Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-01-15 / nr. 6
22 TELEGRAFUL ROMAN. cale. Contră acțiunea s’a și pus la Ea s’a început în Fiume, unde mai mulți alegători au desprobat ieșirea din partid a deputatului Battyányi și a aderat la proiectele guvernului. Așa s’au pus lucrurile la cale și în Timișora. Foile din Budapesta anunță, că acolo încă s’a început o mare mișcare. Din numele bărbaților, cari au participat însă la o adunare prealabilă se vede, că cei mai mulți sunt „patrioți noi“ — trecuți din întâmplare la biserica creștină. Debreținul încă nu vrea să rămână îndărăt. Acolo încă s’a ținut o adunare ca să pună la cale o contră acțiune. Lucrurile apar înse forte seriose. Partidul guvernamental slăbesce. Conf. St. Karoly încă a aflat ocasiune ca să iasă din partid. El a făcut în dietă propunerea ca dreptul de imunitate alui Ábrányi să nu fie suspendat. Cu el a votat oposiția întregă și cea mai mare parte a deputaților, caii au ieșit din partid. Sub pretenst, că deputații din partida guvernamentală, unde a aparținut și dânsul au votat contra propunerei sale, asigură „Magyarország“ că va părăsi partidul. Presidentul fracțiunei disidente a partidului independent încă și-a dat demisia motivându-și acesta cu împregiurarea, că „în vederea luptelor politice, ce se vor desfășura“ dânsul nu mai pute sta la presidiu. * * * Mare sensațiune a provocat în tote părțile împăcarea împăratului german Wilhelm cu fostul cancelariu Bismarck. Inițiativa a făcut-o împăratul. El a trimis pe adjutantul său Moltke la Bismarck, care era convalescent cu o scrisore prea înaltă și cu o sticlă de vin. Foile germane spun, că împăratul a invitat pe Bismark la Berlin ca să fie de față la sărbătorea nașterei împăratului. Bismarck a asigurat, că îndată ce se va însănătoșa va sosi la Berlin, unde va mulțămi în persona împăratului pentru atențiune. Despre acestă împăcare actualul cancelariu Caprivi se fi fost inițiat. Soliile mai noue asigură, că Bismarck a fost așteptat pe alți. Vineri în Berlin, împăratul iese spre întimpinarea și i-a pus la disposiție mai multe camere Sărbătorea cailor nașterei împăratului va fi strălucită. Presa germană comentăză acest fapt în diferite moduri. Cele mai multe foi de, că împăratul s’a redut necesitat la un astfeliu de pas, luptele politice din lăuntru și în special numărul considerabil al deputaților din oposițiune a dat mult de cugetat tinerului monarh; de asemenea și relațiunile înăsprite cu Rusia și cari au devenit și mai incordate în urma răsboiului vamal între aceste două mari puteri. * * * Deputatul frances De Ionele a avut în zilele trecute o corvorbire în Roma cu ministrul italian Crispi țiarul Le Journal“ scrie despre acesta cornvorbire următorele: Crispi a declarat că în Sicilia vor mai exista încă timp îndelungat nemulțămiri și turburări, dar ele se vor calma prin reforme radicale. Se vor duce legi cu privire la siguranța publică și la dări. A fost un lucru rău înțeles, că francesii s’au alarmat pentru că Italia a făcut concentrări de trupe, care îi erau necesare în urma tulburărilor ivite Nici nu se pote închipui, ca Italia se cugete la un răsboiu, când are să aplaneze în lăuntru atâtea greutăți. Ei îi trebue pace, care o și doresc. Presemnele indică, că Europa va fi liiscită. Intrăm într’o epocă de care nu va fi tulburată decăt Tea« Sub înțelepciunea omenescâ n’ar mai pute delătura evenimentele tulburători. Un exemplu de astfeliu de înțelepciune au dat bărbații Franciei ,și Englizerii, aplanând conflictul de