Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-12-08 / nr. 132

Nr. 132 ABONAMEN­TUL. Pentru Sibliu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarc­ie pe an 8 fl, 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Si­biiu, Joi, 8 20 Decembre 1894. Așntre Marița. Juna Sâmbăta Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază —————— Anul XLII INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 80 cr. pentru fie­care publicare. Legile bisericesci sancționate. Un prieten al fetei nóstre ne trimite cu titlul de mai sus, următorul articol: Sancționarea celor trei proiecte de legi bisericesci a urmat. Dar nu urmat ceea ce credea publicul puțin informat în afacerile politice, n’a ur­mat clarificarea situațiunei. Multe ziare magiare mai vârtos, cele susținute din fondul de disposițiune, precum și în­­trega presă neo-magiară, presa evre­iască a jubilat, ținând zi­ua sancțio­nării proiectelor cunoscute de-a ți­ epocală în viața publică a magiarilor. Ce e drept guvernul a rămas intact, sancționarea urgentă pe tote căile po­sibile — punându-se în perspectivă chiar și revoluțiunea cu noul preten­dent Kossuth nr. II, e un fapt împlinit. Nime Inse nu e sigur, ce va aduce <rma de mâne. In cercurile cele mai bine informate magiare situațiunea se con­sideră de fórte gravă. sficătorea: „cine sâmenă veni, secera-va furtuna“ nu s’a putut nici­când aplica atât de bine față de trecutul guvernului actual, ca tocmai acum după o victorie a la Piriu. Acesta o constată chiar b­ar­rele magiare. Tabloul situațiunei e destul de tragic dus la Coronă — guvernul — și-a perdut încrederea, deore­ce la timpul său nu a dat informațiun­i exacte. Co­rona a fost necesitată a se informa pe alte căi. In tabăra guvernamentală, nemul­țumirii, ei tot mai mult la ivălă Di­sidenții partidului liberal probabil vor să între în partidul Apponyist. Clerul catolic, acompaniat de o parte din magnații catolici, și cu ei întreg catolicismul a desfășurat stin­dardul de luptă pe față. Programul staverit la Alba-regală, a aflat un viu resunet nu numai in straturile popo­­rațiunei catolice, ci în întrega țară. Naționalitățile­? Sunt agitate precum nu au fost dela plămădirea dualismului. Cestiunea naționalităților a devenit călcâiul lui Achile. piariștii magiari se dau ei de gol. Kinder filo-rusul trécá hrén sub nas lui Pázuiándy, Óváry, arătând in o broșura de curând apărută suferin­țele naționalităților. Tăcem deocam­dată de alte voci simpatice naționa­lităților. Disoluțiunea e generală, și ace­­sta e solut și în cercurile curții. Co­rupțiune in sus, corupțiune în jos. Era până unde au dus guvernanții nostrii afacerile statului. In fața acestor constatări astăzi nime nu se mai indeie, că trecându­se preste o crisă efemeră de cabinet, stăm înaintea unei crise de sistem. Căderea guvernului, și venirea altuia la putere ar însemna numai o trăgănare de a­ fi pre mâne. Restabilirea pacei interne intre poporele conlocuitore, nu se pote face prin schimbarea de persone ci prin inaugurarea unui sistem de guvernare mai ecuitabil. f­iarele magiare ’și exprimă pre față temerea ,că nu numai guvernul, partidul liberal, precum și proiectele lor bisericesci, vor fi resturnate, dar însuși întreg sistemul de guvernare. „Trecem prin grele vremuri. Steua nostră apune“ 4'ce un star guverna­mental. In urma acestor constatări, cre­dem, că noi românii trebue să ne fa­cem ochii în patru și să nu lăsăm ne­folosit nici un moment, și nici un mij­loc, pre care l’am crede de eficace a grăbi schimbarea stărilor nóstre de azi, ce au devenit insuportabile. Le ținem cont de disposițiunile mai fa­vorabile, ce ni se arată de acolo de unde românii au primit un trecut mult bine. Pururea reali, pururea fideli. Inaltei Case domnitore, să fim destul de bărbați a pretinde ceea­ ce ne compete. E mai pre­sus de ori­ce discu­­siune că numai uniți în cugete, uniți in simțiri vom doi insufla respect. Le profităm deci de situațiune încât posibil va fi. 1. 