contribue în măsura ega cu m­agiarii. Se pof­­téscu dl Jes­­«zki„ si s ia statistica ret " ’ țerei româneam și să vadă cu ce con­tribue veneticii acolo la susținerea statului și cu ce noi aici — și apoi se va rușina da modul cum s’a espri­mat despre poporul românesc. Mistificarea însă i vine lui și le vine și magiarilor la socotela Purceilend în modul acesta, greu se va pute face o înțelegere între noi și magiari, înțelegere care ar fi atât de necesară ambelor popore. Ne ne ni se atribue din partea magiarilor mereu lucruri cari numai în închipuire există și cari tocmai pen­tru acesta ne jignesc adânc. Noi nu reclamăm bucățirea sta­tului, nu intrăm în alianță cu Rimler ca să surpăm la temelia lui, dar feim să ne validităm ca cetățeni, și magia­­rii vor fi siliți a­­­mâne să vadă, că nu ne ne compet drepturi naționale. La acesta îi vor aduce evenimen­tele, ce se pot succede cu repeisiune, îi va aduce chiar resonul de stat, la care trebue să ajungă. Românii în un corp național vor o desvoltare națională și dacă nu o pot câștiga tot una le este, dacă pier ar fi sau preste o sută de ani. De luptă legală ei nu pot se ab­­di­că, ori va fi scris în cartea sorții că ei au sé piară ori apoi au să-și revindice dreptul de a trăi ca națiune liberă și egală cu m­­agiarii. Ministrul Hieronymi — care­­ ținut vorbirea dela Hatzfeld — ar dori sé deslege ce știun­ea română după re­ceptul, ce i-a prescritiv.­­ivirii ifin Ardel. Ore sc nu scie ministrul, că nici unul din acești slujbași ai gu­vernului nu stă la postul sĕu din încrederea românilor, și nu scie, că nici unul din ei nu ne vorbesce limba și nu ’și dă silința ca să ne înțelagă­m începutul ce s’a făcut deci cu con­sultarea fișpanilor este un început gre­șit și fără nici un calcul — și noi nu prin mijlocirea fișpanilor voim să ajun­gem la ceea ce cu drept aspirăm. Avem noi omenii noștri de încre­dere, aci sunt arh­iereii români cari cu­nosc păsurile și dorințele poporului, ei sunt chemați a fi consultați în ce ne privesce, dacă magiarii vor serios o apropiere. Sau póte doresc vr’o ma­nevră, care se su­mene cu ceea ce s’a pus la cale pe vremea lui Lonyai. Se pare, dar românii nu vor fi accesibili pentru de a fi trași pe sferă. Ei cer ca guvernul și legislativa să ia măsuri de îndereptare seriosa. A fii nu este vorba de drepturi închipuite, ci de drepturi perdute și dacă acele se vor acorda, — atunci da — înțelegerea e posibilă, altcum desastrele să vor ți­nea lanț de noi tot din vina ma­giarilor. Adunarea generală a „ Asociați­unii“ ținută la Năsăud, in țu­lete de 22 și 23 Octobre n. a. c. a decurs conform pro­gramei publicate. Participanții au fost nu­meroși, mai cu samă din părțile Năsăudu­­lui; din alte părți mai depărtate ale țării au fo­st puțini, precum credem, din causa timpului de tomna înaintat. Prim­rile, pre­cum și partea sociala, anume barc­hetul, ba­lul etc. au fost sp­endide. Cu privire la în­tregirea posturilor vacante au fost aleși: vi­­cariul metropolitan de Biaj, Rev. D. loan M. Moldovan de president, dl loan Pop Re­­teganul de secretarii­ II și dl Leontin Simo­­nescu de cassar. Ședințele s’au termin,,I Luni la amețit. Revista politică. Ministr de justiție Szilágyi precum ferm .-őiilin­s pr­eoțul ne leg ß des căsătoria civilă obligătore episcopilor catolici spre apinare. Dintre episcopi primatele Vaszary și episc. Schlauch și-au substernut deja părerile lor, in formă de memorand- Argumentul principal al ambelor memorande este, că, în ca­zul introducerii căsătoriei civile, ce încurcări grozave se vor isca pe te­renul dreptului familiar, anume vor fi căsătorii legale bisericesci, și nelegale de stat și întors că ătorii de stat le­gale și nerecunoscute de biserică ca legale. In­cașurile aceste nu ajută nici acel paragraf, care zie, că preo­­tul, după închiderea căsătoriei civile, póte să cunune pe nou căsătoriții, căci se vor întâmpla multe cazuri, când preotul catolic nu va cununa pe aceia, cari după legea­ civilă vor fi căsătoriți. Preoțimea, scriu ei, e gata­­ a executa o lege, care e menită a în­tări legătura de căsătorie, dar desa­­probă totul, ce se referesce la desfa­cerea căsătoriei. In urma acestor păreri ministrul Szilágyi a convocat de nou ancheta, care stabilise proiectul legii de căsă­torie civilă, însărcinându-o a combate argumentele lui Vaszary și