la Sierra Leone. * 1* Scirile din Serbia anunță, că regele Milan s’a decis a veni în țară numai după ce a descoperit conspirația, ce s’a făcut contra dinastiei. Conspirația avea de scop răsturnarea dinastei și proclamarea de rege a prințului Arsenie Caragheorghevici, care actualmente e ofițer în garda țarului. A atras prea mult atenția lui Milan faptul, că familia domnitare a Muntenegrului, prințul Petre Caragheorghevici, cumnatul domnitorului Nichita, prințul Alesandru Caragheorghevici și soția acestuia, au dese conciliabule secrete în Nisa cu câțiva bărbați politici ai Serbiei. Milan a observat, că ministrul din Paris al Serbiei, dl Georgevici, cel care era să fie astă vară victima unui asasinat anarhist, e în relații secrete forte intime cu familia Caragheorghevici și mijlocește în mod oficial corespondența între familia Caragheorghevici și partizanii lor din Serbia. Milan a pus mâna pe o epistolă compromițâtore, care a descoperit tot pla Câteva Jile după prinderea scrisorii, prințul Petre Caragheorghevici sosește la Paris și în cel mai mare secret se întâlnește cu fratele său Arsenie și cu Gheorghevici și apoi după două zile de ședere se întorce la Petersburg, unde a continunat tratările cu Pașici. Zilele acestea urma să fie răsturnată dinastia Obrenovici, dacă exregele Milan nu ar fi descoperit conspirația și nu s’ar fi dus la Belgrad Astfel, deocamdată, Serbia a fost ferită de o nenorocire, ce putea să-i pericliteze existența sa. Lui Milan după multe pertractări i-a succes a compune cu mare greutate un cabinet nou. Cabinetul e astfel nu constituit. Fostul consul vienes Simici președinte, ministru de externe și finanțe generalul Zdravkovici ministru de lucrări publice; Nicolaievici de interne; colonelul Pavlovici de resbel; profesorul Lozanici de comerciu și agricultură ; profesorul Georgevici de justiție și instrucțiune publică. De la „Asociațiunea transilvană“. In un număr anterior al fóiei nóstre am descris frumósa serbare a așezării și desvălirii portretelor foștilor președinți ai „Asociațiunii transilvane", dănd și interesanta vorbire festivă a 11. Sale dlui vicepreședinte, Dr. Ilarion Pușcariu. Acum dăm după „Transilvania“ unul cel mai nou, frumosul discurs al dlui director al scalei de fetițe, Dr. Vasile Bologa, rostit ca răspuns la vorbirea festivă. El este următorul : Ilustre de Președinte! Onorat Comitet ! Onorat public! Sunt unii omeni, meniți de la Provedința, să arete în calea vieții lor, ce pate firea nostra pe acest pământ. Și acest fapt s’a dovedit o necesitate întru crescerea tinerimei, întru întărirea și asigurarea viitorului. Pentru că nemul omenesc, din chiar firea sa, nu se mulțămesce cu fapte, ce se observă cei din urmă muritori, — el cere pilde mărețe, aspirații înalte, avânt cutezător, care să-l inspire spre sânta țintă, ce-i palpită inima. Acesta necesitate logică, acest îndemn nobil, aflu, că a stimulat vrednica stăpânire a acestui institut, să ne surprindă cu acest dar ales, se impodobescáj acest nou paladiu al maselor cu înseși podobele nemului, mulțămind și sentimentul seu de gratitudine și recunoscință. Eta ne dar în vestmânt de serbatare, stă-ne împodobiți cu ai noștri și prin ai noștri, căci firea românului nu e de a se mândri cu pene străine, țfbcea odată, fórte nimerit, un bărbat încă viguros al actualului comitet. Și noi, de aceeași credință, gata suntem, mic și mare, cu inimă frântă întru dulci mulțămiri, se întimpinam figurile mărețe, ce în trecutul apropiat ne-au deschis drumul din isbândă în