Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-11-26 / nr. 127

508 TELEGRAFUL ROMAN, fapt împlinit și va urma încă In ta­lele procrime. Sâmbătă va sosi Maj. Sa­la Bu­dapesta, unde va conferă cu corifeii tuturor partidelor despre resolvarea presei. * * * „Budapesti Hir.“ de Jos aduce o explicare a ministrului de externe în ceea­ ce privește înțărcarea sancționării proiectelor de lege bisericesci. Kálnoky ace­ că e o cestiune de curtoașie, ca tóte proiectele, cari pri­vesc atât de aprope scaunul papal, se fie în totă întregimea lor comunicate cu Papa. De altă parte respinge Kálnoky învinuirile contra lui din partea pre­sei liberale. Spune, că tóte suspici­­onările liberalilor sunt nelasate nemotivate, fiind-că ministrul de es­șs­terne nu se amestecă în cestiunile de partid ale Ungariei, dar nu este per­mis se se treca cu vederea, că minis­trul comun de externe este și ministru magiar și prin urmare este datoria să urmarescá cu atențiune tóte afacerile interne ale Ungariei, cari au influință și asupra politicei esterne, cum e și politica de naționalități. Doresce, ca atât cestiunea acesta să se resolve, cât și frecările dintre cele două ca­mere magiare să înceteze. * „B. Tagbl.8 lamentază într’un lung articol asupra șirului fără de sfîrșit de fricțiuni. In tote cercurile politice — se spune aci — se simte necesitatea, că relațiunile dintre co­­­ronă și guvern trebuie se se schimbe și că urmările acestei încordări nu pot se fie decât defavorabile pentru poporul magiar. Cu durere, însă con­stată fara acesta, că guvernul pus de [-aș face greșeli, cari în cercurile vie­­nese numai în favorul magiarilor nu se vor pute interpreta. Așa bună d­ă retragerea interpelațiunei lui Veszter cu privire la scandalul Kossuth, me­nită de sigur a ieri pe acest din urmă de neplăceri, nu va contribui la întă­rirea guvernului Wekerle. Zilele din urmă încă au adus nouă surprinderi. Fostul ministru de instrucțiune, con­tele Albin Csáky, care a fost demi­sionat din partea Majestății Sale, a fost primit la intrarea sa în par­lament cu zgomotase ovațiuni din partea stângei extreme. Pe lângă ace­sta mai vine și achitarea ziaristului, căruia i­ s’a intentat un proces de presă, pentru un articol scris despre regele și Ludovic Kossuth. Dacă n’ar fi fost cu mult mai bine ca procesul acesta peste tot să nu se fie intentat, este o întrebare, care atât la Viena, cât și la Pesta numai afirmativ se póte răspunde. Fie Inse cum ar fi, fapt este, că incidentele aceste nu sunt potrivite de a ameliora relațiu­nile dintre coronă și guvern, și că prin urmare criza latentă atât de mult discutată, se aproprie din ce în ce tot mai mult de sfirșit. * * Comisiunea electorală din Austria își continuă desbaterile. In cercurile de­putaților se așteptă prin primirea propu­nerii despre instituirea­­ unui sub­comitet ținea desbateri­ asupra acestui obiect. Subcomitetul acesta va ave pe baza mo­mentelor de unitate de pănă acum se statoresc­ principiile pentru viitorea reformă electorală. La procedarea ace­sta se are în vedere și împrejurarea, că dacă situațiunea se va clarifica în comisiune pănă acolo, încât se potă fi vorba și despre întemeierea unei a cincea curse, atunci eventualele pro­puneri se vor pute mai ușor desbate în cercuri mai restrânse ale unui sub­comitet decât în comisiune, unde din cauza multelor propuneri ce se fac, lucrul se îngreunază. Pe baza unei propuneri precise din par­tea sub­co­mitetului se așteptă o decisiune mai grabnică. * * * Speranțele polonilor rusesci le­gate de schimbarea de tron în Rusia așa se vede, că nu sunt lipsite de pre­cari base solide; in cercurile ru­sesci datatare de ton este un curent forte favorabil pentru poloni. Spon­tana espresiune de