Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-12-08 / nr. 132
Nr. 132 ABONAMENTUL. Pentru Sibliu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarcie pe an 8 fl, 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi, 8 20 Decembre 1894. Așntre Marița. Juna Sâmbăta Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază —————— Anul XLII INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 80 cr. pentru fiecare publicare. Legile bisericesci sancționate. Un prieten al fetei nóstre ne trimite cu titlul de mai sus, următorul articol: Sancționarea celor trei proiecte de legi bisericesci a urmat. Dar nu urmat ceea ce credea publicul puțin informat în afacerile politice, n’a urmat clarificarea situațiunei. Multe ziare magiare mai vârtos, cele susținute din fondul de disposițiune, precum și întrega presă neo-magiară, presa evreiască a jubilat, ținând ziua sancționării proiectelor cunoscute de-a ți epocală în viața publică a magiarilor. Ce e drept guvernul a rămas intact, sancționarea urgentă pe tote căile posibile — punându-se în perspectivă chiar și revoluțiunea cu noul pretendent Kossuth nr. II, e un fapt împlinit. Nime Inse nu e sigur, ce va aduce <rma de mâne. In cercurile cele mai bine informate magiare situațiunea se consideră de fórte gravă. sficătorea: „cine sâmenă veni, secera-va furtuna“ nu s’a putut nicicând aplica atât de bine față de trecutul guvernului actual, ca tocmai acum după o victorie a la Piriu. Acesta o constată chiar barrele magiare. Tabloul situațiunei e destul de tragic dus la Coronă — guvernul — și-a perdut încrederea, deorece la timpul său nu a dat informațiuni exacte. Corona a fost necesitată a se informa pe alte căi. In tabăra guvernamentală, nemulțumirii, ei tot mai mult la ivălă Disidenții partidului liberal probabil vor să între în partidul Apponyist. Clerul catolic, acompaniat de o parte din magnații catolici, și cu ei întreg catolicismul a desfășurat stindardul de luptă pe față. Programul staverit la Alba-regală, a aflat un viu resunet nu numai in straturile poporațiunei catolice, ci în întrega țară. Naționalitățile? Sunt agitate precum nu au fost dela plămădirea dualismului. Cestiunea naționalităților a devenit călcâiul lui Achile. piariștii magiari se dau ei de gol. Kinder filo-rusul trécá hrén sub nas lui Pázuiándy, Óváry, arătând in o broșura de curând apărută suferințele naționalităților. Tăcem deocamdată de alte voci simpatice naționalităților. Disoluțiunea e generală, și acesta e solut și în cercurile curții. Corupțiune in sus, corupțiune în jos. Era până unde au dus guvernanții nostrii afacerile statului. In fața acestor constatări astăzi nime nu se mai indeie, că trecânduse preste o crisă efemeră de cabinet, stăm înaintea unei crise de sistem. Căderea guvernului, și venirea altuia la putere ar însemna numai o trăgănare de a fi pre mâne. Restabilirea pacei interne intre poporele conlocuitore, nu se pote face prin schimbarea de persone ci prin inaugurarea unui sistem de guvernare mai ecuitabil. fiarele magiare ’și exprimă pre față temerea ,că nu numai guvernul, partidul liberal, precum și proiectele lor bisericesci, vor fi resturnate, dar însuși întreg sistemul de guvernare. „Trecem prin grele vremuri. Steua nostră apune“ 4'ce un star guvernamental. In urma acestor constatări, credem, că noi românii trebue să ne facem ochii în patru și să nu lăsăm nefolosit nici un moment, și nici un mijloc, pre care l’am crede de eficace a grăbi schimbarea stărilor nóstre de azi, ce au devenit insuportabile. Le ținem cont de disposițiunile mai favorabile, ce ni se arată de acolo de unde românii au primit un trecut mult bine. Pururea reali, pururea fideli. Inaltei Case domnitore, să fim destul de bărbați a pretinde ceea ce ne compete. E mai presus de orice discusiune că numai uniți în cugete, uniți in simțiri vom doi insufla respect. Le profităm deci de situațiune încât posibil va fi. 1. 