Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-11-26 / nr. 127
^ Nr. 127 Sibiiu, Sâmbătă, 26 Novembre (8 Decembre) 1894. TELEGRAFUL ROMAN. tiport Marița, Joia, și Sâmbăta. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fi. 75 cr. Pentru monarcic pe an 8 , 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. I. III ...... J Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă — Articulii nepublicați nu se înapoiază INSERTIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rondul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Anul XLII Mikim 25 Novembre, 1894. Vestea cea mai nourice ne o aduc foile magiare din Budapesta este, că sancționarea proiectelor de legi bisericesci nu va urma în curând și nu în urma acesteia cabinetul Wekerlee pe ducă. După cum se asigură el se va retrage, îndată ce se va vota indemnityul și cu formarea unui nou cabinet sunt aduși în combinație baronul Bánffy, fostul „pașa“ din Bistrița-Năsăud, oi de altă parte contele Czapáry Cu aceste combinații și cu sartea proiectelor se ocupă acum în parte mare presa. Afară de acestea o mai preocupă un eveniment și acesta este visita, ce a făcut o in Pesta bărbatul politic Flourens, fost ministru de externe al Franciei. Flourens este un bărbat, care s’a interesat de sortea nostră, a românilor și a apreciat favorabil justele nostre pretensiuni. Scopul călătoriei sale în Ungaria se cjice a fi tocmai studiarea cestiunii române și se vede, că în genere studiarea cestiunii naționalităților din monarhia Austro Ungară. El venind din Petersburg a fost în Viena, apoi a venit în Bpesta și de aici la Praga, de unde apoi plecă direct la Paris. Foile magiare ne spun, că Flourens a cercetat în Boesia pe mai mulți bărbați politici de tote partidele, miniștrii, ca și kossuthiști și aponyiști, a petrecut câteva ore în clubul tia*riștilor, unde a convorbit cu mai mulți ziariști și politiciani și în fine, că a fost interviewst, mai cu semn cu privire la cestiunea română. In aceste conveniri ale sale Flourens s’a pronunțat, după cât aflăm din foile magiare în trei cestiuni mari, cari preocupă lumea politică dela noi. S’a pronunțat cu privire la politica bisericesca magiară, întrupată In proiectele politico-bisericesci, a căror sarte chiar acum se pare a fi nesigură, s’a pronunțat apoi despre reforma administrației și în fine despre cestiunea română. Cum s’a pronunțat el in aceste mari cestiuni, noi positiv nu putem sei, căci cu foile magiare, grație modului lor de-a falsifica total adevărul și a-1 presenta după cum le convine lor, am ajuns acolo, în cât mare credsemânt nu le pute da omul. Astfel deci cele comunicate de ele trebue să le primim cu reserva. Despre părerile lui Flourens privitore la politica bisericescă „Egyetértés“ aduce cele mai detașate scrii,ocupându-se cu ele în un prim articol în unul seu din 5 Deca c. Flourens, după cum ne asigură numita țoie, aprobă politica bisericesca magiară, ca un avânt al liberalismului, care stă în legătură cu civilisațiunea generală și, de la ținuta „națiunii“ în acesta cestiune atârnă mult ca se crosea sau sé scadă simpatia poporului francez, față de poporul magiar. In ce priveste reforma administrației Flourense contra administrației de state pentru susținerea autonomiei comitatelor, „căci — a zis el către un ziarist dela „Hazank“ — „sciți d-vostră, că contra Vienei ați avut o armă puternică in resistența comitatelor și acesta pute să fie și în viitor“. Așadar dacă putem da creement acestor sciri, Flourens s’a pronunțat pe placul șovinismului estravagant magiar, fără vise de a cunosce mai de-aprope relațiunile interne ale Ungariei. Despre acesta ne asigură chiar „Egyetértés“ în articolul său amintit, (ficen), că Flourens s’a pronunțat „fără de-a cunosce relațiunile speciale magiare și necesitățile politice, ci numai din puncte de vedere generale“. In modul acesta se póte salauisi liberalismul magiar, dacă nu e cis, că acela e zidit pe base false, evreesci și că el e menit a întră în serviciul magiarisării forțate! Cunoșcințe mai bune are Flourens cu privire la cestiunea română și la aspirațiunile românilor. Acesta reiese din cele comunicate în