condolență, pre­­sentarea deputațiunei la actul înmor­­mântărei și faptul, că drept recunoș­­tința pentru binevoitarea primire la țarul, aristocrația polonă, care luase parte în deputațiune a decis înființa­rea unui spital de băieți, care se porte numele văduvei țarevne, au contribuit in considerabilă măsura la creiarea unui curent la curtea rusască, cât se pate de favorabil polonilor. Din Sofia se anunță cu data de 3 Decembre, că macedonenii au ținut un mare meeting, la care au participat mai multe mii de macedonenii și bul­gări. Cu toate că noua cădea în p­ro­­porțiuni mari, la meetingul, care s-a ținut sub cerul liber, au luat cuvân­tul mai mulți oratori, după care s’a luat hotărîrea, ca sub co­nducerea fos­tului ministru Tomjaner, o deputațiă se rege pe representanții puterilor străine, ca se influințeze la respectivele puteri a se restabili autonomia țării După Ziar­ul italian „Opinione“ mesagiul de tron cu care s’a deschis la 3 Decembre parlamentul italian accentueză regretele, ce a simțit Italia din incidentul morții împăratului Ale­xandru III al Rusiei. Ocupându-se apoi de situația politică generală, me­sagrul constată garanța păcii euro­pene, care este o necesitate comună și pe care o doresc î Intregă lumea. Mesagiul se extinde apoi la economiile, ce se fac în visteria statului și accen­­tueza necesitatea acelor disposițiuni financiare, cari nu îngreunezi pe agri­cultori și cari nu vor înpedeca miș­carea producțiunei, ce este în crescere. In urmă mesagiul indică și alte re­forme, dând deosebită importanță ces­­tiunilor socialiste: Ziațele italiane vorbesc, că în ar­mata italiană sa vor face mari tran­sformații în urma economiilor, ce se proiecteza în bugetul armatei. Aceste economii se evalueza la suma de 7 milione lire Spre scopul acesta nu­mărul ofițerilor se va reduce cu 900, ér al funcționarilor din diferitele m­i­­nisterii cu 400. Adeet 1301­ persone vor fi înlăturate din activitate. Presa italiană se pronunță asupra mesagrului în ton forte reservat. „Fan­­fulla“ Zice, că sesiunea va fi impor­tantă chiar și de nu ar succede ca­merei să obțină altceva decât echili­brul budgetar și regularea circulațiunei banilor. „Italie“ Zice, că în mesagiu n’a fost nimic nou, și că nu e altceva decât reproducerea din vorbirile mini­ștrilor și din articii de ziare­ „Riforma“ și „Tribuna“ dau espresiune speranței, că guvernul în îndeplinirea grelei sale misiuni va fi spriginit din tote pute­rile din partea întregei camere. Și presa străină scrie despre mesagiu în ton puțin favorabil. Astfel in „Köln­ Zeitung“ pe baza raportului seu din Roma scrie, că mesagiul a produs mare desamăgire, fiind-că cuprinde cu mult mai puțin decât se aștepta, și chiar și ceea­ ce cuprinde, se prezintă intr’o formă forte nehotărîtă. Tot ra­portorul acestuia spune, că nici chiar ziarele guvernamentale nu nega ste­nului conținut al mesagiului, dar’ senu­­suesc a­’l esplica și a îndign­a, că guver­nul cu ajutoriul legislativei va tinde a resolva cât mai curând problemele puse în mesagiu. Presa franceză d­­e „ Temps“ și­„Dolbats“ vorbind­ despre me­sagiu, Zic, că referitor la afacerile in­terne și la cele financiare nu se face nici o enunciațiune precisă „Temps“ mai adaugă, că nu se face amintire de alianța triplă și ca acesta este o ne­­glijință premeditată, fiind-că nici mi­nistrul Kálnoki n’a făcut despre ea amintire directă în esposeul seu din delegațiunile de curând trecute, ci a vorbit tot numai despre Europa în general și a accentuat bunele rela­­țiuni c­u­ Francia și Rusia. „Liberta“ din incidentul mesagrului scrie prim articol la enunciațiunile regelui Umberto fă­cute in convorbirea sa avută cu Zola, și observă, că dacă regele Umberto și ministrul președinte Crispi sunt con­duși