6. Date istorice relativ la organi­­sarea partidului național. (încheiere.) III. Dintre cei chemați s’au escalat: 1. Dr. Avr. Tincu prin epistola No 2. 2. Gener. Tr. Doda prin epistola No. 3. 3. A. Frentiu prin epistola No. 4. 4. G. Pop, prin epistola nr. 5. 5. Ales. Mocsonyi prin o epistolă adresată lui Barițiu. 6. Dr. I. Rațiu prin o telegramă trimisă lui Barițiu. 7. 1. P. Desseanu asemenea prin epistolă. Er­oie, Zigre, Sig. Borlea Gr. Nichita nu s’au escalat de loc“. IV. „Dintre cei chemați s’au presen­­tat în ziua primă: V. Babeș, P Ro­­tariu, Coriolan Bredicean, Petru Mihali, Andr. Mecianu, Ales. Filip, Iul. Coro­anu, Daniil Lica, Patr. Barbu, Dr. Aur. Mureșan, I. Roman, Nie Popea, D. Mă­­cellariu, Vis. Roman, G. Barițiu, Nic. Cristea, Parteniu Cosma, 17 inși, și din cei presenți la adunarea fond. de teatru s’au mai invitat Iosif Vulcan și Georgiu Secula, or a doua zi au mai venit Gav. Manu și E. B. Stanescu și s’a mai invitat canonicul Antonelli din Blaș, de toți 22“. „Nechemați au intrat­ în ziua pri­mă advocatul din Sibiiu B. P. H. or a doua 4* S. P. advocat în Orăștie, cari din urbanitate s’au tolerat ca as­cultători.“ „Observ ați, că am înțeles de la P. P. că la 18 Oct. ar fi primit re­dactorul fótei germane de aici „Lieb. D. Tageblatt“ o insinuare scrisă cu ce­­rulă­, că în sara prem­ergătore „s’a ținut în locuința advocatului P. Cosma o conferință de natură politică“ de care însă redactorul a avut gentileții a nu face us. „Conferența s’a ținut in locuința subscrisului, în strada Cisnădiei No. 16, și a durat, in 17 Octobre dela 5 — 7 ore sera. In 18 Oct. dela 4 —10 ore sera și in 19 Oct dela 9—2 ore din 41­“ „Desbaterea cestiunilor puse la ordinea 4Hei a urmat cu totă serio­­zitatea și cu cele mai legitime îngri­jiri patriotice, și după capacitări reci­proce s’au luat cu unanimitate urm­ă­­torele cond­use: I. „Bărbați români 22 la număr, de prin mai tote părțile locuite de ro­mâni din patria comună, adunați oca­­zionalminte la­olaltă în Sibiiu, după o comunicare de păreri intre sine, re­cunosc în unanimitate: necesitatea, utilitatea, și posibilitatea unei acțiuni comune politice-naționale, pe baza so­lidarității în general, și special față de alegerile ce se apropie pentru dieta Ungariei , prin consecință în sarcină pe șapte dintre sine cu luarea măsurilor necesare.“ „Scopul e: „Aluptarea pe cale legală, adecă pe baza legilor esistente, sau prin stă­ruință de legi nouă, a posițiunei po­litice-naționale ce se cuvine unui po­por autoh­ton de peste 20 milione suflete în patria comună. II. Comitetul de șepte se însâr­cineza cu elaborarea unui program de acțiune comună a românilor din Tran­silvania și Ungaria, care la timpul său să fie supus aprobării unei conferințe generale. III. In special, comitetul de șapte, în conlucrare cu comitetul electoral dela alegerile precedente, având în vedere referințele trecutului și împre­­giurărilor actuale, resultatul consultă­rilor de a fi și eventual urmânde, să statorescu un program pentru ținuta față de alegeri, și convocând la tim­pul său o adunare de alegători și in­teligenți, se ’i supună votului acelora, să ’1 propage și recomande de cuno­­sură tuturor alegătorilor români. IV. In comitet s’au ales: Babe­șiu, Barițiu, Cosma, Popea, G. Pop. din Băsesci, Dr. Rațiu din Turda și Vis. Roman. I­V. Fiind conferința de natură privată și confidențială, consultările FOITA Instrucțiunea în China. (Urmare.) Planuri de învățământ, ori împărțiri de óre nu afli la chinezi — ele ar fi și su­perflue, fiind­că nu există o împărțire în clase, și totă instrucțiunea se mărginesce la Învățarea de rost și la scriere. Ca prima carte de învățământ să în­­trebuințază o așa numita „Carte cu 3 semne“ , un fel de Abcedariu. Cuprinsul acestei cărți îl formeza propusețiuni, cari constau numai din câte 3 cuvinte. Și fiind­ câ limba scrisă chineză nu are semne pentru fie­are sunet, ci numai pentru cuvinte, astfel în carte fiecare propusețiune ce devine e scrisă cu 3 semne numai, de aci și-a luat și nu­mele prima carte. Aceste cărți au fost compuse înainte de vre-o 800 ani și se încep cu propuse­­țiunea — de­sigur ne­înțelesă de un prunc de 6—8 ani anume cu : „natura omului este deja originea sa bună, insă deși toți omenii în acesta privință sunt egali, totuși în lu­crările lor diferesc forte mult unii de alții“ se zl­ce mai departe că: „câștigarea de cu­­noștință e unicul mijloc pentru desvoltare și nobilitate.