ziare, din cari se vede, că în cestia română nu s’a pronunțat pe placul magiarilor. Se anunță, că despre români a vorbit cu Wekerle, cu Apponyi, cu Óvary ș. a . și apoi a fost intervievat de un colaborator al lui „Festi Napló“, piariul acesta in un articol se ocupă cu părerile lui Flourens și le combate, din esipunerile lui se vede, că Flourens are cunostințe despre gravaminele românilor cu privire la cestiunea limbei, a instrucției, a legii electorale etc. Ce informațiuni i se vor fi date despre români în cercurile din Budapiesta, nu stim, dar ne putem închipui, vedemi că Óváry și Fármándy s’au ținut grapă de el, ca nu cumva, prin cineva să primescă și informațiuni „nepotrivite“. Tocmai din causa acesta foile cred, că Flourens e câștigat pentru causa magiarismului. Noi nu o credem acesta, ne pare tușe reu, că dacă a fost la Budapesta, n’a venit acum în Ardel, intre români. Cercurile în care s’a învirtit el, îi vor fi spus povestea veche, că numai unii „agitatori“ sunt nemulțumiți, dacă Inse, precum a promis, va veni la prima- ivară Intre noi, se va convinge că nu e așa lucrul. Va afla causa adevărată pentru ce marea majoritate a țerii nu doresce „liberalele“ legi bisericesci și va vede, că nici țăranii noștri nu sunt mulțămiți cu stăpânirea de a fi și cu mersul lucrurilor. Cine vrea ca să-și ia informațiuni bune în cestia română, pate ca să se adreseze și la cercurile magiare, trebuie însă mai pe sus de tote sé cerceteze pe români, să le asculte plângerile lor și apoi se judece nepărtinitor De o judecată dreptă și nepărtinitore nou, nu ne este temă! giab. Ilustrarea stărilor publice la una„Hazank“ de Joi scrie un prim articol, in care făcând o ilustrare a corupțiunii în viața publică, cu privire la criza guvernului scrie urmatorele: „Starea cabinetului, descompunerea partidelor în realitate pentru aceea devine periculosă, pentru că după părerea multor politici cu judecată serios, am ajuns pănă acolo încât e întrebare, că se pute precompune și susține în Ungaria o majoritate cu mijloce cinstite?" „După convingerea acestora, durere, spriginită cu multe motive bazate, corupția nu te înalță numai la cele mai înalte culmi, ci veninul ei a pătruns tare și în păturile mai jose ale națiunii“. Noi la aceste n’avem ce să țicem, decât să constatăm, că la acesta stare tristă a ajuns politica magiată urmărind utopii, eschivând sistematice de la viața publică de stat pe nemagiari și gugulind și imbrățoșând pe aceia, cari numai din speculă se dau de magiun. Unde vom ajunge mergând tot așa ? .. . Revista politică. Știrile mai prospete spun, că ministrul-prezident Wekerle e decis a-și presenta demisiunea după primirea proiectului de lege despre Indemnitate, eri tn cabinetul nou nu va primi nici un portofoliu. In primul rând e adus în combinațiune Bánffy cu formarea noului cabinet, In care nici Wekerle dar nici Hieronymi și Szilágyi nu vor primi portofoliu. Alții vorbesc crfi despre rechemarea lui Szapâry, atunci de sine înțeles proiectele bisericesci trebue să cadă. „Festi Napló“ spune că nu numai sortea celor două proiecte de lege, cari nu sunt încă votate în casa magnaților, ci și cele care așteptat sancționarea, e forte dubie, ori cum se cjice: „pluteșce în aer“. Fapt este, că Wekerle nu va primi sancționarea. Mercuri séra a sosit la Budapesta ministrul a latere Andrássy și nu a adus nici o asigurare. Demisionarea lui Wekerle se priveste drept FOITA . Tratamentul difteriei. ITu este altă bolă, al cărei nume se inspire, cu drept cuvânt, o spaimă mai mare ca difteria. Mai gravă decât tate bolele prin molipseala sa, prin rapiditatea desvoltării sale, difteria este mai cu sumă gravă prin otrăvirea generală, pe care o produce în general la copii sau la persone adesea slăbite sau convalescente de la altă bolă. Cifrele anuale ale mortalității probeza destul de tare pericolul acestei afecțiuni care, localizata In gât, ia numele de anghina puenosa și propagată in laringe ia numele funebru de crup (gușter). In fiecare an mii de copii mor de acesta bola și cu tóte medicamentele cele mai diferite, cu tote încercările cele mai generose ale corpului medical, răul nu cedeza de loc. In ultimii