într’adevăr de bune sentimente față cu Francia, care a făcut Italia­­unită, atunci s­ă iasă din alianța triplă ; — acesta faptă va fi pentru dînșii de folos, or’ pentru Europa salutară. * * * * * * * bulei. Dacă se practică acesta inoculare unui animal, căruia s’a injectat prealabil și în doze suficiente serul antidifteric, inocu­larea rămâne fără efect, animalul este re­fractar! Dacă se face injecțiunea profilactică după inoculațiune, se împedeca mersul bulei, se tămădueșce chiar, dacă s’a administrat o doză suficientă de antitocsină. Numai după aceste încercări de labo­rator d-nul Roux a început aplicațiunile asupra copiilor atinși de difterie la spitalul din strada Sèvres. Trebue a spune, pentru a fi juști, că Behring, Ehrlich și câți­va me­dici germani, făceau în același timp cu dl Roux încercări de același gen. Resultatele, pe care ei le-au obținut concordă cu acelea care au fost obținute la Paris. Seroterapia antidifterică a fost aplicată în timp de șase luni la toți copii intrați în pavilionul de dif­terie ; nimic nu a fost schimbat în îngrijirile obicinuite date acestei maladii: spălături an­tiseptice, spoiala gâtului, tratarea tonică, re­­paratare. N’a fost în plus decât injecțiunea serului. Acestă injecțiune de 20 centimetri cubi era făcută într’o singură înțepătură sub pielea flancului, cu o injecțiune hipodermică de morfină; ea este puțin durerosă și serul este lesne resorbit; nici un accident nu se întâmplă din cauza înțepăturei, care este cu totul inofensivă. La bolnavii mai greu atinși infecțiunea era repetată a doua zii, une­ori trei-patru ți’ie consecutiv. Sub influența acestei m­edicamentări se produce în starea generală o ameliorare din cele mai repezi și care este datorită întroducerei principiului antitacti­c în sânge, căci numai câte­va ore după­ ce s’a făcut infecțiunea se văd produ­­căndu-se aceste modificări, pe care nici un tratament local nu le provocă așa de curând. Figura reia culori, frigurile scad, copilul de­vine mai vesel, mai viu. Acțiunea contra otrăvei se simte ase­menea repede asupra manifestărilor locale; membranele false se detașază cu înlesnire, ele înceteza de-a spori și dispar în două-trei zile. La copii cari au deja semne de înă­­vălirea portei interiore a gâtului și laringelui ceea­ ce se manifestă prin dificultatea de res­­pirațiune, infecțiunea produce în câte­va ore o ușurare, și dacă s’a făcut la timp, pro­duce disporțiunea accidentelor și permite a evita trah­eotomia. Se întâmplă une­ori o ușoră erupțiune ca o urZicare și care pune datorită serului, dar ea este absolut fără gravitate. In fine accidentele consecutive difteriei, precum paraliziele așa de frecvente ale vălului cerului gurei, turburările matri­­cilaței,­­iar mai rare la bolnavii tratați prin acesta metodă. (Din „Timpul“.) N­outăți. Fete române date în judecată. După cum se anunță mai multe d-ș0re române sunt citate la judecătoria cercuală din loc și date în judecată din causă, că au purtat tricolor românesc la sosirea din Chiș a condamna­ților în procesul Memorandului ț­iua de pertractare e 12 i. e. n. Scoterea din circulațiune a banilor celor vechi. Ministrul unguresc de finanțe face cunoscut, că cu sfârșitul anului acestuia (31 Decembre s. n.), banii de aramă de câte 4 c­r. și băncuțele de argint de câte 20 cr. vor fi scose din circulațiune privată. In decursul anului viitor vor mai pute fi primiți acești bani numai la cassele publice ale statului. Locuitorilor dela­sate mai ales le atragem atențiunea asupra acestei împre­jurări, pentru ca cei ce au bani de aceștia se grabesca a schimba pănă la finea lunei aceștia (după stilul nou), ca să nu rămână în urmă de pagubă. * * * * * * Procesele „Dreptății“. „Dr­eptatea“ scrie: „In