“ Să vorbesce apoi despre îm­plinirea datoriDțelor cătră părinți și frați. Enumără cele 3 puteri elementare, cei 3 lu­minători ai ceriului, despre relațiunile între principe (domnitor) și oficial, între tată și fiu, între bărbat și muiere, între frați și între amici, despre cele 5 virtuți mai în­semnate etc. și se finesce cu un stat serios de a fi cu diriginta la studii. Acesta carte trebue se o învețe școlarii tată de rost — cuvânt de cuvânt. Cu metoda de propunere nu-și sfarmă mult capul învățătoriul. Atât novițiul cât și scolariul mai vechiu — unul fiecare merg pe rând cu cartea înaintea în­­vățătoriului, acesta le explică una sau mai multe propusețiuni. Scolariul se reîntorce la locul său, și acolo neîncetat, cetesce cu voce înaltă lecțiunea dată, pănă atunci până când o scie de roBt. Apoi să duce de nou înaintea învățătoriului îi dă cartea în mână și i reciteza lecțiunea avută. Apoi capătă alta de nou, și acesta pro­cedură se repeteza de nou cu toți­­ pruncii pe rând. Se înțelege că în șcala, unde 20—30 școlari cetesc și Învăța cu voce înaltă deosebite lecțiuni se nasce o larmă grozavă care se aude din depărtare. De o explicare a materiei, ce trebue se o memorisezo elevii dela 6— 8 ani nici vorbă nu e. Chiar nici deosebite semne nu li­ se esplică. Repetițiuni se țin des și se continuă pănă când școlarii au învețat se cunoscă semnele cele mai multe și varii de scris — după ce cuprinsul cărții l’au memorisat. In scele mai înalte, învățătoriul mechanic« ce­tesce unele comentarii — asupra materia­lului învețat în scala inferiora. Fie­care sco­­lariu își are lecțiunea sa, și mâne con­tinuă de acolo — de unde a lăsat ieri, fără a se îngriji de alți conscolari. Unica schimbare în acesta învățare mechanicâ, ce omoră ori ce fantasie și judecată — se face prin deprindere în scriere ce se urmeza în fiecare zi. Scrierea să întâmplă așa, că scola­­riul capătă un model scris de învățătoriul. Pe acest model își așâiră scolariul hârtia sa fină, apoi cu un pensei muiat în negre la imitéza singuraticile semne — cari se ob­servă forte bine prin hilithie. Dacă elevul a perm­rs intréga „Cartea de 3 semne“ el posede deja 1068 cuvinte cu 530 semne deosebite. După aceea ur­­mază: „Cartea celor 100 seminții, din cari se compune poporul chinez. A treia e „Cartea cu 1000 de semme.“ A patra carte e: „meditațiuni pentru tinerime.“ Una din cele mai însemnate e: Cartea despre respectul copiilor“. In acesta carte se pot ceti sentențe forte alese d­­e, Iu­birea față de părinți e începutul tuturor vir­tuților“. „Cel mai mare păcat e neascul­tarea de părinți“ etc. A șasa și cea din din urmă dintre cărțile de cetire pentru scu­­lele populare este: „Instrucțiune pentru tinerime“ cu un cuprins asemenea celor dintâiu. In 3—4 ani școlarii memorisază cu­prinsul celor 6 cărți( deși e cu totul neaco­modat pentru ei. Mulți, cei mai mulți ră­mân numai cu acesta instrucțiune încheiân­­du-și timpul de scula. Cei ce voesc se de­vină omeni învățați, oficiali, încep studiile mai înalte anume: Studierea celor „4 cărți“ și a celor „5 clasici“. Cinci di­n aceste 9 cărți sunt în parte compuse, în parte adu­nate de Confuzie, celelalte, cari cuprind sen­tențe și doctrina de ale acestui om înțelept, sunt compuse de către școlarii săi. După ce elevii pănă la etatea de 13—14 ani și-au însușit și imprimat în memorie și aceste cărți încep la „Composițiunile stilistice“ pe

Next