6. Date istorice relativ la organisarea partidului național. (încheiere.) III. Dintre cei chemați s’au escalat: 1. Dr. Avr. Tincu prin epistola No 2. 2. Gener. Tr. Doda prin epistola No. 3. 3. A. Frentiu prin epistola No. 4. 4. G. Pop, prin epistola nr. 5. 5. Ales. Mocsonyi prin o epistolă adresată lui Barițiu. 6. Dr. I. Rațiu prin o telegramă trimisă lui Barițiu. 7. 1. P. Desseanu asemenea prin epistolă. Eroie, Zigre, Sig. Borlea Gr. Nichita nu s’au escalat de loc“. IV. „Dintre cei chemați s’au presentat în ziua primă: V. Babeș, P Rotariu, Coriolan Bredicean, Petru Mihali, Andr. Mecianu, Ales. Filip, Iul. Coroanu, Daniil Lica, Patr. Barbu, Dr. Aur. Mureșan, I. Roman, Nie Popea, D. Măcellariu, Vis. Roman, G. Barițiu, Nic. Cristea, Parteniu Cosma, 17 inși, și din cei presenți la adunarea fond. de teatru s’au mai invitat Iosif Vulcan și Georgiu Secula, or a doua zi au mai venit Gav. Manu și E. B. Stanescu și s’a mai invitat canonicul Antonelli din Blaș, de toți 22“. „Nechemați au intrat în ziua primă advocatul din Sibiiu B. P. H. or a doua 4* S. P. advocat în Orăștie, cari din urbanitate s’au tolerat ca ascultători.“ „Observ ați, că am înțeles de la P. P. că la 18 Oct. ar fi primit redactorul fótei germane de aici „Lieb. D. Tageblatt“ o insinuare scrisă cu cerulă, că în sara premergătore „s’a ținut în locuința advocatului P. Cosma o conferință de natură politică“ de care însă redactorul a avut gentileții a nu face us. „Conferența s’a ținut in locuința subscrisului, în strada Cisnădiei No. 16, și a durat, in 17 Octobre dela 5 — 7 ore sera. In 18 Oct. dela 4 —10 ore sera și in 19 Oct dela 9—2 ore din 41“ „Desbaterea cestiunilor puse la ordinea 4Hei a urmat cu totă seriozitatea și cu cele mai legitime îngrijiri patriotice, și după capacitări reciproce s’au luat cu unanimitate următorele conduse: I. „Bărbați români 22 la număr, de prin mai tote părțile locuite de români din patria comună, adunați ocazionalminte laolaltă în Sibiiu, după o comunicare de păreri intre sine, recunosc în unanimitate: necesitatea, utilitatea, și posibilitatea unei acțiuni comune politice-naționale, pe baza solidarității în general, și special față de alegerile ce se apropie pentru dieta Ungariei , prin consecință în sarcină pe șapte dintre sine cu luarea măsurilor necesare.“ „Scopul e: „Aluptarea pe cale legală, adecă pe baza legilor esistente, sau prin stăruință de legi nouă, a posițiunei politice-naționale ce se cuvine unui popor autohton de peste 20 milione suflete în patria comună. II. Comitetul de șepte se însârcineza cu elaborarea unui program de acțiune comună a românilor din Transilvania și Ungaria, care la timpul său să fie supus aprobării unei conferințe generale. III. In special, comitetul de șapte, în conlucrare cu comitetul electoral dela alegerile precedente, având în vedere referințele trecutului și împregiurărilor actuale, resultatul consultărilor de a fi și eventual urmânde, să statorescu un program pentru ținuta față de alegeri, și convocând la timpul său o adunare de alegători și inteligenți, se ’i supună votului acelora, să ’1 propage și recomande de cunosură tuturor alegătorilor români. IV. In comitet s’au ales: Babeșiu, Barițiu, Cosma, Popea, G. Pop. din Băsesci, Dr. Rațiu din Turda și Vis. Roman. IV. Fiind conferința de natură privată și confidențială, consultările FOITA Instrucțiunea în China. (Urmare.) Planuri de învățământ, ori împărțiri de óre nu afli la chinezi — ele ar fi și superflue, fiindcă nu există o împărțire în clase, și totă instrucțiunea se mărginesce la Învățarea de rost și la scriere. Ca prima carte de învățământ să întrebuințază o așa numita „Carte cu 3 semne“ , un fel de Abcedariu. Cuprinsul acestei cărți îl formeza propusețiuni, cari constau numai din câte 3 cuvinte. Și fiind câ limba scrisă chineză nu are semne pentru fieare sunet, ci numai pentru cuvinte, astfel în carte fiecare propusețiune ce devine e scrisă cu 3 semne numai, de aci și-a luat și numele prima carte. Aceste cărți au fost compuse înainte de vre-o 800 ani și se încep cu propusețiunea — desigur neînțelesă de un prunc de 6—8 ani anume cu : „natura omului este deja originea sa bună, insă deși toți omenii în acesta privință sunt egali, totuși în lucrările lor diferesc forte mult unii de alții“ se zlce mai departe că: „câștigarea de cunoștință e unicul mijloc pentru desvoltare și nobilitate.