timpi, cu tote acestea, aplicarea mai continui, mai metodică a procedeurilor antiseptice, a permis a atenua mortalitatea și luată la timp, supraveghiată și tratata cu îngrijire, anghina difteritică, când nu are un grad de toxicitate extrem, dă o ■cifră de tămăduiri superiore mijlociei din ultimii ani. Dar acesta cifră este încă prea mică, mai cu samă in spitaluri, și se privesc cu recunosciință fericitele resultate obținute, prin studiile bacteriologice, pentru tămăduirea acestei teribile bale. Se scie, că difteria este causată de un microb special, descoperit de Klebs și Loeffler. Unul din cei mai străluciți elevi ai lui Pasteur, dr. Roux, a arătat, că acest baccil secreteza un produs tonic, care introdus în organism prin căile limfatice și sanguine produce o otrăvire generală mai mult sau mai puțin gravă și este cauza paraliziilor localizate sau întinse, care se observă destul de des în urma unei atingeri ușore în aparență. Tocsina difterică se obține cultivând bacilul virulent în bulion în contact cu aerul, sau mai bine într-un curent de aer umed. Lucrările lui Pasteur au aveut, că se pate, prin diferite mijloce să se ajungă a atenua virulența diferiților microbi. Plecând de la aceste idei fundamentale Richet și Hericourt din Paris, Behring și Kitasato, la Berlin avură ideia d a utilizatorul animalelor imunisate în contra unor maladii. Behring aplică mai întâiu aceste cercetări la tratarea tetanosului; antitoxina tetanică este destul de lesne de obținut, dar ea nu a dat incă tate resultatele, ce se puteau aștepta, pate pentru că tetanosul nu este recunoscut în mod clinic decât în momentul când otrăvirea generală este deja prea înaintată. Aplicațiunile acestei metode la difterie au fost mai fericite și comunicarea doctorului Roux la congresul din Budapesta a fost ocisiunea unui triumf pentru promotorul acestei metode, Behring din Berlin. Difteria se anunță prin presiune locală, la membrana falsă, in gât sau laringe, numai de la acesta primă manifestare și pe măsură cu cuprinderea mucoselor tocsina, produs solubil al baccilului, se infiltreza în organism și aduce intocsicarea. Se pote acționa clar de la primul moment și a se combate în mod eficace acesta otrăvire prin antitocsină; acesta antitocsina este dată de serul animalelor imunisate prin inoculațiunea virusului în dose gradate. Pentru a imunisa animalele, să ia tocsina obținută prin cultura bacilului și se atenuază, fie încăldindu-o la o temperatură órecare, fie amestecându-o cu puțină lcere iodo-ioduratei. Iepurii, cobaii, cărora se înjecteza acesta tocsina atenuată, au o ușoră mișcare de friguri, dar resistă cea mai mare parte și serul sângelui lor conține un produs, antitocsina, care neutralisază efectele virusului difteric cel mai pur. D. Roux a găsit un cal animalul capabil de a da cele mai mari cantități de ser antidifteric, fară reacțiune aparentă. El ia cai de trăsuri reformați pentru viții de piciore, șchiopi etc., dar forte sănătoși. Toți sunt examinați din punctul de vedere al răpciugei și odată recunoscuți îndemni, cu ajutoriul injecțiunilor de mabină, ei trec la grajdurile institutului Pasteur, unde devin agenții vaccinatori în contra difteriei. Pentru acesta li se injectază doze progresive de virus difteric, pe care le suporta mai bine ca orice alt animal. In optzeci de zcle, unul din acești cai a primit mai mult de 800 centimetrii cubi de topsină, fără alt accident decât puțină inflamațiune locală și rișce friguri ușore în ziua când se face infecțiunea. Odată animalul astfel preparat nu mai rămâne decât a-i scote ser, care a devenit un lichid antidifteric. Se practică în vîna jugulară o înțepătură care se pate repeta de mai multe ori, fără accident pentru animal; se obțin astfel cantități mari de sânge din care se separă un zer de o lichiditate perfectă, înainte de a trece la aplicarea la bolnavii tineri, d-nul Roux a făcut un număr forte mare de esperiențe cu cobai și iepuri, cărora este mai lesne a le inocula difteria, iritând o mucosa și imbibând-o de baccili. In câteva ore să desvolte falsa membrană caracteristică și dacă nu se intervine, animalul more repede din cauza progresului