isbândă. Iată-ne dar întruniți sărbătoresce, sĕ ne încredințăm încă odată, cât de prețiose sunt isbânzile, ce au produs munca și credința lor, ce au înălțat vechiul prestigiu al nemului românesc. Și admirând virtuțile lor, să ne inspirăm de ele, păstrând numele lor drept talismane fără preț. In legătură ínsă cu acesta o întrebare ni se impune: pentru ce anume scala nóstră are parte de acest onor, de acesta distincție, ea, care și pănă acuma a fost fiica desmerdărilor părintesci? Răspunsul: pentru că scala este fundamentul educațiunei și culturei unui popor. Și vom accentua aci în deosebi scala de fete, ce cresce viitorele mame, cari sunt măduva mișcării intelectuale și morale in sinul unui popor. — Aici dar, în sinul acestei scale, trebue sé stralucesca figurile mărețe ale bărbaților providențiali, cari au brăzdat ogorul pe zeci de ani înainte, pentru cultul nostru național. Aici se lucesc întotdeuna geniul lor, pentru că ei au devenit miedul vieții nóstre, miedul acțiunii nóstre și au adeverit cuvântul poetului. Un singur om de vieta tare Portă ’n sin mii de ómeni tari, Precum o ghindă ’n cojo-i are Un verde codru de stejari ... Drept aceea idealul lor, astăzi moștenirea nóstru, aici înrădăcinat sĕ se păstreze pururea viu, ca focul vestalinelor, și sĕ se cultive cu stăruință din noni în nori cu un neprețuit odor. Așa vom deprinde noi urmașii, din exemplul lor, sĕ lucrăm cu entusiasm pentru adevĕrul întrupat în formele binelui. Și se nu uităm o clipă măcar, că binele nu se impune, decât prin dragoste și blândeță, ca mai apoi priceput să fie și urmat cu devotament. Că numai așa va străbate în sângele și osele tinerei generații, încălțindu-o și intărindu-o în căile virtuții. Vom deprinde mai departe, din exemplul lor, să cultivăm unirea fraților într’un singur gând și o singură instință. Să cultivăm dragostea frațescă, aceea putere magică, covârșităre, ce nu cunosce greutăți, nu cunosce pedeci, căci ea, după însuși cuvântul evangeliei, ridică munții din locul lor. Ținta e deci ficșată, garanția este dată. Căci, să nu voim noi cești mici, cari mărturisind adevĕrul, n’avem alt merit, decât acela, că iubim și noi cu sântă înflăcărare nemul, din care mândri suntem a face parte — Zic, să nu vrem noi ceȘti mici? idelul și virtuțile lor vor influința de bine, din propria intuiție, căci prea este învăpăiată astăzii inima tinerimei, ca ea sĕ nu se alipescá de ce e frumos, nobil și măreț. Am deci plăcuta datorie și onorifica misiune, se aduc onoratului comitet, în numele întregului corp didastic adâncul nosstru omagiu, respectul să mulțămită pentru acest frumos dar de Crăciun pentru acésta distincție, când ne pune drept strajă al acestor suvaere, ce represeată idealul nostru , în sfârșit pentru nobilul sprijin, ce întotdeuna ni l’a dat întru deslegarea problemei nóstre, asigurându-l cu respect, că vom păstra cu sfințenie camora depusă în acest scump locaș al maselor. înainte de a încheia însă, nu pot trece cu vederea, fără să adaug un cuvânt iubitelor nóstre eleve. Tinere mladițe, ce formați cununa primăverei între noi, nu uitați, că tóte jertfele și osteneleie părinților și conducătorilor noștri, se aduc pentru binele dumniavostru și pentru întărirea viitorului nostru. Săpați dar adânc în inimile d-vóstru memoria acestei festivități, și mai presus memoria bărbaților, ce sărbătorim, și o clipă sĕ nu perdeți în viață pentru deslegarea așteptărilor depuse în d-vóstiu. — Apoi împletind manile, dimpreună să implorăm binecuvântarea ceriului asupra instințelor