“ Să vorbesce apoi despre împlinirea datoriDțelor cătră părinți și frați. Enumără cele 3 puteri elementare, cei 3 luminători ai ceriului, despre relațiunile între principe (domnitor) și oficial, între tată și fiu, între bărbat și muiere, între frați și între amici, despre cele 5 virtuți mai însemnate etc. și se finesce cu un stat serios de a fi cu diriginta la studii. Acesta carte trebue se o învețe școlarii tată de rost — cuvânt de cuvânt. Cu metoda de propunere nu-și sfarmă mult capul învățătoriul. Atât novițiul cât și scolariul mai vechiu — unul fiecare merg pe rând cu cartea înaintea învățătoriului, acesta le explică una sau mai multe propusețiuni. Scolariul se reîntorce la locul său, și acolo neîncetat, cetesce cu voce înaltă lecțiunea dată, pănă atunci până când o scie de roBt. Apoi să duce de nou înaintea învățătoriului îi dă cartea în mână și i reciteza lecțiunea avută. Apoi capătă alta de nou, și acesta procedură se repeteza de nou cu toți pruncii pe rând. Se înțelege că în șcala, unde 20—30 școlari cetesc și Învăța cu voce înaltă deosebite lecțiuni se nasce o larmă grozavă care se aude din depărtare. De o explicare a materiei, ce trebue se o memorisezo elevii dela 6— 8 ani nici vorbă nu e. Chiar nici deosebite semne nu li se esplică. Repetițiuni se țin des și se continuă pănă când școlarii au învețat se cunoscă semnele cele mai multe și varii de scris — după ce cuprinsul cărții l’au memorisat. In scele mai înalte, învățătoriul mechanic« cetesce unele comentarii — asupra materialului învețat în scala inferiora. Fiecare scolariu își are lecțiunea sa, și mâne continuă de acolo — de unde a lăsat ieri, fără a se îngriji de alți conscolari. Unica schimbare în acesta învățare mechanicâ, ce omoră ori ce fantasie și judecată — se face prin deprindere în scriere ce se urmeza în fiecare zi. Scrierea să întâmplă așa, că scolariul capătă un model scris de învățătoriul. Pe acest model își așâiră scolariul hârtia sa fină, apoi cu un pensei muiat în negre la imitéza singuraticile semne — cari se observă forte bine prin hilithie. Dacă elevul a permrs intréga „Cartea de 3 semne“ el posede deja 1068 cuvinte cu 530 semne deosebite. După aceea urmază: „Cartea celor 100 seminții, din cari se compune poporul chinez. A treia e „Cartea cu 1000 de semme.“ A patra carte e: „meditațiuni pentru tinerime.“ Una din cele mai însemnate e: Cartea despre respectul copiilor“. In acesta carte se pot ceti sentențe forte alese de, Iubirea față de părinți e începutul tuturor virtuților“. „Cel mai mare păcat e neascultarea de părinți“ etc. A șasa și cea din din urmă dintre cărțile de cetire pentru sculele populare este: „Instrucțiune pentru tinerime“ cu un cuprins asemenea celor dintâiu. In 3—4 ani școlarii memorisază cuprinsul celor 6 cărți( deși e cu totul neacomodat pentru ei. Mulți, cei mai mulți rămân numai cu acesta instrucțiune încheiându-și timpul de scula. Cei ce voesc se devină omeni învățați, oficiali, încep studiile mai înalte anume: Studierea celor „4 cărți“ și a celor „5 clasici“. Cinci din aceste 9 cărți sunt în parte compuse, în parte adunate de Confuzie, celelalte, cari cuprind sentențe și doctrina de ale acestui om înțelept, sunt compuse de către școlarii săi. După ce elevii pănă la etatea de 13—14 ani și-au însușit și imprimat în memorie și aceste cărți încep la „Composițiunile stilistice“ pe