Schlauch. Cu acesta combatere și cu o motivare unui pe larg apoi proiectul va fi sub­sternut de nou la coronă. Ministrul insistă, ca proiectul să remână nes­chimbat. Ancheta își continuă lu­crările. In 22­1 c. a fos un consiliu mi­nisterial comun în Viena, sub presi­­diul ministrului de externe Kálnoky. Dintre miniștri ungari au fost de față Wekerle, Lukacs și Bethlen, éi din­tre miniștri austriaci au luat parte contele Taffe, Bacqehem și Zaleszki. In consiliu s’au stabilit îndrumările, privitore la începerea pertractărilor pentru convențiunile comerciale, de o parte cu Rusia, de altă parte cu România. La nota, ce a trimiso acum câteva săptămâni Rusia Austro-Unga­­riei și s’a făcut respunsul. Cu pri­vire la con­vențiunea, ce­e­a se face cu România, după totă probabilitatea ji­ U — j.u’pus—mult , să vin pertractările verbale în Viena. * * Ministrul președinte italian Gio­­litti a ținut la 18 f. c. o vorbire la onero, marcând politica Italiei El a declarat, că Italia atât în virtutea formațiunei ei politice, cât și a celei sociale, trebue sc, urmeze o politică liberală și democratică în cele interne, ci cu privire la cele esterne a Zi8. Politica nostră esternă se basază pe alianțe. Noi ,am fost și vom fi tot­­deuna sinceri aderenți ai pacei. Un eveniment internațional, care a pre­ocupat­ ca dovadă, că întrega Europă doresce peste tot pacea. Raporturile politicei nostre esterne ne permit, ca să ne adunăm puteri noue și se re­­solvăm problemele grele. Italia tră­­esce ații epoca depresiunei economice. * * 9|C * FOITA I ' Document ntru limbă și istorie. pai /­sale, m­­an­uscript în limba Macedoromână. P ° P01' (Urmare), atât m . . 1 sine in­e­r ,l â 11 • Seminciia lui va fi putinciosu pre pa­­g gdr­u derepcilor se va bineiuventa. simplu Mil.meste pre noi Fiul Zeului. T ^le , Viu. Mărire, și inavitere in casa lui, și de­­’ ‘a Hui remâne in vieta vietei. ■lz l,­târn­tueste pre noi Fiul Zeului. Ve­rsu. Resari intru intunerik lumina derep­­, ced miserios, indurat, si dereptu. Qiiip . Mânutueste pre noi Fiul Zeului A ■ ‘Mărire Tatălui. Mântueste Fiul Zeului. ^" Și, akum. Ununaskute Fiule și Kuvăntule a raeului, karele esti nemuritoriu. r ci i bo­tezlu Domnului nostru Isus Hristos I in 6-lea Gerarîu. Viersu. Mi plaku, ke va auzi Domnul bocea rogolfinei meei IV$[ântueste pre noî, Fiul Zeului, karele te bo­tezai­. in Iordan dela loan, karii kântâm d­e. Aliluia. Versu. Kâ plekă urek în sca mie, și in zilele mele le voia kiemâ. Mântueste pre noi Fiul Zeului. Versu. Me koprinserâ durerile mortei, prcitu­rile iadlui me aflarâ. Mântueste pre noi Fiul Zeului. Versu. Miselios este Domnul, și indurat, și Zeul nostru misele. Mântueste pre noi Fiul Zeului. Mărire Tatălui. Mântueste Fiul Zeului. Și acum. Ununaskute Fiule Kuvăntule a Ze­ului karele esti nemuritoriu. La straformarea Domnului nostru Isus Hristos, in 6-lea Fruptuariu. Versu: Muncii Sionlui, kostele mezinoptei, ce­tatea imperitlui celui mare. Mântueste pre noi Fiul Zeului, karele te stra­­forma și in muntele Taborluî, karii kântâmiu d­e­ Aliluia. Versu: Muntele Sionluî, karele amă el. Și adară, ka al uni kornului Sântemintul séu. Mântueste pre noi Fiul Zeului. Versu. Și duse pre dănșii in muntele Sânte­­mintului seu, muntele acista, care le căstigă de­­­reapta lui. Mântueste pre noi Fiul Zeului. Mărire. Și acum. Ununaskute Fiule și Cu­­văntul a Zeului karele esti nemuritoriu. Preste tote zilele, afara de Serbatori. Versu: Domnul se imperăci, intru ornamintu se imbracă. Pentru rugâciunile Sâncilor tei. Mântuitorule­ mântueste pre noi. Vers­u. Domnul se imperăci, intru ornamintu se imbrakă, se imbracă Domnul cu putere, și se încinse. Pentru rugâciunile Sâncilor tei. Versu: Pentru sa intari lumea, barca nu se va plati. Pentru rugâciunile Sâncilor tei. Versu: Mărturiile tele se incred in cara forte: Rasei teei se cuvine sânc­e, Domne! intru lungime de zile. Pentru rugâciunile Sâncilor tei. M­ur­i­r­e T­a­t­a­l­u­i. Pentru rugâciunile Sănci­­lor tei. Și acum: Ununaskute Fiule și Cuvăntule a Zeului, karele esti nemuritoriu. La Domineka Florilor. Versu: Erezui, pentru aceea vorbii, care ea me umilii forte. Mântueste pre n­oi Fiul Zeului, karele șezu și pre mânsul asinei, karii bântâm d­e­ Aliluia. Versu. Ci vom tresplati Domnului, pentru tote, bare de de mie. Mântueste pre noi Fiul Zeului.

Next