ședința sa din 27 Novembre a­c­ curia regescá a respins cererea de nulitate presentată de advocatul loan Nedelcu, con­tra decisului tribunalului, prin care resalva negativ escepțiunea de competență înaintată la timpul sau contra ținerii pertractării finale în procesele intentate a lia­r­ului nostru. In urma acestui decis, care s’a înmannat dom­nului Dr. V. Branisce, a dispus presidentul tribunalului din loc, ca pertractarea fiinală să se țină la 28 Decembre n. a. c. în sala tribunalului. * * * Musica și lucrul manual. „România Musicală“ scrie : Aflăm, că la cursurile de lucru manual, ce s’au ținut în vara trecută sub direcțiunea domnului profesor George Moian, institutorii și învățătorii au format un cor, exercitându-se în timpul li­ber, între altele, și cu un cântec compus anume pentru lucrul manual și dedicat cursurilor dlui Moian. Autorul poesiei e dl G. Jandrea, și compositorul­­ Tache Poppesci, cunoscutul profesor de musică de la scala normală „Ca­rol I.“ din capitală, a dat concursul său și la instruirea corului. Ne bucurăm și felicităm tot­odată pe d. Moian pentru buna ideie de a varia exer­­cițiile manuale cu exercițiile vocii și ale au­­zului, cari se unesc atât de bine unele cu altele. De la curtea regală română. Foile magiare din Pesta primesc din Sinaia scirea, că sănătatea principesei de corona a Româ­niei este din nou atacată. Se zice, că prin­cipesa a căpătat aprindere de piept și medi­cii cred, că in locul atacat se vor produce și umflături, însăși Carmen Sylva, regina României, grijesce de bolnava principesă de coronă. Studenții magiari și cestiunea ro­mână. In „Egyetemi Kör“ au ținut studen­­ții magiari o ședință, în care s’au ocu­­pat cu cestiuni politice și mai ales cu ces­tiunea, că ce posițiune se iee față de studenții români. Aceste s’au discutat din incidentul în­frățirilor, cari se serbeza în Budapesta între studenții naționalităților. Intre diferitele „moduri de procedere“ cari s­au discutat, a fost și o propunere care a cerut ca românii (studenți) se fie puși sub pază polițiana, cât și localurile și cafenelele cari le cerceteză, apoi să se înființeze un comitet de presă, care se „reducă la adevă­rata valore spirite răspândite prin Ziarele streine de cătră agitatorii valah­i“. * * * Afacerea studenților din Bucuresci. Dl Ionel Grădiștean a depus în 5 I. e. n. pe biroul carierei un memoriu al studen­ților, în care să plâng, că mai mulți din ei au fost maltratați de polițiă în 14 Sept. a. c. Camera a încuviințat cetirea pe­tițiunei și o pndă de urgență comisiunei de petițiuni Asupra a­cestui raport al comisiunei s’a dis­cutat în ședința de Joi. * * * Distincțiune. „Hazank“ aduce scirea, că preotul român gr.-or. George Petrovici din Budinar a fost distins din partea Ma­iestății Sale cu crucea de aur pentru merite. * * * Cereri de nulitate respinse. Joi li­ s’a înmannat domnilor Andrei Bab­eș și Ioan Popa Necșa sentența Curiei reg. adusă în ultimul proces de presă al „Tri­bunei“ Tot Joi li s’a înmaniat și domnilor George Moldovan și Tit Liviu A­l­b­i­n­i sen­ența Curiei în procesul din urmă al „Foii Poporului“. Curia a respins tote ce­rerile de nulitate ale acuzaților și astfel toți patru vor trebui să între nu peste mult ta temniță. In același timp dl George Mol­­d­o­v­a­n, care după­ cum se scie a fost con­damnat in cele trei procese din urmă ale „Foii Poporului“ la opt luni temniță de stat și la 1 resp. 3 luni temniță ordinară, a pri­mit citațiune, ca pe 19 Septembre­e. să se presente înaintea tribunalului din Cluj, unde se va ține pertractarea pentru cumularea pedepselor sale. * * * Protestul slovacilor evangelici. Pe 12 i. c. a convocat episcopul slovac Hor­vath și cunoscutul patriot naționalist Mudron * * ■* * * *

Next