conducerii nóstre și asupra acestui sânt locaș al lumininei, ca el vecinie se sporescá în folosul nemului. * Noutăți. Dl FitzGerald, corespondentul renumit al faiei „Daily News“, a fost de curând, după cum Zue „Sbg. d. Tgblit“, în Sepsi-Szt György, pentru a studia poporul săcitesc. Observările, ce le-a făcut el în urma impresiunilor primite acolo sunt caracteristice. Cea dintâia referință, Zice corespondentul englez, este poporul să învețe carte deorece numai așa se pote lăți civilisațiunea în estul Europei. Omenii politiseza prea mult, avut, scrac, tânăr, bătrân, toți politisază, ca și când nu ar ave altceva de lucru. Dacă poporul însă voesce să aibă putere destulă, pentru a suporta în viitor greutățile, atunci trebue să lucre mai mult, și mai puțin se politiseze. * * * Procesul memorandului, cum spune „Koloszvár“ va înghiți mulți bani. Pertractarea se va ține în sala cea mare de la „Redoută“, or statul va plăti pe fiecare zi chirie de 100 fl. Pertractarea va ține cel puțin o săptămâna. Lucrări filigrane. In curând se va deschide și în Sibiiu pe lângă un onorar mic, un curs de învățământ pentru lucrări filigrane, cari să distingă prin frumsețea și formele lor plăcute. Informațiuni mai detaiate să vor publica prin un anunț și să vor expune pentru public diferite soiuri de aceste lucrări frumose. * * * Convenția cu Austro-Ungaria. Din Bucuresci se anunță, că ministrul de externe va prezenta camerei proiectul de convențiune vamală cu Austro-Ungaria și cu Belgia. * * * Procesul omladiniștilor se continuă într’o mare agitațiune, ascultați 70 de acuzați. Pănă acum au fost Ei se provoca mai mult la Mrva. Tulburări în Serbia. Scirile ce sosesc din Serbia anunță, că intrega țara e în fierbere. Țăranii sunt forte nemulțumiți. Ei au ținut mai multe adunări și efemere de scene revoltatore. Se vorbesce, că tinerul rege va da o amnestie generală pentru delictele politice și așa va cădea și procesul contra cabinetului Avacumovici. înscrierile la universitatea din Budapesta se tec pentru semestru II-lea din 1 — 12 Februarie și la politehnică pănă în 27. Senatul universitariu a decis să escrie concurs pentru catedra vacantă de paleontologie și istoria ungară. ** Un cal scump. Consilieriul ministerial Nicolau Luczembacher a cumpărat pe socotela ministeriului ung. de agricultură o iapă de prăsilă „Corvitia“ în Anglia cu un preț forte mare. Nobilul cal s’a răcit pe drum și în Rotterdam a închis ochii pentru totdeauna. * * * Biserica română din Paris. Cetim în „Amvonul“ : Este mult timp de când biserica română din Paris nu a fost așa de mult visitată de colonia română ca în present. Așa, cu ocazia serviciului religios, ce s’a oficiat pentru la cerrea A. S. regală Principelui Carol, biserica a fost în tota splendorea ei. Superiorul arhimandrit Meletie Dobrescu, prin manierile sale delicate, și-a atras simpatia și iubirea colonii întregi. Corul ca niciodată, a esecutat cântările cele mai alese sub conducerea diligentului d-lui Stefanescu. De la fondarea bisericei de cătră repausatul arch. Iosafat, ea a fost totdeuna bine condusă și administrată de toți preoții, călugări, archimandriți cari s’au succedat. S. Mitropolitul Ghenadie Primatul României și a adus aminte, că la biserica din Paris se simțea trebuință de un superior archimandrit chiar după dorința fondatorului, pentru care,“laude și mulțămiri i se aduc din partea coloniei române despre alegerea și numirea ce a tăcut ca superior, în persóna archimandritului părintelui Meletie * * * * * ■* * * * *